QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. Actiunea oblica ( indirecta sau subrogatorie ).








Drepturile creditorilor asupra patrimoniului debitorului. Actiunea oblica ( indirecta sau subrogatorie ).

La art. 974 C. civ. se aratà: ,,Creditorii pot exercita toate dreptunile si actiunile debitoruiui lor, afara de acelea care Ii sunt exclusiv personale”.Din cuprinsul textului rezulta ca nu este vorba de o actiune proprie a creditorului, deoarece acesta exercitä o actiune care apartine debitoruiui, in numelc acestuia din urma, dar, desi exercita o asemenea actiune in locul debitorului sau, creditorul are in vedere un interes propriu. Acest interes se explica in ipoteza in care in patnimoniul debitorului se afla si drepturi ori actiuni care urmeaza sä fie exercitate impotriva unor terti pentru intrarea sau reintrarea in patrimoniul acestuia a ,,unui element nou, care, atunci cand va fi realizat ca bun corporal, prin efectul actiunii exercitate, va fi susceptibil de a fi urmärit direct de creditori” (4, p. 494). Dcci, daca din neglijenta, din nepäsare, din nepricepere ori din rea-vointa debitorul nu exercita actiunile care ar avea ca efect intregirea elementelor patrimoniului sau, legea conferä creditorilor dreptul de a se substitui debitorului respectiv pentru a pune in miscare actiunea care apare acestuia din urmà. Astfel se intelege de ce o asemenea actiune este denumitä oblicà sau indirectä — creditorul actionand datoritä dreptului debitorului sàu — dar si subrogatorie tinand seama de faptul cà prin initiativa sa creditorul se comportä ca si cum ar fi subrogat debitorului. In ceea cc priveste natura juridicä a acestei actiuni putem spune ca este vorba de o actiune cu caracter mixt, deoarece implicà atat ideea de conservare a patrimoniului cat si un inceput de executare. 0 problema care se poate pune este aceea a masurii in care acordarea, prin lege, a acestei actiuni, ar constitui o imixtiune a creditorului in gestiunea patrimoniului debitorului sau, altfel spus, daca prevederile art. 974 C. civ. sunt susceptibile de o interpretare largä on restransà. Este vorba, prin urmare, de o apreciere a echilibrului cc trebuie sà existe intre libertatea de ac a debitorului — de exercitare a unor optiuni, de sesizare a unor ocazii favorabile sau nefavorabile etc. — acesta neputand fi dependent de creditoni säi, pe de o parte, si ocrotirea intereselor creditorilor, pe de alta parte. Preocuparea doctrinei a fost aceea de a determina, in lumina acestui echilibru, conditiile in care poate fi exercitatä ac oblicä si sfera de aplicare a dreptului la aceasta actiune. Dc asemenea, jurisprudenta a incercat sa stabileasca limitele interventiei creditorului in afacerile debitorului sau astfel incat sa nu se depaseasca masurile care se impun, in mod necesar, pentru apararea dreptunilor sale. S-a aratat astfel ca: ,,Formularea legii, cu tot aspectul ci general, trebuie interpretata in sensul ca facultatea creditorului de a se substitui debitorului neglijent nu-i da dreptul sa se amestece in administrarea averii debitorului (ceea ce ar insemna o micsorare a capacitatii civile a acestuia). Legea vorbeste numai de drepturile si actiunile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor; acestea pot fi exercitate de creditori in virtutea articolului 974” (29, p. 148). In aceeasi ordine de idei, tot in doctrina romana s-a precizat: ,,Trebuie insa sa ne dam bine seama de limitele acestui drept al creditorului. De legea vorbeste de <<toate dreptunile si ac debitorului>>, aceasta nu indreptateste pe creditor sa se substituie debitorului pentru administrarea patrimoniului acestuia si sa-1 administreze in locul sau. Un astfel de amestec ar rapi debitorului orice libcrtate de actiune si ar echivala cu declararea debitorului drept incapabil. In realitate, prin <<drepturi si actiuni trebuie sa intelegem drepturile pe care debitorul le poate exercita in contra tertilor, si care se afla in pericol de a se pierde (de cx. prin prescriptie) din cauza ca debitorul neglijeaza sa le exercite” (17, vol. II, p. 563). In privinta conditiilor cc se cer in vederea exercitarii actiunii oblice, intr-o anumita sistematizare pot fi deosebite unele conditii cu caracter general si altele care se rerera la creditori sau la debitori, fàra ca aceasta sistematizare sà fie insusita de intreaga doctrina. In prima categorie poate fi inclusa conditia ca debitorul sa neglijeze introducerea actiunii pentru respectarea unui drept al carui titular este, cum ar fi de exemplu cazul in care desi titular al dreptului de proprietate asupra unui bun debitorul nu actioneaza pe cel care exercita posesia asupra bunului respectiv, ceea ce indreptateste pe creditor sä introduca acea actiune in locul sau, daca inactiunea debitorului aduce atingere drepturilor sale. Creditorul nu are insa dreptul de a incheia contracte in locul debitorului sau ori de a face sa se nasca in patrimoniul acestuia noi drepturi. In categoria conditiilor generale este cuprinsa si interdictia prevazuta de lege privind exercitarea de catre creditor a drepturilor si actiunilor ,,exclusiv personale” ale debitorului sau. Se pune insa problema care sunt acele drepturi si actiuni care implica decizii riguros personale si sunt, in consecinta, interzise creditorului, pe calea actiunii oblice? In aceasta categorie sunt incluse, fàra a forma obiect de discutie, actiunile extrapatrimoniale, adica, in general, cele care se refera la starea civila a persoanelor, deoarece acestea nu au drept obiect o valoare pecuniara si nu pot face parte din gajul creditorilor, interesand deci numai persoana debitorului. In acest sens, nu s-ar putea admite ca un creditor sä introduca in locul debitorului o actiune avand drept obiect tagaduirea paternitätii ori divortul. Cu privire la ac patrimoniale se observa ca, in general, acestea pot fi exercitate de creditori prin actiunea oblica — cum ar fi, de exemplu, o actiune in revendicare, o actiune pentru plata unei creante, o actiune izvorata dintr-un delict ori un cvasidelict comis impotriva patrimoniului debitorului — dar nu cele care ar implica ,,o apreciere de ordin intim si moral, cu tot caracterul lor patrimonial si cu tot rezultatul lor de naturä pecuriiara” (29, p. 148) cum ar fi, de pilda, actiunea in revocarea unei donatii pentru ingratitudine sau actiunea prin care se urmäreste raspunderea civila sub forma daunelor morale etc., tinand seama ca aprecierea ,,interesului moral” apartine in exclusivitate debitorului (17, vol. II, p. 564). In doctrina s-a cautat un criteriu pentru a putea stabili daca o actiune patrimoniala poate fi sau nu exercitata de creditori in locul debitorului cand fundamentul dreptului respectiv are valente morale. In acest sens s-a propus, de exemplu, ca in ipoteza in care fundamentul dreptului este ,,pur moral” creditorii nu pot actiona. Dimpotriva, daca fundamentul dreptului este ,,pur pecuniar” poate fi intentata si actiunea ob1ica. In sfarsit in cazul dreptului care are la baza atat un interes pecuniar cat si un interes moral, trebuie luat in considerare elementul dominant (R. Demogue, Traité des obligations en general, II, Effets des obligations, Tome VII, Paris, Librairie Arthur Rousseau, 1933, p. 303). Se considera, de asemenea, ca nu pot fi exercitate de catre creditori actiunile care se referä la bunuri neurmaribile, deoarece chiar daca ar reusi sa se reintegreze in patrimoniul debitorilor nu le-ar putea urmari si deci introducerea actiunii oblice ar fi pentru ei, inutila. In discutie sunt problemele care se ivesc in cazul unor ,,facultati” ale debitorului spre deosebire de drepturile acestuia. De exempln, cand este vorba de facultatea de administrare a patrimoniului (facultatea de a construi, de a demola, de a exploata bunuri intr-un anumit fel etc.). Pentru unii autori orice optiune este o facultate si aceasta nu poate fi exercitata de càtre creditori ca, de pilda, in cazul legatelor, succesiunilor, donatiunilor de bunuri prezente si viitoare, optiunea locatarului unui mobil partial distrus de a cere micsorarea chiriei sau rezilierea contractului etc. Jurisprudenta franceza a oscilat iar pentru o parte din doctrina franceza in acest domeniu exista o ,,zona mixta” care impune aprecierea fiecarui caz in parte, nefiind posibila stabilirea unui criteriu precis (pentru difenite cazuri de acest fel, R. Demogue, op. cit., p. 305 Si urm.; 2, Tome IV, Paris, L.G.D., 1902, P. 204 si urm.; pentru doctrina romanA, 4, p. 45 1-452). In privinta conditiilor privind pe creditor se aratä, de regula, ca acesta trebuie sa aiba un interes serios si legitim, de natura sa justifice dreptul creditorului de a interveni in afacerile debitorului. Dc exemplu, in cazul unui debitor solvabil, nu exista interesul creditorului de a supralicita in locul debitorului, deoarece refuzul celui din urma de a supralicita nu provoaca nici o paguba creditorului, astfel cum a decis Curtea de Casatie din Franta (17, vol.II, p. 565; 29, p. 149). Creanta creditorului trebuie sa fie certa, lichida si exigibila. Astfel, o creanta suspendata printr-o conditie sau un termen este inoperanta. Nu se cere insa existenta unui titlu executoriu. Conditia exigibilitatii este totusi controversata. Astfel, Matei Cantacuzino arata ca aceasta este ,,o conditie neaparata pentru exercitiul dreptului de gaj”. Dar nu se cere o creanta executorie ,,(precum nu se cere nici in matenie de proprire) caci nu e inca o urmarire ci numai pregatirea unei urmariri ulterioare” 4. p. 450). Aceeasi opinie este sustinuta in doctrina romani recenta (35, C. Blrsan, p. 315). A fost sustinut insa si un alt punct de vedere motivat prin aceea ca actiunea oblica este mai mult decat o simpla masura conservatorie, farä a fi totusi o masura de executare, deoarece urmareste numai sa ,,impiedice pierderea unei valori patrimoniale, fara a conduce la urmarirea si executarea acelei valori”. In consecinta, s-ar putea admite exercitarea de catre creditor a actiunii oblice chiar in cazul in care creanta sa ,,ar fi suspendata printr-un termen sau printr-o conditie (17, vol.11, p. 565-566). In legatura cu conditiile cerute debitorului se observa ca acesta trebuie sa fi fost neglijent sau, mai precis, inactiva, adicii sii nu fi exercitat ci insusi actiunea la care era indreptatita pentru a spori patrimoniul sau. De asemenea, el trebuie sa fie insolvabil, deoarece numai in asemenea cazuri exista interesul interventiei creditorului prin acliunea oblica. Debitorul nu este obligat sa participe la procesul care se desfasoara in instantele judiciare, dar creditorii obisnuiesc sa-l ,,puna in cauza”, pentru ca hotararea ce se va da in actiunea oblica sa-i fie opozabila. Punerea in cauza a debitorului poate fi ceruta si de tertul parat, pentru acelasi motiv. Doctrina este de acord, in principiu, ca nu se cer anumite conditii. Astfel, nu este necesar ca debitorul sa fie pus in intarziere de a exercita actiunea, deoarece o asemenea masur nu este prevazuta de lege. Totodata, nu se cere ca justitia sa subroge pe creditor in drepturile debitorului, exercitarea actiunii oblice constituind un drept al creditorului. Tinand seama de caracterul general al dreptului de gaj pe care i1 au creditorii asupra bunurilor prezente si viitoare ale debitorului — deci si asupra celor intrate in patrimoniul debitorului dupa nasterea creantei — nu este nevoie ca acea creanta pe care o are creditorul sä fie anterioarä dreptului pe care acesta intelege sa-l exercite in locul debitorului (17, vol. II, p. 566; 29, p. 150). In privinta efectelor actiunii oblice se observa ca tertul parat va putea sa opuna creditorului toate mijloacele de aparare (toate exceptiile pe care este indreptatit sa le opuna debitorului. In acest sens, el va putea opune creditorului compensatia sau o tranzactie, chiar daca aceasta din urma a intervenit in cursul procesului — deci posterior introducerii actiunii — deoarece actiunea oblica nu are drept efect de a face ,,indisponibile drepturile debitorului; debitorul poate dispune de ele chiar dupa intentarea actiunii si actele sale sunt opozabile creditorului” cu conditia de a nu fi fost frauduloase — in acest din urma caz creditorul avand la dispozitie actiunea pauliana (17, vol. II, p. 5670. Un alt efect al actiunii oblice este cel de a conduce, in cazul admiterii acesteia, la remiterea unor bunuri in patrimoniul debitorului care vor servi la asigurarea gajului general al tuturor creditorilor chirografari, chiar dacà acestia nu au intervenit in proces. Astfel cum s-a arätat: ,,() creditorul a carui diligenta a introdus aceasta valoare in patrimoniul debitorului, va trebui sa sufere asupra valorii in chestiune concurenta celorlalti creditori, afarä numai daca nu are privilegiu in favoarea sa” (17, vol. II, p. 568) ceea ce inseanma ca, in general, creditorul nu poate invoca asupra bunului readus in patrimoniul debitorului vreun drept de preferinta. In practica, actiunea oblica este folosita rareori, deoarece de cele mai multe ori creanta are drept object o sumä de bani si, in asemenea cazuri, creditorul prefera sa exercite o poprire in mana tertului, imobilizand astfel suma respectivä si susträgand-o actelor debitorului. Or, daca ar reintroduce suma in patrimoniul debitorului, prin actiunea oblica, debitorul ar avea posibilitatea de a o cheltui sau de a o sustrage (29, p. 151).






loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }