QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Drept penal partea speciala - test grila









Drept penal partea speciala - test grila


1. Subiect activ al infractiunii de uzurpare de calitati oficiale poate fi:




A orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal;

b. doar un functionar public;

c. atat functionarul, cat si functionarul public.


2. Pentru existenta infractiunii de uzurpare de calitati oficiale, este necesar ca:

a. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala;

B. faptuitorul sa fi folosit fara drept o calitate oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate;

c. faptuitorul sa fi folosit de calitatea oficiala si sa fi indeplinit un act legat de acea calitate.


3. In cazul infractiunii de port nelegal de decoratii sau semne distinctive, participatia penala:

a. este posibila sub toate formele, inclusiv cea a coautoratului;

b. nu este posibila;

C. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii.


4. Subiect pasiv principal al infractiunii de ultraj este:

A. statul roman;

b. un functionar care indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat;

c. orice persoana care indeplineste conditiile generale de a raspunde penal.


5. Elementul material al infractiunii de ultraj consta in:

a. orice actiune de amenintare a unui functionar public, indiferent daca se afla in exercitiul functiei sau nu;

B. orice actiune de amenintare a unui functionar public, dar doar daca acesta se afla in exercitiul functiei;

c. orice actiune de amenintare impotriva unui functionar public, chiar daca acesta isi depaseste atributiile de serviciu.


6. Infractiunea de ofensa adusa unor insemne se savarseste:

a. doar printr-o actiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;

b. doar printr-o inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii;

C. printr-o actiune sau inactiune care exteriorizeaza lipsa respectului datorat autoritatii.

7. In cazul infractiunii de sustragere sau distrugere de inscrisuri, prevazuta de art. 242 Cod penal, forma de vinovatie ceruta de lege este:

a. intentia directa, in toate cazurile;

B. culpa, in cazul alin.

c. praeterintentia , in cazul alin. b.


8. La infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 242 C. pen.):

a. tentativa se pedepseste atat in cazul faptei prevazute la alin. (1), cat si in cazul faptei de la alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste;

C. tentativa se pedepseste doar in cazul faptei prevazute la alin. (1).

9. Infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art . 242 C. pen.) are ca element material in varianta tip:

a. retinerea sau distrugerea unui inscris emis de un organ de urmarire penala, de o instanta de judecata, sau de un alt organ de jurisdictie, ori impiedicarea in orice mod ca un inscris destinat unuia dintre organele mentionate sa ajunga la acesta;

B. sustragerea ori distrugerea unui dosar, registru, document sau orice alt inscris care se afla in pastrarea ori  detinerea unui organ sau unei institutii de stat, ori a unei alte unitati din cele la care se refera art. 145 C.Pen

c. sustragerea oricarui inscris aflat in pastrarea sau detinerea unei persoane juridice de drept privat, daca acest inscris avea o valoare stiintifica deosebita pentru subiectul pasiv.


10. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art. 239 alin. (1) C. pen., amenintarea trebuie sa:

a. sa fie savarsita contra unui functionar public care nu indeplineste o functie ce implica exercitiul autoritatii de stat, aflat in exercitiul functiunii, ori pentru fapte indeplinite in exercitiul functiunii;

b. sa fie savarsita atat nemijlocit, cat si prin intermediul altor persoane;

C. sa fie comisa prin mijloace de comunicare directa.

11. In cazul infractiunii de sustragere de sub sechestru, prevazuta de art. 244 alin. 1 C.pen., subiectul activ al infractiunii poate fi:

a. doar custodele;

B. orice persoana, chiar si proprietarul bunului ;

c. numai un functionar public.

12. Cand infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri este savarsita din culpa , obiectul material al acesteia :

A. numai un inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat si care are o valoare stiintifica;

b. numai un document sectre aflat in pastrarea unei institutii de stat;

c. poate fi orice inscris aflat in pastrarea unei institutii de stat.


13. Sustragerea sau distrugerea de inscrisuri este mai grava cand fapta este savarsita de:

a. un functionar cu atributii de conducere;

b. un functionar cu atributii de control;

C. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu.


14. Purtarea, fara drept, de grade sau insigne militare, constituie:

a. ofensa adusa autoritatii;

b. uzurpare de calitati oficiale;

C. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.

15. Folosirea fara drept a unei calitati oficiale, insotita sau urmata de indeplinirea vreunui act legat de acea calitate, constituie infractiunea de:

a. ultraj;

B. uzurpare de calitati oficiale;

c. portul nelegal de decoratii sau de semne distinctive.


16. Lovirea unui politist aflat in exercitiul functiunii, dar care si -a depasit atributiile de serviciu, reprezinta infractiune de:

a. ultraj;

b. ultraj in concurs cu infractiunea de lovire sau alte violente;

C. lovire sau alte violente.


17. Fapta inculpatului care, cu aceeasi ocazie, a insultat si amenintat in mod succesiv trei lucratori de politie aflati in exercitiul functiunii reprezinta:

a. o singura infractiune de ultraj in varianta agravata;

b. trei infractiuni de ultraj, aflate in concurs cu trei infractiuni de lovire sau alte violente;

C. trei infractiuni de ultraj aflate in concurs real;

18. Forma de vinovatie cu care se poate savarsi infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor este:

a. doar intentia directa;

B. intentia directa sau indirecta;

c. intentia sau culpa.



19. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor este:

a. numai un functionar public;

b. numai un functionar;

C. atat un functionar public cat si un functionar;


20. Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor:

a. are caracter special in raport cu orice infractiune:

B. are caracter subiectiv numai in raport cu alte infractiuni al caror subiect activ nemijlocit este, in mod obligatoriu, un functionar public sau functionar;

c. are caracter subsidiar in raport cu orice infractiune.


21. Neglijenta in serviciu (art. 249 C. pen.) se savarseste:

A. numai din culpa

b. numai cu intentie

c. atat cu intentie, cat si din culpa


22. Subiect activ nemijlocit la infractiunea de neglijenta in serviciu poate fi:

a. numai un functionar public;

B. orice functionar;

c. orice salariat care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane fizice sau juridice.

23. Intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o persoana, de catre un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu reprezinta:

a. infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

B. infractiunea de purtare abuziva;

c. infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.


24. Fapta functionarului public care, in exercitiul atributiilor de serviciu, cu stiinta, nu indeplineste un act si prin acesta cauzeaza o tulburare insemnata unei institutii de sta, constituie:

a. abuz in serviciu ciontra intereselor persoanelor;

b. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi;

C. abuz in serviciu contra intereselor publice.

25. Lovirea sau alte acte de violenta savarsite de un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu, constituie:

A. purtare abuziva;

b. supunere la rele tratamente;

c. ultraj.

26. Neglijenta unei persoane care a dat prilej altei persoane sa afle un secret de stat, daca fapta este de natura sa aduca atongere intereselor statului, constituie:

a. neglijenta in serviciu;

B. neglijenta in pastrarea secretului de stat;

c. abuz in serviciu contra intereselor publice.


27. Ingradirea de catre un functionar a folosintei sau a exercitiului drepturilor unui cetatean ori crearea pentru acesta a unor situatii de inferioritate, daca prin aceasta se cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane, constituie:

a. abuz in serviciu contra interelor publice;

B. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

c. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.



28. Pentru existenta infractiunii de neglijenta in pastrarea secretului de stat, este necesar ca fapta incriminata, sa conduca la una din urmatoarele consecinte:

A. sustragerea unui document ce constituie secret de stat;

b. contrafacerea unui document ce constituie secret de stat;

c. distrugerea cu stiinta a unui document ce constituie secret de stat.

29. In cazul infractiunii de neglijenta in serviciu, participatia penala:

a. nu este posibila;

b. este posibila doar in modalitatea participatiei proprii;

C. este posibila doar sub forma participatiei improprii, situatie in care instigatorul sau complicele raspunde pentru infractiunea prevazuta de art. 246 C.pen. sau art. 248 C.pen.

30. Neangajarea unei persoane pe un post vacant, desi aceasta indeplineste conditiile prevazute de lege, constituie:

a. abuz in serviciu contra interelor publice;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

C. abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi.


31. Forma de vinovatie cu care se poate savarsi infractiunea de purtare abuziva este:

a. intentia directa calificata prin scop

B. intentia directa sau indirecta

c. intentia indirecta

32. Infractiunea de abuz in serviciu pin ingradirea unor drepturise savarsesete si prin crearea unor situatii de inferioritate pe temei de:

a. cetatenie;

B. varsta;

c. pregatire profesionala.


33. In varianta agravata, luarea de mita nu poate fi savarsita decat de catre:

a. un functionar public;

B. un functionar cu atributii de control;

c. un functionar public cu atributii de conducere.


34. La luarea de mita pot fi confiscate de la subiectul activ:

A. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor in bani

b. bunurile care au fost promise

c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit

35. Cand luarea de mita, in varianta primirii de foloase injuste, a fost savarsita in participatie, instanta poate confisca de la unul dintre faptuitori

A. numai beneficiul realizat personal (bunurile si valorile de care a profitat personal)

b. intreaga suma sau toate bunurile ori valorile ce au constituit obiectul mitei

c. doar bunurile, banii sau valorile ce au fost gasite asupra faptuitorului


36. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de luare de mita, in varianta tip, poate fi:

a. doar functionarul public;

B. orice functionar;

c. orice persoana.



37. Pentru existenta infractiunii de conflict de interese, este necesara o situatie premisa constand in aceea  ca

a. functionarul public nu are competenta participarii la luarea deciziei;

b. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material pentr concubinul sau;

C. prin indeplinirea actului sau luarea deciziei sa se obtina un folos material.


38. Poate fi subiect al infractiunii de luare de mita:

a. notarul public;

b. avocatul;

C. expertul tehnic desemnat sa efectueze o expertoiza tehnica, platit prin intermediul biroului local de expertize

39. Fapta medicului ginecolog de a pretinde de la o pacienta o suma de bani pentru a o asista la nastere, care era iminenta, constituie infractiunea de:

A. luare de mita;

b. nu constituie fapta prevazuta de legea penala;

c. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor.


40. Consumarea infractiunii de luare de mita are loc:

A. in momentul in care faptuitorul accepta promisiunea unor bani sau alte foloase;

b. in momentul confiscarii banilor, valorilor sau bunurilor;

c. in momentul trimiterii in judecata a faptuitorului.


41. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mita este:

a. cel caruia i se pretinde, de catre un functionar, sa dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intra in indatoririle sale de serviciu;

b. functionarul mituit;

C. persoana juridica de drept public sau privat in serviciul caruia faptuitorul isi exercita atributiile functionale.

42. In cazul infractiunii de luare de mita, actiunea sau inactiunea concreta a subiectului activ nemijlocit tb sa fie:

a. posterioara indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii in indeplinirea actului determinat, privitor la indatoririle de serviciu

b. concomitenta indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii in indeplinirea actului determinat, privitor la indatoririle de serviciu

C. anterioara indeplinirii, neindeplinirii ori intarzierii in indeplinirea actului determinat, privitor la indatoririle de serviciu


43. Elementul material al infractiunii de luare de mita (art. 254 C. pen.) poate consta in:

a. promisiunea sau oferirea de bani;

B. nerespingerea promisiunii unor foloase;

c. darea de bani ori alte foloase.


44. Constrangerea mituitorului, de catre cel care a luat mita, de a savarsi aceasta fapta este:

a. o cauza de nepedepsire;

B. o cauza speciala care inlatura caracterul penal al faptei;

c. o cauza de reducere a pedepsei.


45. Pretinderea unor foloase de catre functionar si primirea acestora dupa efectuarea actului privitor la indeplinirea indatoririlor sale de serviciu, pentru care foloasele au fost pretinse, constituie infractiunea de:

A. luare de mita;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

c. primire de foloase necuvenite.


46. Daca functionarul, desi nu are competenta de a efectua un anumit act, l -a facut sa creada pe cel care i-a dat banii sau alte foloase ca indeplinirea actului intra in atributiile sale de serviciu, atunci suntem in prezenta infractiunii de :

a. luare de mita;

b. primire de foloase necuvenite;

C. inselaciune.


47. Infractiunea de dare de mita , prevazuta de art. 255 C.pen.:

a. este o infractiune contra autoritatii;

B. este o infractiune autonoma, existand si fara luarea de mita;

c. este o infractiune corelativa, existand doar impreuna cu infractiunea de luare de mita


48. Daca promisiunea, oferirea sau darea de banisau alte foloase este savarsita prin intermediul altei persoane, aceasta:

a. raspunde in calitate de coautor la infractiunea de dare de mita;

b. nu raspunde penal;

C. raspunde in calitate de complice la infractiunea de dare de mita, chiar daca prin activitatea sa nu infaptuieste actiunea incriminata.


49. Confiscarea speciala prevazuta de art. 255 alin. 4 C.pen. se aplica:

a. doar in situatia in care faptuitorul este functionar;

B. in toate cazurile , chiar daca oferta nu a fost urmata de acceptare;

c. doar in situatia in care oferta de bani sau alte foloase a fost urmata de acceptare.

50. Daca functionarul corupt, in scopul de a satisface solicitarea mituitorului, nu indeplineste un act
privitor la indatoririle lui de serviciu, iar aceasta neindeplinire constituie, prin ea insasi, o infractiune:

A. luarea de mita va intra in concurs cu respectiva infractiune;

b. luarea de mita absoarbe respectiva infractiune;

c. luarea de mita se retine in varianta agravata.


51. Fapta de a pretinde si primi un folos necuvenit, de catre un functionar, dupa indeplinirea in parte a unei indatoriri de serviciu, dar inainte de finalizarea ei, constituie:

a. primire de foloase necuvenite;

b. abuz in serviciu contra intereselor persoanelor;

C. luare de mita.


52. Valoarea foloaselor necuvenite primite de cel mituit:

a. trebuie sa aiba un nivel mai ridicat de 200.000 lei;

B. poate sa aiba orice nivel, dar sa nu fie bunuri de valoare simbolica, nici daruri ocazionale, sau daruri care exprima un sentiment de recunostinta ori de respect personal;

c. trebuie sa aiba un nivel invers proportional cu valoarea serviciului facut prin indeplinirea actului.


53. In cazul infractiunii de dare de mita:

a. bunurile pot fi confiscate de la mituitor;

b. bunurile pot fi confiscate de la autor doar daca oferta de mituire a fost acceptata de functionar;

C. bunurile pot fi confiscate de la autor chiar daca oferta de mituire nu a fost urmata de acceptare.



54. La infractiunea de dare de mita (art. 255 C. pen.) elementul material al faptei

A. se savarseste doar anterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;

b. se savarseste doar ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu;

c. se poate savarsi fie anterior, fie ulterior efectuarii sau neefectuarii actului de serviciu.


55. Latura obiectiva a infractiunii de trafic de influenta include scopul de a determina functionarul :

A. sa faca un act ce intra in atributiile sale de serviciu;

b. sa faca un act ce nu intra in atributiile sale serviciu;

c. sa faca un act ce depaseste atributiile sale de serviciu.


56. Denuntarea de catre mituitor a faptei, mai inainte ca organul de urmarire penala sa fi fost sesizat pentru acea infractiune, este:

A. o cauza speciala de nepedepsire;

b. o cauza ce inlatura caracterul penal al faptei;

c. o cauza de reducere a pedepsei.


57. Subiectul activ nemijlocit al infractiunii de dare de mita este:

A. orice persoana fizica ce indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal;

b. orice functionar;

c. numai un functionar public.


58. Actul ce constituie temeiul primirii de foloase necuvenite in cazul infractiunii prevazuta in art. 256 C. pen. trebuie sa fie:

a. atat licit, cat si ilicit;

b. numai ilicit;

C. numai licit.


59. Elementul material al infractiunii de primire de foloase necuvenite consta in:

a. primirea, pretinderea, acceptarea promisiunii sau nerespingerea promisiunii unor astfel de foloase;

B. primirea unor foloase necuvenite;

c. pretinderea unor foloase necuvenite.


60. Pentru existenta infractiunii de primire de foloase necuvenite:

a. foloasele pot fi primite anterior indeplinirii actului la care functionarul era obligat in virtutea functiei

B. foloasele pot fi primite doar dupa indeplinirea actului la care functionarul era obligat in virtutea
functiei

c. foloasele necuvenite pot fi primite anterior sau dupa indeplinirea actului la care functionarul era obligat in virtutea functiei


61. In cazul infractiunii de trafic de influenta, precizarea numelui functionarului asupra caruia faptuitorul are sau lasa sa se creada ca are influenta:

a. este esentiala pentru retinerea infractiunii de trafic de influenta;

b. constituie o circumstanta agravanta;

C. nu este determinanta, daca faptuitorul a indicat calitate functionarului.


62. Infractiunea de trafic de influenta:





a. se poate comite si printr-o inactiune, respectiv prin nerespingerea unei promisiuni de daruri;

b. are un subiect activ nemijlocit circumstantiat;

C. se comite numai cu intentie directa calificata prin scop.



63. Tentativa la primirea de foloase necuvenite:

a. se pedepseste;

B. nu este incriminata;

c. nu este posibila.


64. Banii, valorile sau orice alte bunuri se restituie persoanei care le -a dat drept mita in cazul cand:

a. au fost dati pentru ca un functionar sa indeplineasca un act privitor la indatoririle sale de serviciu;

B. mituitorul a fost constrans prin orice mijloacede catre cel care a luat mita;

c. mituitorul a denuntat fapta dupa ce organul de urmarire penala a fost sesizat pentru acea infractiune.


65. Elementul material al laturii obiective a infractiunii de trafic de influenta se poate realiza prin:

a. nerespingere de daruri direct sau indirect;

b. oferire de daruri indirect;

C. acceptare de daruri, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul.


66. La infractiunea de denuntare calomnioasa:

A. coautoratul este posibil;

b. obiectul juridic special adiacent se refera la relatiile sociale privind normala desfasurare a actelor de justitie;

c. subiectul pasiv secundar este statul prin organul judiciar a carui activitate a fost periclitata.

67. In cazul in care prin acelasi denunt mai multe persoane sunt invinuite mincinos de aceeasi infractiune, se va retine:

a. o singura infractiune de denuntare calomnioasa in varianta tip;

B. mai multe infractiuni de denuntare calomnioasa in concurs;

c. o singura infractiune de denuntare calomnioasa in varianta agravata.


68. Exista varianta agravata a infractiunii de denuntare calomnioasa cand:

a. invinuirea mincinoasa a avut ca efect arestarea sau condamnarea unei persoane;

B. s-au produs ori ticluit probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte;

c. fapta a fost savarsita de doua sau mai multe persoane impreuna.


69. In cazul infractiunii de denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa:

a. se poate referi la o fapta care ar expune persoana la o sanctiune disciplinara

b. se poate referi la savarsirea unei contraventii

C. se poate referi doar la savarsirea unei infractiuni


70. Producerea ori ticluirea de probe mincinoase in sprijinul unei invinuiri nedrepte reprezinta:

a. infractiunea de marturie mincinoasa

B. infractiunea de denuntare calomnioasa

c. nedenuntarea unor infractiuni


71. La infractiunea de denuntare calomnioasa, invinuirea mincinoasa poate fi facuta prin:

A. plangere;

b. autodenunt;

c. constituire de parte civila.


72. Declaratia faptuitorului infractiunii de denuntare calomnioasa mai inainte de punerea in miscare a

actiunii penale fata de persoana in contra careia s-a facut denuntul sau plangerea, ori impotriva careia s-au produs probele, ca denuntul, plangerea sau probele sunt mincinoase reprezinta:

a. o cauza de impunitate;

B. o cauza de reducere a pedepsei;

c. o cauza de agravare a pedepsei.


73. Retragerea marturiei mincinoase inainte de arestarea inculpatului sau, in toate cauzele, inainte de

pronuntarea unei hotarari, ori a unei alte solutii ca urmare a marturiei mincinoase reprezinta o cauza de:

A. impunitate;

b. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen;

c. o cauza de inlaturare a caracterului penal al faptei.


74. Retragerea marturiei mincinoase dupa arestarea inculpatului sau, in toate cauzele, dupa ce s-a

pronuntat o hotarare, ori s-a dat o alta solutie ca urmare a marturiei mincinoase reprezinta o cauza de:

a. impunitate;

B. reducere a pedepsei conform art. 76 C. pen.;

c. inlaturare a caracterului penal al faptei.


75. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de marturie mincinoasa este:

a. doar martorul;

b. martorul sau persoana care incearca sa-l determine pe martor sa dea declaratii mincinoase;

C. martorul, expertul sau interpretul.


76. La infractiunea de marturie mincinoasa:

a. forma de vinovatie este intentia directa calificata prin scop;

b. nu are relevanta daca subiactul activ a fost intrebat cu privire la imprejurari esentiale;

C. afirmatia mincinoasa sau omisiunea de a spune tot ce stie trebuie sa priveasca imprejurari esentiale;


77. Infractiunea de marturie mincinoasa (art. 260 C. pen.):

a. este incriminata in forma tentativei;

b. nu poate avea forma continuata;

C. se consuma in momentul in care audierea sau ascultarea a luat sfarsit, iar depozitia a fost semnata de martor, expert sau interpret.


78. Infractiunea de marturie mincinoasa:

a. se refera si la afirmatii mincinoase facute de martor asupra oricaror imprejurari despre care este intrebat in solutionarea unei cauze;

b. se savarseste si din culpa;

C. se savarseste atat actiune, cat si prin inactiune.


79. Persoana care a determinat pe o alta persoana sa incerce sa determine pe un martor, expert, interpret sa savarseasca infractiunea de marturie mincinoasa, va raspunde pentru:

a. instigare la marturie mincinoasa;

B. instigare la incercarea de a determina marturia mincinoasa;

c. instigare la impiedicarea participarii in proces.


80. Incercarea de a determina marturia mincinoasa (art. 261 C. pen.):

a. se comite, potrivit parerii majoritare, cu intentie directa sau indirecta;

B. se consuma instantaneu in momentul in care s-a savarsit actiunea de constrangere sau corupere prin care s-a incercat determinarea la marturie mincinoasa;

c. nu este posibila in forma continuata.

81. Omisiunea de a denunta de indata savarsirea unei fapte de omor intruneste elementele constitutive ale infractiunii de:

a. favorizarea infractorului (art. 264 C. pen.);

b. tainuire (art. 221 C. pen.);

C. nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.).

82. Nedenuntarea unor infractiuni (art. 262 C. pen.) se poate comite din punct de vedere al vinovatiei:

a. numai cu intentie;

b. numai din culpa;

C. atat cu intentie, cat si din culpa.


83. Impiedicarea participarii la proces:

a. legatura de cauzalitate rezulta ex re;

b. este o infractiune cu consumare instantanee;

C. se sanctioneaza si daca actele de executare sunt intrerupte din cauze independente de vointa faptuitorului.


84. Martorul, expertul sau interpretul a carui omisiune priveste imprejurari aspra carora nu a fost intrebat , raspunde pentru:

a. marturie mincinoasa;

B. omisiunea de a incunostiinta organele judiciare;

c. omisiunea de a sesiza organele judiciare.


85. Elementul material al nedenuntarii unor infractiuni se poate realiza:

a. numai prin inactiune;

b. numai prin actiune;

C. atat prin actiuni, cat si prin omisiuni.


86. In cazul infractiunii de favorizare a infractorului (art. 264 C. pen.) ajutorul se poate acorda:

a. inainte de savarsirea infractiunii principale;

B. dupa savarsirea faptei de baza;

c. in timpul savarsirii faptei.


87. Participatia penala, in cazul infractiunii de nedenuntare a unor infractiuni:

a. nu este posibila decat sub forma complicitatii;

B. este posibila sub forma instigarii;

c. este posibila sub toate formele.

88. Daca incercarea de a determina marturia mincinoasa se realizeza prin alte mijloace decat coruperea sau constrangerea, atunci:

A. nu se realizeaza o fapta prevazuta de legea penala;

b. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de incercare de a determina marturia mincinoasa;

c. este realizat continutul constitutiv al infractiunii de marturie mincinoasa.


89. Infractiunea de impiedicare a participarii la proces:

A. absoarbe infractiunea de amenintare;

b. absoarbe infractiunea de vatamare corporala grava;

c. absoarbe infractiunea de lipsire de libertate in mod ilegal.


90. Infractiunea de favorizarea infractorului:

a. se poate savarsi numai printr-o actiune;

B. se deosebeste de infractiunea de tainuire si prin aceea ca faptuitorul nu urmareste obtinerea unui folos material pentru sine;

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii savarsite de infractorul favorizat




91. Mentinerea intentionata a starii de arest/detinere dupa expirarea duratei mandatului de arestare preventiva/de executare a pedepsei constituie infractiune de:

a. lipsire de libertate in mod ilegal;

B. arestare nelegala;

c. represiune nedreapta.


92. Infractiunea de arestare nelegala:

A. are, de regula, ca obiect material corpul persoanei impotriva careia se savarseste actiunea incriminata;

b. se poate savarsi numai printr-o actiune;

c. este incriminata si in forma tentativei.


93. Pentru retinerea infractiunii de cercetare abuziva, este necesar ca organul judiciar:

a. sa fi intrebuintat cumulativ toate mijloacele prevazute de lege pentru obtinerea de declaratii;

B. sa fi intrebuintat unul din mijloacele prevazute de lege, respectiv promisiuni, amenintari, violente;

c. sa fi intrebuintat santajul pentru obtinerea de declaratii.


94. Infractiunea de evadare:

a. poate imbraca forma infractiunii continue sau continuate;

b. presupune totdeauna aplicarea unei pedepse inferioare celei in executarea careia se afla  condamnatul;

C. este in forma agravata cand se intrebuinteaza anumite instrumente.


95. Pedeapsa in cazul infractiunii de evadare:

A. se adauga la pedeapsa ce se executa, fara a putea depasi maximul general al inchisorii;

b. se contopeste cu pedeapsa ce se executa;

c. nu poate depasi cuantumul pedepsei ce se executa la momentul evadarii.

96. Vinovatia in cazul savarsirii de inlesnire a evadarii de catre o persoana ce avea indatorirea de a pazi pe cel ce a evadat poate imbraca:

a. doar forma intentiei directe;

b. doar forma intentiei;

C. forma intentiei sau culpei.


97. Nerespectarea regimului armelor si munitiilor (art. 279 C. pen.) este mai grava daca:

a. arma sau munitia nu este depusa in termenul fixat de lege la organul competent, de catre cel caruia i s-a respins cererea pentru prelungirea valabilitatii permisului;

B. se poarta arme, fara drept, in localul unitatilor de stat sau al altor unitati la care se refera art. 145 C. pen., la intruniri publice, ori in localuri de alegeri;

c. se detin, instraineaza sau poarta arme de panoplie.


98. Pentru existenta infractiunii de tortura, este necesar:

A. sa existe o actiune prin care sa fie provocata unei persoane o durere;

b. sa existe o actiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege;

c. sa existe o inactiune prin care unei persoane sa-I fie provocate suferinte fizice sau psihice, produse doar prin mijloace anume prevazute de lege, din culpa.


99. Denuntarea calomnioasa, potrivit parerii majoritare a doctrinei penale, se comite:

a. numai cu intentie directa

B. cu intentie directa sau indirecta

c. doar cu intentie indirecta



100. Arestarea nelegala se comite numai cu:

a. intentie directa calificata prin scop;

B. intentie directa sau indirecta;

c. intentie sau culpa.


101. Represiunea nedreapta este o fapta :

A. care impiedica infaptuirea justitiei;

b. contra integritatii corporala sau sanatatii persoanei;

c. contra libertatii persoanei.


102. Cercetarea abuziva este o infractiune:

a. continua;

B. intentionata;

c. de obicei.


103. Favorizarea infractorului este o infractiune:

a. omisiva;                                                                                                                          B. conexa - corelativa;

c. praeterintentionata.

104. Ajutorul dat unui infractor dupa savarsirea infractiunii de evadare, constituie:

A. infractiunea de favorizare a infractorului;

b. infractiunea de inlesnire a evadarii;

c. infractiunea de evadare, prevazuta de art. 269 alin. 1 C.pen. cu referire la art. 269 alin. 2 C.pen.

105. Daca faptuitorul savarseste acte de amenintare impotriva unui politist care il sprijina pe executorul judecatoresc la executarea unei hotarari judecatoresti, acesta:

a. raspunde pentru infractiunea de nerespectare a hotararilor judecatoresti;

B. raspunde pentru infractiunea de ultraj;

c. raspunde pentru infractiunea amenintare.


106. Daca faptuitorul, impiegat de miscare, s-a prezentat la locul de muncasub influenta bauturilor alcoolice si a uitat sa puna macazul intr-o pozitie corespunnzatoare, cauzand ciocnirea unui tren de marfa cu vagoanele ce stationau in gara, provocand avarierea mijloacelor de transport, constituie:

a. infractiunea de neglijenta in serviciu;

B. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;

c. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa.


107. Daca faptuitorul paraseste postul pe care il ocupa in cadrul sigurantei mijloacelor de transport pe caile ferate si nu revine la post, desi prezenta acestuia este necesara, acesta raspunde pentru:

a. infractiunea de neindeplinire a indatoririlor de serviciu sau indeplinirea lor defectuoasa din culpa;

b. infractiunea de neindeplinire cu stiinta a indatoririlor de serviciud sau indeplinirea lor defectuoasa.

C. infractiunea de parasire a postului si prezenta la serviciu in stare de ebrietate;


108. In cazul omisiunii de a incunostiinta organele judiciare, participatia penala:

a. este posibila sub toate formele;

B. este posibila doar sub forma instigarii si a complicitatii, deoarece obligatia instituita in textul de inscriminare are caracter personal;

c. este posibila doar sub forma coautoratului.


109. Conform parerii majoritare a doctrinei de specialitate, luarea de mita se poate comite:

a. cu intentie directa sau indirecta;

B. numai cu intentie directa calificata prin scop;

c. numai cu intentie indirecta.


110. Infractiunea de favorizarea infractorului:

a. se poate savarsi numai printr-o actiune;

B. se deosebeste de infractiunea de tainuire si prin aceea ca faptuitorul nu urmareste obtinerea unui folos material pentru sine;

c. nu poate avea ca obiect material folosul sau produsul material al infractiunii savarsite de infractorul
favorizat.

111. Daca un detinut sesizeaza organele de urmarire penala, afirmand ca este autorul unei anumite

infractiuni oe care in realitate nu a comis-o , pentru a zadarnici urmarirea penala a altor vinovati pe care ii cunostea:

A. savarseste infractiunea de favorizarea infractorului;

b. savarseste infractiunea de nedenuntare a unor infractiuni;

c. savarseste infractiunea de omisiune a sesizarii organelor judiciare.


112. Subiectul pasiv special la infractiunea de luare de mita este:

a. cel caruia i se pretinde, de catre un functionar, sa dea bani, valori sau alte bunuri pentru efectuarea unui act care intra in indatoririle sale de serviciu;

b. functionarul mituit;

C. persoana juridica de drept public sau privat in serviciul caruia faptuitorul isi exercita atributiile functionale.


113. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 C. pen.) se poate realiza:

a. doar prin contrafacere (plasmuire);

b. doar prin alterare (prefacere);

C. fie prin contrafacere, fie prin alterare;


114. Infractiunea de falsificare de monede sau alte valori (art. 282 alin. 1 C.pen.) poate avea ca obiect material:

A. monede, titluri de credit public, cecuri, titlurile de orice fel pentru efectuarea platilor

b. monede antice din diverse metale

c. orice fel de monede sau bancnote, chiar iesite din circulatie


115. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, in varianta prevazuta de art. 282 alin.2

C. pen., are ca obiect material:

a. orice monede sau valori, chiar iesite din circulatie

b. monede antice, din diverse metale

C. monedele sau valorile detinute sau puse in circulatie

116. Cand aceeasi persoana falsifica monede sau alte valori si apoi le pune in circulatie, fapta sa constituie:

a. o singura infractiune de falsificare de moneda sau de alte valori

b. o singura infractiune de falsificare de moneda sau de alte valori, in forma continuata

C. un concurs de infractiuni, intre fapta de falsificare si cea de punere in circulatie a valorilor falsificate


117. Pentru existenta infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori este necesar ca:

a. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost retrasa din circulatie;

B. moneda sau valoarea falsificata sa fi fost emisa de o institutie competenta si sa se gaseasca in  circulatie;

c. moneda sau valoarea falsificata sa nu aiba legal puterea de a circula


118. Infractiunea de falsificare de monede sau de alte valori, potrivit opiniei majoritare, nu se poate comite decat cu:

a. intentie directa

B. intentie directa sau indirecta

c. intentie indirecta


119. In varianta asimilata, elementul material al infractiunii de falsificare de monede sau de alte valori (art. 282 alin. 2 C. pen.), consta in:

a. contrafacere

b. alterare

C. punerea in circualatie sau detinerea de valori falsificate


120. Falsificarea de monede sau de alte valori este mai grava, daca:

a. valorile falsificate au fost puse in circulatie;

B. s-ar fi putut cauza sau s-a cauzat o paguba importanta sistemului financiar;

c. valorile falsificate nu se mai afla in circulatie


121. Falsificarea de bilete, tichete sau orice alte imprimate producatoare de consecinte juridice constituie infractiunea de:

a. falsificare de monede sau de alte valori

b. falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport

C. fals material in inscrisuri oficiale


122. Forma de vinovatie cu care se poate comite infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport, in viziunea doctrinei majoritare, este:

a. intentia directa

B. intentia directa sau indirecta

c. intentia indirecta




123. Punerea in circulatie a unor cupoane false de raspuns international constituie infractiunea de:



a. falsificare de monede sau de alte valori

b. inselaciune

C. falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport


124. Detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori (art. 285 C. pen.):

a. nu are obiect material;

b. are ca obiect material timbre, marci, plicuri sau carti postale;

C. are ca obiect material instrumentele sau materialele detinute in scopul aratat in art.295 C.pen.


125. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:

A. falsificare de monede sau de alte valori;

b. falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport;

c. detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori.


126. Elementul material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale (art.288 C.pen.) consta in:

a. falsificarea unui inscris oficial cu prilejul intocmirii acestuia, prin atestarea unor fapte sau imprejurari neadevarate ori prin omisiunea inserarii unor date sau imprejurari;

B. falsificarea unui inscris oficial prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea lui in orice mod, de natura sa produca consecinte juridice;

c. folosirea unui inscris oficial in vederea producerii de consecinte juridice


127. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale (art. 288 alin. 1 C. pen.) poate fi:

a. numai un functionar;

b. numai un functionar public;

C. orice persoana fizica care indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal.



128. Pentru existenta obiectului material al infractiunii de fals material in inscrisuri oficiale, este necesar:

A. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina unei unitati din cele prevazute in art.145 C.pen.

b. ca inscrisul oficial (falsificat) sa apartina exclusiv unei autoritati publice;

c. ca inscrisul falsificat sa emane de la o persoana fizica.


129. Falsificarea de bilete ori foi de calatorie sau transport constituie:

a. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale (art. 288 C. pen.)

B. infractiunea de falsificare de timbre, marci sau de bilete de transport (art. 289 C. pen.)

c. nu constituie infractiune.


130. In varianta agravata, falsul material in inscrisuri oficiale nu poate fi savarsit decat de catre:

a. un functionar public

b. un functionar public in exercitiul atributiilor de serviciu

C. un functionar in exercitiul atributiilor de serviciu


131. Intra sub incidenta art. 283 C. pen. falsificarea de:

a. bilete, tichete sau imprimate producatoare de consecinte juridice;

b. titluri de credit emise de institutii publice;

C. timbre, marci postale, plicuri si carti postale. bilete si foi calatorie sau de transport, cupoane de raspuns international


132. Tentativa nu se pedepseste la infractiunea de:

A. fals material in inscrisuri oficiale;

b. fals in declaratii;

c. fals privind identitatea.


133. La infractiunea de fals intelectual (art. 289 C. pen.), subiect activ nemijlocit poate fi :

a. orice persoana;

b. numai un functionar public;

C. numai functionarul aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.


134. In cazul infractiunii de fals intelectual, alterarea adevarului priveste:

a. materialitatea inscrisului, in forma si sursa sa;

B. continutul inscrisului;

c. atat forma, cat si continutul actului.


135. Infractiunea de fals intelectual se poate comite:

a. numai dupa redactarea inscrisului oficial;

B. numai concomitent cu redactarea inscrisului oficial;

c. atat inainte, cat si dupa redactarea inscrisului oficial.

136. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:

a. fals in inscrisuri sub semnatura privata;

b. uz de fals;

C. fals intelectual.


137. Falsificarea unui inscris sub semnatura privata si folosirea lui de catre autorul falsului constituie:

a. infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata, in concurs cu infractiunea de uz de fals;

b. infractiunea de uz de fals;

C. infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata.



138. Falsificarea unui act de studii si folosirea lui pentru inscrierea la un concurs in vederea ocuparii unui post constituie:

a. infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata;

B. infractiunea de fals material in inscrisuri oficiale, in concurs cu infractiunea de uz de fals;

c. infractiunea de fals intelectual, in concurs cu infractiunea de uz de fals.


139. La infractiunea de fals in inscrisuri sub semnatura privata:

A. tentativa este posibila si se pedepseste;

b. tentativa este posibila, dar nu se pedepseste;

c. tentativa nu este posibila.


140. Obiect material al infractiunii de uz de fals poate fi:

a. doar un inscris oficial;

b. doar un inscris sub semnatura privata;

C. un inscris oficial sau un inscris sub semnatura privata.


141. Elementul material al infractiunii de uz de fals se realizeaza prin actiunea de:

a. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ sau institutii de stat;

b. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare, spre a fi folosit fara drept;

C. folosire a unui inscris oficial sau sub semnatura privata, cunoscand ca este fals.


142. Uzul de fals se savarseste, sub aspect subiectiv, cu:

a. intentie directa sau indirecta

B. intentie directa calificata prin scop

c. intentie indirecta


143. La infractiunea de uz de fals, obiectul material:

a. poate fi doar un inscris sub semnatura privata;

B. poate fi atat un inscris oficial, cat si un inscris sub semnatura privata;

c. poate fi doar un inscris oficial.


144. Infractiunea de fals in declaratii se savarseste numai cu:

A. intentie directa calificata prin scop;

b. intentie indirecta;

c. intentie directa sau indirecta.


145. Subiect activ nemijlocit al infractiunii de fals in declaratii este:

a. martorul, expertul sau interpretul;

b. persoana care face in public declaratii calomnioase;

C. orice persoana, care are capacitatea de a face declaratii producatoare de consecinte juridice.


146. La infractiunea de fals in declaratii, elementul material se realizeaza prin actiunea de:

a. prezentare sub o identitate falsa;

b. folosire a unui inscris, cunoscand ca este fals;

C. declarare necorespunzatoare a adevarului, facuta unui organ.


147. Incredintarea unui inscris care serveste pentru dovedirea starii civile ori pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept, constituie infractiunea de:

a. fals in declaratii

B. fals privind identitatea

c. uz de fals


148. Pentru a atrage incidenta dispozitiilor din art.293 alin. (1) C.pen., prezentarea sub o identitate falsa trebuie facuta:

a. exclusiv in fata unui organ sau a unei institutii de stat;

B. in fata unei unitati dintre cele la care se refera art. 145 C. pen;

c. in fata oricarei persoane fizice sau juridice.

149. In varianta tip (art.293 alin.1 C.pen.), elementul material al infractiunii de fals privind identitatea se realizeaza prin urmatoarele actiuni:

a. falsificarea unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare;

B. prezentarea sub o identitate falsa sau atribuirea unei asemenea identitati altei persoane;

c. folosirea unui inscris, cunoscand ca este fals.


150. In sensul art.286 C.pen., prin “Falsificarea instrumentelor oficiale” se intelege:

a. falsificarea titlurilor de orice fel pentru efectuarea platilor;

b. falsificarea imprimatelor producatoare de consecinte juridice;

C. falsificarea unui sigiliu, unei stampile sau a unui instrument de marcare .

151. Infractiunea de folosire a instrumentelor oficiale false este mai grava (art. 287 alin.2 C.pen.), atunci cand priveste:

a. sigiliul sau stampila unei institutii publice;

b. un instrument de marcare apartinand unei unitati dintre cele la care se refera art.145 C. pen;

C. un sigiliu sau o stampila cu stema tarii.


152. Infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.) are ca obiect material:

a. numai bunuri individual determinate;

b. numai bunuri care se determina prin numarare;

C. numai bunuri care se determina prin masurare.


153. La infractiunea de inselaciune la masuratoare (art. 296 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;

b. orice functionar;

C. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.


154. Infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor (art. 297 C.pen.) se consuma:

a. in momentul aparitiei pagubei in patrimonial victimei;

B. in momentul in care marfurile sau produsele au fost falsificate, substituite, expuse spre vanzare sau vandute;

c. in momentul in care victima a achitat pretul.


155. La infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. numai un functionar cu atributii de gestionare a bunurilor;

B. numai un functionar care, datorita atributiilor de serviciu, cunoaste date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii;

c. orice persoana care indeplineste conditiile cerute pentru a raspunde penal.


156. Infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 C.pen.) se consuma:

a. In momentul aparitiei unei pagube in patrimonial unitatii;

b. In momentul divulgarii datelor sau informatiilor care nu erau destinate publicitatii;

C. In momentul divulgarii, daca aceasta fapta era de natura sa produca pagube.


157. Infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art. 299 C.pen.) subzista si atunci cand:

a. durata brevetului a expirat;

B. produsul contrafacut, desi pastreza caracteristicile esentiale ale celui original, prezinta totusi unele deosebiri de detaliu;

c. brevetul este lovit de nulitate.


158. La infractiunea de contrafacere a obiectului unei inventii (art.299 C.pen.), subiect activ nemijlocit poate fi:

a. titularul de brevet;

b. persoana care foloseste inventia in temeiul unei prevederi legale;

C. numai persoana care contraface sau foloseste, fara drept, obiectul unei inventii.


159. Infractiunea de punere in circulatie a produselor contrafacute (art.300 C.pen.) subzista si atunci cand:

a. produsele contrafacute au fost date in gaj;

b. produsele contrafacute au fost donate unui tert;

C. produsele contrafacute au fost expuse spre vanzare sau oferite la schimb.


160. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se comite, sub aspect subiectiv, cu:

a. intentie indirecta;

b. intentie directa sau indirecta;

C. intentie directa calificata prin scop.


161. Infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.) se poate comite in una din urmatoarele modalitati alternative:

a. efectuarea, fara autorizatie, de operatiuni de import, export sau tranzit;

B. aplicarea pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;

c. divulgarea unor date sau informatii care nu sunt destinate publicitatii.


162. La infractiunea de concurenta neloiala (art.301 C.pen.), se cere ca fapta sa se fi comis in scopul:

a. de a obtine un folos material necuvenit;

b. de a revinde produsele;

C. de a induce in eroare pe beneficiari.


163. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind operatii de import sau export (art.302 C.pen.) se consuma in momentul:

A. efectuarii, fara autorizatie, a oricarei operatiuni de import, export sau tranzit;

b. aplicarii pe produsele puse in circulatie de mentiuni false privind brevetele de inventii;

c. punerii in circulatie a produselor contrafacute.


164. Tentativa se pedepseste la infractiunea de:

a. concurenta neloiala;

b. specula;

C. inselaciune la masuratoare.


165. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302ą C.pen .), elementul material consta in actiunea de:

a. folosire a unor nume comerciale sau denumiri ale organizatiilor de comert ori industriale;

B. schimbare a destinatiei fondurilor banesti sau a resurselor materiale;

c. cumpararea de produse, in scop de prelucrare.



166. La infractiunea de deturnare de fonduri (art.302ą alin.1C.pen.), urmarea secundara consta intr-o:

a. stare de pericol;

b. vatamare a intereselor legale ale unei persoane;

C. perturbare a activitatii economico-financiare sau intr-o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera  art.145.


167. In varianta agravata (art.302ą alin.2 C.pen.), infractiunea de deturnare de fonduri are ca urmare:

a. o perturbare a activitatii economico-financiare;

b. o paguba adusa unei unitati dintre cele la care refera art.145;

C. consecinte deosebit de grave.


168. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302˛

C.pen.) este mai grava, atunci cand:

a. a avut ca urmare vatamarea corporala a unei persoane;

b. a avut ca urmare infectarea apei;

C. a avut ca urmare vatamarea corporala grava a unei persoane ori a cauzat o paguba materiala importanta.


169. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302˛

C.pen.) subzista si atunci cand:

a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate, de persoane juridice straine;

b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;

C. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.


170. Infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri sau reziduuri (art.302˛

C.pen.) subzista si atunci cand:

a. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in strainatate , de persoane juridice straine;

b. deseurile sau reziduurile provin din Romania;

C. deseurile sau reziduurile sunt achizitionate in Romania, dar de la persoane fizice sau juridice straine.

171. In varianta agravata, infractiunea de deturnare de fonduri (art.302ą alin.2 C.pen.) pretinde ca fapta sa fi avut “consecinte deosebit de grave” - formula prin care se intelege:

a. o paguba adusa unei unitati dintre acelea la care refera art.145;

b. punerea in pericol a sanatatii unui mare numar de persoane;

C. o paguba materiala mai mare de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de grava a activitatii unei unitati dintre cele la care se refera art.145.


172. In varianta tip, infractiunea de fals privind identitatea (art.293 alin.1 C.pen.) consta in actiunea de:

a. incredintare a unui inscris care serveste pentru legitimare sau identificare, spre a fi folosit fara drept;

B. prezentare sub o identitate falsa sau de atribuire a unei asemenea identitati altei persoane;

c. achizitionare de documente de identitate false.


173. Pentru existenta variantei agravate a infractiunii de Fals prin folosirea emblemei Crucii Rosii (art.294 alin.2 C.pen.), este necesar ca fapta:

a. sa fi cauzat pagube materiale;

B. sa se fi comis in timp de razboi;

c. sa fi avut consecinte deosebit de grave.


174. Cine poate fi subiect activ al infractiunii de „bigamie” prev. de art. 303 din Codul penal?

a. orice persoana de sex opus care intra in alianta cu o alta persoana;

B. numai persoana casatorita, care incheie o noua casatorie fara ca prima sa fie desfacuta prin divort;

c. sotul nevinovat din prima casatorie.


175. Consumarea infractiunea de „bigamie” survine:

a. in momentul depunerii declaratiei la starea civila;

B. in momentul incheierii noii casatorii fara ca prima sa fie desfacuta prin divort;

c. in momentul declarii lipsei impedimentelor la casatorie.


176. Abandonul de familie prev. de art. 305 din Codul penal este:

a. o infractiune instantanee;

b. o infractiune continuata, consumarea avand loc in momentul cand cel indreptatit la intretinere e parasit

C. o infractiune continua care se consuma in momentul de pasivitate al faptuitorului si se epuizeaza cand acesta pune capat infractiunii.


177. Punerea in miscare a actiunii penale in cazul infractiunii de „abandon de familie” se face:

a. din oficiu de catre procuror;

B. la plangerea persoanei vatamate;

c. la sesizarea facuta de sot sau ruda apropiata.


178. Cerinta esentiala a elementului material al laturii obiective a infractiunii de „rele tratamente aplicate minorului” consta in:

a. masura sau tratamentul sa nu aiba un caracter rau;

B. sa puna in primejdie grava dezvoltarea fizica sau morala a minorului;

c. sa puna in pericol numai integritatea fizica a minorului.


179. Care sunt subiectii activi ai infractiunii de „nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului”, prev. de art. 307 din Codul penal?

a. persoana care are calitatea de ruda a minorului;

B. persoana careia i s-a incredintat minorul spre crestere si educare;

c. orice persoana in calitate de coautor.


180. Actiunea penala in cazul infractiunii de „nerespectarea masurilor privind incredintarea minorului” se pune in miscare:

a. din oficiu de autoritatea tutelara sau procuror;

B. la plangerea persoanei vatamate;

c. din oficiu sau la plangerea persoanei vatamate, in functie de interesul superior al minorului.


181. Infractiunea de „zadarnicirea combaterii bolilor”, prev. de art. 308 din Codul penal se consuma:

a. in momentul cand faptuitorul nu a luat unele masuri de combatere a bolilor;

B. in momentul cand se produce raspandirea bolii molipsitoare;

c. in momentul cand s-au pregatit mijoacele necesare zadarnicirii combaterii bolilor.


182. Daca fapta de nerespectare a masurilor privitoare la prevenirea si combaterea bolilor molipsitoare are ca urmare imbolnavirea sau moartea unei persoane, se aplica regula:

a. faptuitorul raspunde numai pentru infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor;

B. infractiunea de zadarnicire a combaterii bolilor intra in concurs cu vatamarea corporala din culpa sau cu infractiunea de ucidere din culpa.

c. fapta de nerespectare a masurilor privind combaterea bolilor molipsitoare se absoarbe in infractiunea mai grava.


183. Sub aspect subiectiv infractiunea de „zadarnicire a combaterii bolilor” se comite”:

a. numai cu intentie directa;

b. numai din culpa;

C. cu intentie directa sau indirecta.

184. Elementul material al laturii obiective al infractiunii de „contaminare venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit”, prev. de art. 309 din Codul penal se realizeaza prin:

A.  actiunea de transmitere a unei boli venerice prin: raport sexual, relatii sexuale intre persoane de acelasi sex;

b. actiunea de transmitere nu se face prin acte de perversiune sexuala;

c. numai prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex.


185. Infractiunea de „contaminare venerica si de transmiterea sindromului imunodeficitar” (SIDA) se savarseste cu:

A. intentie directa sau indirecta;

b. din culpa.

c. cu praeterintentie.


186. Daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii, pentru savarsirea infractiunii de abandon de familie, inculpatul isi indeplineste obligatiile de intretinere, aceasta determina:

A. condamnarea inculpatului la o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei

b. reducerea pedepsei la jumatate

c. nepedepsirea inculpatului






187. Sub aspect subiectiv infractiunea de „sustragere de la tratament medical” se comite:

A. cu intentie directa sau indirecta;

b. din culpa;

c. cu praeterintentie.


188. La infractiunea de abandon de familie in modalitatea normativa a „lasarii fara sprijin”, elemental subiectiv il constituie vinovatia:

a. sub forma intentiei;

b. numai sub forma intentiei directe;

C. atat sub forma intentiei, cat si sub forma culpei

189. Infractiunea de „infectarea apei”, prev. de art. 311 din Codul penal, prin orice mijloace daca este daunatoare sanatatii oamenilor, animalelor si plantelor, se comite prin:

A. intentie directa sau indirecta;

b. din culpa;

c. cu praeterintentie.


190. Forma de vinovatie a infractiunilor de „punere in primejdie a unei persoane in neputinta de a se

ingriji”, prev. de art. 314 din Codul penal cat si al infractiunii de „lasare fara ajutor”, prev. de art. 315 din Codul penal, este:

A. intentia directa sau indirecta;

b. culpa;

c. atat cu intentia, cat si din culpa.


191. Infractiunea de „punere in primejdie a unei persoane in neputinta de a se ingriji”, prev. de art. 314 din Codul penal, se consuma:

A. in momentul in care se pune in primejdie in mod efectiv prin oricare dintre modalitatile normative: viata, sanatatea sau integritatea persoanei;

b. numai atunci cand sunt realizate efectiv, cumulativ cele trei modalitati normative;

c. in momentul in care se intrevede in perspectiva un pericol pentru viata, sanatatea sau integritatea unei persoane.



192. Pentru existenta infractiunii de „lasare fara ajutor”, prev. de art. 315 din Codul penal, se impune:

a. ca faptuitorul sa gaseasca o persoana;

B. ca persoana gasita de faptuitor sa fie in primejdie de a-si pierde viata, ori a suferi o vatamare a integritatii corporale si sa fie in neputinta de a se apara;

c. ca persoana gasita de faptuitor sa fi primit ajutor si din partea altora.

193. Lasarea fara ajutor prin omisiune de instiintare, prev. de art. 316 din Codul penal se savarseste sub aspect subiectiv:

a. numai cu intentie;

b. numai din culpa;

C. cu intentie sau din culpa.


194. Pentru existenta infractiunii de „impiedicare a existentei cultelor”, prev. de art. 318 din Cod penal, e necesar:

a. ca actiunea care impiedica, deci care face imposibila exercitarea cultului sa vizeze orice cult sau secta religioasa;

B. actiunea faptuitorului sa vizeze un cult religios organizat si care functioneaza legal;

c. sa se realizeze ambele variante normative de catre acelasi faptuitor

195. Elementul material al laturii obiective al infractiunii de „profanare de morminte”, prev. de art. 319 din Codul penal, presupune doar:

a. o actiune pasnica, care duce la distrugerea mormantului, monumentului sau urnei funerare;

B. acte prin care faptuitorul isi exprima lipsa de respect fata de memoria celui disparut (desenarea unor scene obscene, scrierea unor cuvinte injurioase, etc.);

c. in momentul constrangerii unei persoane sa participe la serviciile religioase ale unui alt cult.


196. Consumarea infractiunii de „profanare de morminte” are loc in momentul cand:

A. actiunea de profanare a fost savarsita si s-au produs semnele materiale ale profanarii;

b. autorul infractiunii a fost descoperit;

c. rudele defunctului au sesizat autoritatile.

197. Tulburarea folosintei locuintei, prev. de art. 320 din Codul penal, in modalitatea normativa de tulburare repetata a folosintei consta in:

a. savarsirea unui singur act de producere de zgomote excesive, violente verbale, etc.;

B. manifestarile de tulburare sa fie repetate indiferent daca acestea constituie infractiune prin ele insele;

c. tulburarea folosirii unor spatii destinate a servi ca ateliere, depozite, magazii.


198. Impiedicarea normalei folosinte a locuintei, ca o alta modalitate normativa, de tulburare a folosintei locuintei, presupune:

A. impiedicarea accesului in locuinta sau intr-o camera;

b. neintreruperea apei, gazului, a curentului electric;

c. ca faptele exterioare sa provina din exteriorul locuintei.


199. In cazul in care faptele de tulburare a folosintei locuintei constituie infractiuni de sine statatoare se aplica regula:

a. unitatii infractionale;

B. concursului de infractiuni;

c. infractiunii de obicei.

200. Care din variantele de mai jos sunt manifestari de natura a provoca scandal public, element material al laturii obiective al infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii Publice:

a. indignarea izolata a unei persoane;

b. revolta cu caracter singular;

c. acostarea, lovirea pe strada, fara nici un motiv a unor persoane.


201. Pentru existenta infractiunii de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice este necesar ca:

A. actele, gesturile, cuvintele si expresiile proferate prin care se aduc atingere bunelor moravuri sau sa produca scandal public, ori sa tulbure grav ordinea publica, trebuie sa fie facute in public;

b. actele care aduc atingere bunelor moravuri sa nu contravina obiceiurilor bazate pe respectul reciproc;

c. actele sa nu vizeze pastrarea demnitatii umane cu observarea decentei in cuvinte si atitudini.

202. Infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, se consuma:

a. in momentul cand se savarsesc actiunile care aduc atingere bunelor moravuri;

B. in momentul in care se comite actiunea prin care se aduce atingere bunelor moravuri se produce scandal public, ori se tulbura grav linistea si ordinea publica;

c. in momentul realizarii actiunii de lovire sau distrugere.

203. Sub aspect subiectiv, infractiunea de ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, se comite cu:

A. intentie directa sau indirecta;

b. se poate savarsi din culpa;

c. atat cu intentei, cat si din culpa.


204. Pentru existenta infractiunii de „incaierare”, prev. de art. 322 din Codul penal, se cere:

a. toti cei care au participat la ciocnirile violente sa fi desfasurat actiuni care sa dureze de la inceput pana
la sfarsit;

B. sunt considerati participanti la incaierare atat subiectii care au inceput altercatia cat si cei care au intervenit pe parcurs, precum si cei care s-au retras inainte ca ea sa fi luat sfarsit;

c. sa se poata stabili contributia fiecarui participant.


205. Incaierarea se consuma:

a. atunci cand incepe participatia la incaierarea mai multor persoane, cu activitati determinate;

B. atunci cand mai multe persoane sunt angajate intr-un conflict violent, in asa fel incat actiunile lor se impletesc si sunt greu de delimitat;

c. in momentul realizarii actelor de lovire au alte violente.


206. Sub aspect subiectiv, incaierarea se comite:

A. cu intentie directa sau indirecta;

b. din culpa sub forma usurintei;

c. culpa sub forma neglijentei.


207. Infractiunea de incaierare nu se pedepseste:

a. cand participantul a renuntat la actiune, desi el a fost implicat in actiunea violenta;

b. daca a fost prins in incaierare cu voia sa;

C. daca a incercat sa desparta pe altii.

208. Subiectii activi ai infractiunii de „asociere pentru savarsirea de infractiuni”, prev. de art. 323 din Codul penal, sunt:

a. subiectul activ este determinat;

B. subiectul activ este nedeterminat (pluralitate constituita, pluralitate ocazionala);

c. orice persoane care raspund penal in calitate de coautor.

209. Elementul material al laturii obiective al infractiunii de asociere pentru savarsirea de infractiunii se caracterizeaza prin urmatoarele modalitati de actiuni:

A. initiativa de a constitui o asociere in acest sens;

b. neaderarea la o asociere creata in acest scop;

c. denuntarea unei asemenea asocieri.


210. Latura subiectiva a infractiunii de „asociere in vederea savarsirii de infractiuni”, se caracterizeaza prin:

A. intentie directa sau indirecta;

b. poate fi savarsita si din culpa;

c. numai din culpa.


211. Infractiunea de „instigarea publica si apologia infractiunilor” (art. 324 din Codul penal), consta in:

a. orice actiune de a indemna sa nu se respecte legea;

b. actiunea de a reproba in public persoanele care au savarsit infractiuni;

C. actiunea de purtare in public de uniforme, embleme, semne distinctive prin care se indeamna la nerespectarea legilor si la savarsirea de infractiuni.


212. Care dintre infractiunile contra ordinii si disciplinei militare au obiect material?

a. calcarea de consemn si absenta nejustificata;

b. dezertarea si insubordonarea;

C. lovirea superiorului si lovirea inferiorului.

213. Infractiunea de „raspandirea de materiale obscene”, prev. de art. 325 din Codul penal, se realizeaza prin:

a. actiunea de a confectiona materiale cu caracter obscen;

B. actiunea de a detine in vederea raspandirii de obiecte obscene, descrieri, etc.

c. actiunea de a detine pentru uz propriu materiale cu caracter obscen.


214. Infractiunea de „raspandirea de materiale obscene” se consuma:

A. in momentul in care faptuitorul, vinde, raspandeste, confectioneaza materiale cu caracter obscen;

b. cand incepe sa procure astfel de materiale in vederea raspandirii;

c. in momentul confectionarii materialelor obscene.


215. In ce situatii infractiunea de insubordonare este mai grava?

a. daca subiectul activ este un militar;

B. daca militarul insubordonat este ofiter, maistru militar, subofiter sau militar angajat;

c. daca s-a produs vatamarea corporala grava a militarului insubordonat.


216. Cersetoria (prev. de art. 326 din Codul penal), consta in:

a. adresarea faptuitorului facuta la mila publicului cerand ajutor material;

B. apelarea la mila publicului facuta prin orice mijloace (oral, inscris, prin gesturi) in mod repetat, cerand ajutor material;

c. apelarea la mila publicului facuta prin orice mijloace (oral, inscris, prin gesturi) in mod repetat, cerand ajutor   spiritual.


217. Infractiunea de „cersetorie” se savarseste cu:

A. intentie;

b. se poate savarsi din culpa;

c. atat cu intentie, cat si din culpa.


218. Consumarea infractiunii de „cersetorie” are loc in momentul:

a. faptuitorul a comis primul sau act de apelare la mila publicului pentru obtinerea mijloacelor de existenta;

B. cand s-a realizat, prin repetare, un numar suficient de acte, din care sa rezulte atitudinea faptuitorului de a face cersetorie ca sursa de procurare a mijloacelor de trai;

c. cand fapta a fost repetata de cel putin patru ori.


219. Pentru existenta infractiunii de „prostitutie”, prev. de art. 328 din Codul penal, este necesar ca:

a. persoana care practica relatiile sexuale cu diferite persoane sa desfasoare o singura actiune cu caracter inechivoc;

B. practicarea acestor raporturi repetate sa aiba drept scop procurarea mijloacelor de existenta sau a principalelor mijloace de existenta;

c. faptuitorul sa practice raporturi sexuale cu scopul de a-si procura mijloacele de trai cu aceeasi persoana.


220. Consumarea infractiunii de „prostitutie” are loc in momentul:

a. cand persoana intretine primul raport sexual in schimbul caruia solicita subventii pt infractiunea sa;

B. cand se realizeaza un numar suficient de raporturi sexuale cu diferite persoane pentru ca aceste
raporturi sa fie caracterizate ca fiind un mod obisnuit de procurare a mijloacelor de existenta, sau a
principalelor mijloace de existenta;

c. indiferent daca s-a constatat sau nu caracterul de indeletnicire, daca fapta este repetata constant.

221. Care din actiunile de mai jos sunt elemente materiale ale laturii obiective ale infractiunii de „proxenetism”, prev. de art. 329 din Codul penal:

A. a inlesni practicarea prostitutiei;

b. a nu trage foloase de pe urma practicarii prostitutiei;

c. a denunta activitatile care duc la practicarea proxenetismului.


222. Infractiunea de „prostitutie” se savarseste, sub aspect subiectiv:

A. cu intentie directa sau indirecta;

b. in unele situatii se comite si din culpa;

c. cu intentie depasita.


223. Care sunt cerintele existentei infractiunii „jocul de noroc”, prev. de art. 330 din Codul penal:

a. organizarea sau ingaduirea jocurilor de noroc sa se faca in mod privat;

b. organizarea sau ingaduirea jocurilor de noroc numai pentru anumite persoane;

C. organizarea sau ingaduirea in mod obisnuit a jocurilor de noroc intr -o casa particulara.


224. Infractiunea „jocul de noroc”, se savarseste cu:

A. intentie;

b. in unele situatii se poate comite din culpa;

c. praeterintentie, in varianta prevazuta in alin. 2 al art. 330 C. Pen.


225. Consumarea infractiunii „jocul de noroc” are loc:

A. in momentul cand a avut loc organizarea jocului de noroc sau ingaduirea practicarii;

b. in orice moment;

c. in momentul autorizarii jocului de noroc.


226. La infractiunea de abandon de familie subiectul activ nemijlocit este:

A. doar persoana care are obligatia legala de intretinere, fata de cel indreptatit la intretinere;

b. doar persoana care are de platit o pensie de intretinere stabilita pe cale judecatoreasca;

c. orice persoana care indeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.


227. Infractiunea de abandon de familie (art. 305 C. pen.):

a. este susceptibila de tentativa in oricare din variantele sale de incriminare;

B. este susceptibila de tentativa doar in modalitatea normativa a „parasirii” sau „alungarii”;

c. este pedepsita si in forma tentativei.



228. Opinia majoritara considera ca abandonul de familie, cu exceptia modalitatii normative a „lasarii fara sprijin” se comite:

a. numai cu intentie directa;

B. cu intentie directa sau indirecta;

c. cu intentie si din culpa.


229. Contaminarea venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit - art. 309 alin. (1) C. pen.:

A. se transmite prin raport sexual, prin relatii sexuale intre persoane de acelasi sex sau prin acte de perversiune  sexuala;

b. se transmite prin orice mijloace;

c. se savarseste din culpa.


230. La infractiunea de contaminare venerica si transmiterea sindromului imunodeficitar dobandit:

A. obiectul material exista si consta in corpul persoanei subiectului pasiv;

b. participatia penala este posibila in toate formele sale;

c. mobilul determinant si scopul urmarit de faptuitor intereseaza pentru existenta infractiunii.


231. Traficul de substante toxice:

a. nu are obiect material;

B. poate fi savarsit de orice persoana fizica ce indeplineste conditiile generale pentru a raspunde penal;

c. este o infractiune omisiva.


232. Ultrajul contra bunelor moravuri si tulburarea ordinii si linistii publice este mai grav:

a. daca se comite in public;

b. daca se produce scandal public;

C. daca s-a tulburat grav ordinea si linistea publica.


233. Asocierea pentru savarsirea de infractiuni:

a. este o infractiune proprie;

b. este sanctionata si in forma tentativa;

C. nu se pedepseste daca faptuitorul denunta autoritatilor asocierea mai inainte de a fi fost descoperita si de a se fi inceput savarsirea infractiunii care intra in scopul asocierii. 


234. Proxenetismul este o infractiune:

a. proprie;

b. in persona propria;

C. comisiva.


235. Proxenetismul poate sa constea in:

a. indemnul la fapte antisociale;

b. producerea de materiale obscene;

C. tragerea de foloase de pe urma practicarii prostitutiei


236. Infractiunea de instigare la discriminare se poate savarsi pe temei de:

A. boala cronica necontagioasa;

b. nivel de pregatire profesionala;

c. cetatenie.


237. Infractiunea de joc de noroc se poate realiza prin:

A. atragerea de clienti pentru organizarea de jocuri de noroc, in alt spatiu decat cel autorizat;

b. punerea la dispozitie a unui local , fara forme legale pentru practicarea jocurilor de noroc autorizate;

c. organizarea de concursuri pentru desfasurarea jocurilor de noroc , fara aprobarea proprietarului spatiului unde se desfasoara competitia.


238. Subiect activ al infractiunii de punere in primejdie a unei persoane in neputinta a se ingriji poate fi:

A. oricare dintre parinti;

b. orice persoana;

c. parintele decazut din drepturile parintesti.

239. Daca o persoana a depus un act fals de studii pentru a ocupa un post, acesta savarseste  infractiunea:

a. fals in declaratii;

B. uz de fals;

c. fals in inscrisuri sub semnatura privata.


240. Daca in cursul audierilor, o persoana audiata in calitate de invinuit isi atribuie identitate falsa, acesta va raspunde pentru:

A. fals privind identitatea;

b. fals in declaratii;

c. nu savarseste o fapta prevazuta de legea penala.

241. Impiedicarea unei persoana de a folosi o parte dintr-o locuinta , detinuta in baza unei hotarari judecatoresti, constituie infractiunea de:

a. tulburare de posesie;

B. nerespectarea hotararilor judecatoresti;

c. tulburarea folosintei locuintei.


242. Care este obiectul material al infractiunii de sustragere de la serviciul militar?

a. folosirea de inscrisuri false;

b. simularea unei boli sau infirmitati;

C. infractiunea este lipsita de obiect material.


243. Represiunea nedreapta este o infractiune :

a. contra integritatii corporale sau sanatatii;

B. contra infaptuirii justitiei;

c. de serviciu sau in legatura cu serviciu.


244. Ultrajul este o infractiune complexa care poate sa absoarba in continutul sau infractiunile de:

A. amenintare;

b. lipsirea de libertate in mod ilegal;

c. omorul deosebit de grav.


245. La infractiunea de sustragere sau distrugere de inscrisuri (art. 242 C. pen.):

a. tentativa se pedepseste atat in cazul faptei prevazute la alin. (1), cat si in cazul faptei de la alin. (2);

b. tentativa nu se pedepseste;

C. tentativa se pedepseste doar in cazul faptei prevazute la alin. (1).


246. La abuzul in serviciu contra intereselor publice (art. 248 C. pen.) :

a. urmarea imediata consta intr-un rezultat si acesta este in mod obligatoriu concretizat intr-o paguba;

b. urmarea imediata consta intr-o stare de pericol;

C. urmarea imediata consta intr-un rezultat, dar nu este obligatoriu sa se retina existenta unei pagube;


247. In cazul infractiunii de luare de mita:

A. folosul necuvenit consta intr-un imprumut;

b. actiunea sau inactiunea incriminata nu trebuie, obligatoriu, sa aiba ca obiect bani sau alte foloase;

c. banii sa provina dintr-o alta infractiune.


248. La luarea de mita pot fi confiscate de la subiectul activ:

A. doar bunurile care au fost primite sau echivalentul lor in bani;

b. bunurile care au fost promise;

c. echivalentul bunurilor pe care le-a pretins cel mituit.


249. Denuntarea calomnioasa, potrivit parerii majoritare a doctrinei penale, se comite:

a. numai cu intentie directa

B. cu intentie directa sau indirecta

c. doar cu intentie indirecta



250. Nu exista agravanta la infractiunea de evadare daca:

a. fapta a fost savarsita prin folosirea de arme;

B. fapta a fost savarsita in timpul noptii;

c. fapta a fost savarsita prin folosirea de violente.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }