QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Infractiuni contra sigurantei nationale a romaniei



INFRACTIUNI CONTRA SIGURANTEI NATIONALE A ROMANIEI

Generalitati privind infractiunile contra sigurantei nationale

n Siguranta nationala a Romaniei. Pentru prima data in istoria dreptului penal roman, notiunea de siguranta nationala a Romaniei a fost definita in Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei[1].



n Potrivit dispozitiilor din art. 1 al acestei legi, prin siguranta nationala a Romaniei se intelege starea de legalitate, de echilibru si de stabilitate sociala, economica si politica necesara existentei si dezvoltarii statului national roman, ca stat suveran, unitar, independent si indivizibil, mentinerii ordinii de drept precum si a climatului de exercitare neingradita a drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, potrivit principiilor si normelor democratice statornice prin Constitutie.


[1] Legea nr. 51 din 29 iulie 1991, Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991.

Faptele care constituie amenintari la adresa sigurantei nationale

In dispozitiile art. 3 lit. a) - l) din Legea nr. 51/1991, sunt enumerate ca amenintari la adresa sigurantei nationale a Romaniei:

a) planurile si actiunile care vizeaza suprimarea sau stirbirea suveranitatii, unitatii, independentei sau indivizibilitatii statului roman;

b) actiunile care au ca scop, direct sau indirect, provocarea de razboi contra tarii sau de razboi civil, inlesnirea ocupatiei militare straine, aservirea fata de o putere straina ori ajutarea unei puteri sau organizatii straine de a savarsi oricare dintre aceste fapte;

c)     tradarea prin ajutarea inamicului;

d)     actiunile armate sau orice alte actiuni violente care urmaresc slabirea puterii de stat;

e)     spionajul, transmiterea secretelor de stat unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, procurarea ori detinerea ilegala de documente sau date secrete de stat in vederea transmiterii lor unei puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora sau in orice alt scop neautorizat de lege, precum si divulgarea secretelor de stat si neglijenta in pastrarea acestora;

f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale;

g) actiunile prin care se atenteaza la viata, integritatea fizica sau sanatatea persoanelor care indeplinesc functii importante in stat ori a reprezentantilor altor state sau a organizatiilor internationale, a caror protectie trebuie sa fie asigurata pe timpul sederii in Romania, potrivit legii, tratatelor si conventiilor incheiate, precum si practicii internationale;

h) initierea, organizarea, savarsirea sau sprijinirea in orice mod a actiunilor totalitariste sau extremiste de sorginte comunista, fascista, legionara ori de orice alta natura, rasiste, antisemite, revizioniste, separatiste care pot pune in pericol sub orice forma unitatea si integritatea teritoriala a Romaniei, precum si incitarea la fapte ce pot periclita ordinea statului de drept;

i) actele teroriste, precum si initierea sau sprijinirea in orice mod a oricaror activitati al caror scop il constituie savarsirea de asemenea fapte;

j) atentatele contra unei colectivitati, savarsite prin orice mijloace;

k) sustragerea de armament, munitie, materii explozive sau radioactive, toxice sau biologice din unitatile autorizate sa le detina, contrabanda cu acestea, producerea, detinerea, instrainarea, transportul sau folosirea lor in alte conditii decat cele prevazute de lege, precum si portul de armament sau munitie fara drept, daca prin acestea se pune in pericol siguranta nationala;

l) initierea sau constituirea de organizatii sau grupari ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a acestora, in scopul desfasurarii vreuneia din activitatile enumerate la lit. a)-k), precum si desfasurarea in secret de asemenea activitati de catre organizatii sau grupari constituite potrivit legii.

Aspecte comune ale infractiunilor contra sigurantei statului

n Notiunea de infractiuni contra sigurantei statului roman.

n Sunt cuprinse sub aceasta denumire toate infractiunile care au ca obiect juridic generic sau de grup siguranta statului roman.

n Fiecare infractiune contra sigurantei statului, luata in parte, are ca obiect juridic specific o valoare sociala concreta, un anumit atribut al statului sau o anumita stare ce permite statului sa-si indeplineasca functiile necesare pentru apararea sigurantei nationale a Romaniei.


Cadrul infractiunilor contra sigurantei statului

Titlul I al Partii speciale a Codului penal cuprinde art. 155-173 si un numar de 18 incriminari privitoare, practic, la toate faptele ce constituie amenintari la adresa sigurantei nationale.

Legea nu prevede o clasificare a infractiunilor, dar se poate face distinctie intre infractiunile foarte grave contra sigurantei statului, pentru care se prevede pedeapsa detentiunii pe viata (art. 155-163, art. 165, art. 167), si celelalte infractiuni.

Toate infractiunile sunt de pericol (rezultand obligatoriu o stare de pericol pentru siguranta statului), chiar daca la unele dintre ele pot fi prezente si aspecte legate de un anumit rezultat.

Severitatea regimului sanctionator

Grupul infractiunilor contra sigurantei statului cuprinde cel mai mare numar de infractiuni deosebit de grave, pentru 11 din cele 18 se prevede pedeapsa detentiunii pe viata.

Savarsirea din nou de catre liberatul conditionat, inainte de expirarea duratei pedepsei, a unei infractiuni contra sigurantei statului, atrage revocarea obligatorie a liberarii conditionate (art. 61 alin. 2 Cod penal), iar ca efect al circumstantelor atenuante, in cazul unei infractiuni contra sigurantei statului, pedeapsa nu poate fi coborata mai jos de o treime din minimul special al acesteia (art. 76 alin. 2 Cod penal).

Asimilarea actelor preparatorii cu tentativa

Contrar principiului ca, in dreptul nostru penal, actele preparatorii nu sunt incriminate si sanctionate, dispozitiile art. 173 alin. 2 Cod penal prevad ca se considera tentativa si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de masuri in vederea comiterii infractiunilor prevazute in art. 156, art. 157, art. 159-163, art. 165, art. 166, art. 166¹ si art. 158, raportat la infractiunea de tradare prin ajutarea inamicului.

Pentru aceste infractiuni actele preparatorii au fost asimilate cu tentativa si sanctionate ca si aceasta, in considerarea pericolului social deosebit al infractiunilor. Asimilarea priveste numai actele descrise in lege.

Sanctionarea mai aspra a tainuirii si favorizarii

Potrivit dispozitiei art. 173 alin. 3 Cod penal, tainuirea si favorizarea privitoare la infractiunile contra sigurantei statului se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani, comparativ cu pedeapsa prevazuta pentru infractiunea de tainuire obisnuita, care este inchisoarea de la 3 luni la 7 ani (art. 221 alin. 1 Cod penal), aceeasi cu cea prevazuta de lege pentru infractiunea de favorizare a infractorului in cazul celorlalte infractiuni (art. 264 alin. 1 Cod penal).

Diferenta de tratament se mentine si in cazul tainuirii sau favorizarii savarsite de sot sau o ruda apropiata. Daca in cazul infractiunilor obisnuite, tainuirea sau favorizarea la aceste infractiuni nu se pedepseste (art. 221 alin. 2 si respectiv art. 264 alin. 3 Cod penal), la infractiunile grave contra sigurantei statului, prevazute in art. 155-163, art. 165, art. 166¹ si art. 167 Cod penal, aceste infractiuni se pedepsesc, insa limitele pedepsei inchisorii de la 3 la 10 ani se reduc la jumatate, iar in cazul celorlalte infractiuni contra sigurantei statului, tainuirea si favorizarea nu se pedepsesc (art. 173 alin. 5 Cod penal).

Si in cazul infractiunilor contra sigurantei statului pedeapsa aplicata tainuitorului sau favorizatorului nu poate fi mai mare decat pedeapsa prevazuta de lege pentru autor (art. 173 alin. 4 Cod penal).


Cauze de nepedepsire sau de reducere a pedepsei

Participantul la o infractiune contra sigurantei statului nu se pedepseste daca denunta in timp util savarsirea infractiunii, in asa fel incat sa fie impiedicata consumarea ei, sau daca impiedica chiar el consumarea infractiunii si apoi o denunta (art. 172 alin. 1 Cod penal).

Legea prevede ca limitele pedepsei cuvenite pentru infractiunea contra sigurantei statului se reduc la jumatate pentru participantul care, dupa ce urmarirea penala a inceput ori dupa ce infractorii au fost descoperiti, inlesneste arestarea acestora (art. 172 alin. 2 Cod penal).

Competenta de judecata

Infractiunile contra sigurantei statului, savarsite de civili, sunt de competenta in prima instanta a Curtii de Apel, iar cand sunt savarsite de militari sunt de competenta Curtii Militare de Apel.

Infractiunile contra sigurantei statului in special

n Notiunea de tradare. Cunoscuta in toate sistemele de drept, tradarea, denumita si tradare de patrie sau tradare de tara, este, in dreptul penal roman, fapta cetateanului roman sau a persoanei fara cetatenie, dar domiciliata pe teritoriul statului roman, care "vinde" statul roman, suveranitatea, independenta unitatea sau teritoriul statului roman, unei puteri sau organizatii straine, prin acte si in conditii apte sa conduca la acest rezultat. Oricare ar fi varianta sau modalitatea in care se realizeaza, tradarea constituie un act de necredinta fata de stat, o incalcare a indatoririi fundamentale, inscrise in art. 54 alin. (1) din Constitutie, care prevede ca fidelitatea fata de tara este sacra.

n In Codul penal in vigoare tradarea a fost incriminata in trei variante de tip: tradarea (art. 155), tradarea prin ajutarea inamicului (art. 156) si tradarea prin transmitere de secrete (art. 157).

n In Codul penal 2009 (Legea nr. 286/2009), pe langa cele 3 infractiuni de tradare mentionate (si care se regasesc in art. 394, 395 si 396 C.p. 2009) mai apare si infractiunea de "inalta tradare", pentru a pune in concordanta legea penala cu art. 96 din Constitutie privind punerea sub acuzare a Presedintelui Romaniei (art. 398 C.p. 2009).

Trasaturi comune infractiunilor de tradare

n La toate variantele infractiunii de tradare, subiectul activ nemijlocit (autorul) este calificat, avand calitatea de cetatean roman [1] sau de persoana fara cetatenie, domiciliata pe teritoriul statului roman. In toate variantele sale, tradarea reprezinta un act de infidelitate fata de tara atat din partea cetateanului roman, cat si din partea apatrizilor care locuiesc in Romania si care se bucura de ocrotire din partea statului roman.[2]

n Obiectul juridic al infractiunilor de tradare il constituie statul roman, suveranitatea, unitatea, independenta, indivizibilitatea si interesele sale fundamentale. Sub aspectul continutului subiectiv, toate variantele presupun intentia faptuitorului, in general caracterizata prin scopul urmarit de acesta. Toate sunt susceptibile de tentativa pedepsibila, iar pedepsele prevazute sunt detentiunea pe viata sau inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.


[1] Legea cetateniei romane nr. 21/1991.

[2] Potrivit art. 18 alin. (1) din Constitutie, cetatenii straini si apatrizi care locuiesc in Romania se bucura de protectia generala a persoanelor si a averilor, garantata de Constitutie si de alte Legi. Vezi Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul strainilor in Romania.

Tradarea (art. 155)

Consta in intrarea in legatura cu o putere sau organizatie straina ori cu agenti ai acestora, in scopul de a suprima sau stirbi unitatea si indivizibilitatea, suveranitatea sau independenta statului prin:

- actiuni de provocare de razboi contra tarii sau de inlesnire a ocupatiei militare straine;

- actiuni de subminare economica sau politica a statului;

- actiuni de aservire fata de o putere straina sau de ajutare a unei puteri straine pentru desfasurarea unei activitati dusmanoase impotriva sigurantei statului.

Vinovatia: intentie calificata prin scopul urmarit. Tradatorul nu numai ca stie ca intra in legatura cu reprezentanti ai unei puteri straine (stat sau formatie statala, recunoscuta ori nu) sau ai unei organizatii straine (asociatie, partid, uniune, societate, indiferent daca este sau nu recunoscuta oficial, cu caracter national sau international, guvernamentala sau nonguvernamentala) ori cu agenti ai acestora (persoane aflate in serviciul lor, indiferent de calitate: agent diplomatic, consular sau comercial, insarcinat special, imputernicit ori reprezentant, indiferent daca este sau nu cetatean al statului sau membru al organizatiei respective), dar o face in scopul prevazut in textul incriminator, cunoscand totodata caile si mijloacele prin care acestea urmeaza sa fie realizate.

Altfel, fapta sa nu constituie tradare.

Tradarea prin ajutarea inamicului (art. 156)

n In aceasta modalitate tradarea nu se poate savarsi decat in timp de razboi[1] si consta in savarsirea de catre tradator a unor acte impotriva statului roman, a fortelor sale armate ori ale aliatilor sai, ori de ajutarea nemijlocita a inamicului, adica a puterii sau puterilor straine cu care Romania se afla in razboi. Potrivit legii, savarseste tradare prin ajutarea inamicului cetateanul sau apatridul domiciliat in Romania care, in conditiile aratate, savarseste vreuna dintre urmatoarele fapte:

n a) preda inamicului teritorii, orase, pozitii de aparare, depozite ori instalatii ale fortelor armate romane sau care servesc apararii;

n b) preda nave, aeronave, masini, aparate, armament, sau orice alte materiale care pot sluji purtarii razboiului;

n c) procura dusmanului oameni, valori si materiale de orice fel;

n d) trece de partea inamicului, sau efectueaza alte actiuni care sunt de natura sa favorizeze activitatea dusmanului ori sa slabeasca puterea de lupta a fortelor armate romane sau a armatelor aliate;

n e) lupta sau face parte din formatii de lupta impotriva statului roman sau a aliatilor sai.

[1] Art. 153 Cod penal: "Timp de razboi" este intervalul de timp la data declararii mobilizarii sau de la inceperea operatiilor de razboi pana la data trecerii armatei la starea de pace.

Tradarea prin transmitere de secrete (art. 157)

Consta in transmiterea informatiilor secrete de stat unei puteri sau unei organizatii straine ori agentilor acestora, precum si in procurarea de documente sau date ce constituie informatii secrete de stat ori in detinerea de asemenea documente de catre acei care nu au calitatea de a le cunoaste, in scopul transmiterii lor unor puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora.

Prin transmiterea informatiilor secrete de stat puterilor sau organizatiilor straine ori agentilor acestora, se determina o stare de pericol pentru siguranta statului, care poate fi in permanenta amenintat cu folosirea informatiilor secrete in actiuni potrivnice fiintei si intereselor sale. Tradarea, in aceasta modalitate, constituie o incalcare nu numai a obligatiei de fidelitate, dar si a obligatiei speciale de aparare a informatiilor secrete de stat[1].


n [1] Aceasta obligatie este prevazuta in art. 16 al Legii nr. 182 din 12 aprilie 2002 cu privire la protectia informatiilor clasificate, M. Of. nr. 248 din 12 aprilie 2002. Conform art. 44(2) din Legea nr. 182/2002, expresia "secrete de stat" din continutul actelor normative in vigoare s-a inlocuit cu sintagma "informatii secrete de stat".

Potrivit art. 150 alin. 1 Cod penal "Secrete de stat" sunt documentele si datele care prezinta in mod vadit acest caracter, precum si cele declarate sau calificate astfel prin hotarare a Guvernului[2]. Exista acte normative speciale, cum sunt legile de organizare si functionare a servicilor de informatii, care cuprind dispozitii prin care se definesc informatiile cu caracter de secrete de stat si care sunt obligatorii.

n [2] H.G.R. nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania, M.Of. nr. 485 din 5.07.2002: Art. 4. - (1) Potrivit legii, informatiile sunt clasificate secrete de stat sau secrete de serviciu, in raport de importanta pe care o au pentru securitatea nationala si de consecintele ce s-ar produce ca urmare a dezvaluirii sau diseminarii lor neautorizate.

n (2) Informatiile secrete de stat sunt informatiile a caror divulgare poate prejudicia siguranta nationala si apararea tarii si care, in functie de importanta valorilor protejate, se includ in urmatoarele niveluri de secretizare prevazute de lege:

n a) strict secret de importanta deosebita;

n b) strict secret;

n c) secret.

n (3) Informatiile a caror divulgare este de natura sa determine prejudicii unei persoane juridice de drept public sau privat se clasifica secrete de serviciu.

n Tradarea prin transmiterea de secrete a fost incriminata si intr-o varianta atenuata, ce se realizeaza atunci cand actiunea care constituie elementul material al infractiunii poarta nu asupra unor documente sau date ce constituie informatii secrete de stat, ci asupra altor documente sau date care, datorita importantei lor, fac ca fapta savarsita sa pericliteze siguranta statului (de exemplu date privind starea tehnica a unor cai de comunicatie, rezervele de stat etc). In aceasta varianta, infractiunea este sanctionata cu inchisoare de la 5 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.


Infractiunile dusmanoase contra statului si de spionaj

n Faptele grave indreptate impotriva sigurantei statului care, atunci cand sunt savarsite de cetateni romani sau de persoane fara cetatenie domiciliate pe teritoriul tarii, constituie infractiuni de tradare, ar putea fi savarsite de cetateni straini sau de persoane fara cetatenie care nu domiciliaza pe teritoriul tarii. Aceste fapte nu pot fi incriminate ca infractiuni de tradare fiindca nu reprezinta acte de infidelitate fata de statul roman. De aceea, au fost incriminate sub denumirea de actiuni dusmanoase contra statului, atunci cand corespund actiunilor de tradare si de tradare prin ajutarea inamicului, si sub denumirea de spionaj, atunci cand corespund actiunilor de tradare prin transmitere de secrete.

n Infractiunile de actiuni dusmanoase contra statului si de spionaj sunt identice cu infractiunile de tradare sub aspectul obiectului juridic si material, al continutului obiectiv si subiectiv si al pedepselor aplicabile, cu precizarea ca pedepsele pentru spionaj sunt cele maxime, chiar daca fapta priveste documente sau date prevazute in art. 157 alin. 2 Cod penal. Deosebirea esentiala ramane calitatea diferita a subiectului activ nemijlocit al celor doua categorii de infractiuni.

Actiunile dusmanoase contra statului (art. 158)

Fapta consta in savarsirea oricareia dintre actiunile prevazute in art. 155 si art. 156 Cod penal, desigur, in masura in care cetateanul strain sau apatridul nedomiciliat in Romania ar putea savarsi faptele respective, mai ales in cazul tradarii prin ajutarea inamicului. Participatia este posibila, ceilalti participanti, cu exceptia autorului, pot avea sau nu calitatea ceruta de lege pentru autor.


Spionajul (art. 159)

Consta in savarsirea vreuneia din faptele prevazute in art. 157 Cod penal (art. 400 C.p. 2009): transmiterea secretelor de stat, procurarea de documente sau date ce constituie secrete de stat ori detinerea acestora in vederea transmiterii lor unor puteri sau organizatii straine ori agentilor acestora, in dauna sigurantei statului roman.

Documentele sau datele pot sa nu constituie secrete de stat, dar transmiterea lor sa pericliteze siguranta statului.

Spionajul poate fi savarsit si el in participatie. Instigatorii si complicii pot fi cetateni sau apatrizi domiciliati in Romania, acestia din urma raspunzand insa ca tradatori.


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }