QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Drept penal 2 partea generala - test grila





DREPT PENAL 2 PARTEA GENERALA - TEST GRILA

MULTIPLE CHOICE

1. Ce se intelege prin principiul “non bis in idem“?

a.




faptul ca raspunderea penala pentru o fapta savirsita este unica;

b.

faptul ca pentru savarsirea unei infractiuni, un infractor nu poate fi judecat de doua ori;

c.

faptul ca nu poate raspunde penal o alta persoana in locul celei care a savarsit infractiunea;

ANS: A

2. Cum se realizeaza ordinea de drept penal?

a.

numai prin aplicarea de pedepse penale;

b.

numai prin aplicarea de pedepse penale si masuri educative;

c.

prin respectarea de buna voie a legilor penale, cat si prin tragerea la raspunderea penala a celor care incalca aceste legi

ANS: C

3. Care cauze constituie cauza de impunitate?

a.

cauzele care inlatura caracterul penal al faptei;

b.

cauzele speciale care inlatura raspunderea penala;

c.

oricand cauzele care inlatura consecintele condamnarii;

ANS: B

4. Ce inlatura aministia?

a.

executarea pedepsei;

b.

raspunderea penala;

c.

caracterul penal al faptei;

ANS: B

5. Cui apartine dreptul de a cere continuarea procesului penal, pentru a dovedi nevinovatia in cazul intervenirii amnistiei?

a.

apartine numai inculpatului sau invinuitului;

b.

apartine si procurorului;

c.

apartine tuturor partilor implicate in proces;

ANS: A

6. Ce se intampla cu amenda incasata anterior intervenirii amnistiei?

a.

se restituie;

b.

nu se restituie;

c.

se restituie daca persoana condamnata nu are si alte antecedente penale;

ANS: B

7. Ce se intampla cu infractiunile comise in ziua adoptarii legii de amnitie?

a.

nu cad sub incidenta acesteia;

b.

cad sub incidenta acesteia;

c.

cad sub incidenta acesteia, daca faptuitorul nu a avut cunostinta despre legea de amnistie;

ANS: A

8. In ce caz prescriptia nu inlatura raspunderea penala?

a.

in cazul infractiunilor contra sigurantei statului;

b.

in cazul infractiunii contra pacii si omenirii;

c.

in cazul infractiunilor contra vietii;

ANS: B

9. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de15 ani , care este termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.

15 ani;

b.

20 ani;

c.

10 ani;

ANS: A

10. De catre cine este emis actul de amnistie, ca act de clementa?

a.

Guvern;

b.

Parlament;

c.

Presedintele Romaniei;

ANS: B

11. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 10 ani, dar care nu depaseste 15 ani , care este termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.

15 ani

b.

12 ani

c.

10 ani

ANS: C

12. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care nu depaseste 10 ani, care este termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.

5 ani

b.

8 ani

c.

10 ani

ANS: B

13. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de maxim 4 ani, care este termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.

5 ani

b.

4 ani

c.

6 ani

ANS: A

14. Cand legea prevede pentru infractiunea savarsita pedeapsa inchisorii de maxim un an sau amenda, care este termenul de prescriptie a raspunderii penale ?

a.

1 an;

b.

3 ani;

c.

2 ani;

ANS: B

15. In cazul mai multor intreruperi a termenului de prescriptie, prescriptia raspunderii penale va interveni totusi, daca se depaseste termenul prevazut de art. 122 C.pen., cu?

a.

un sfert;

b.

o treime;

c.

o jumatate;

ANS: C

16. Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale a unui minor ce a savarsit o infractiune pentru care legea prevede maximul special de 9 ani ?

a.

7 ani;

b.

4 ani;

c.

3 ani;

ANS: B

17. De cand incepe sa curga termenul de prescriptie a raspunderii penale?

a.

de la data inceperii urmaririi penale;

b.

de la sesizarea organelor judiciare;

c.

de la data comiterii infractiunii;

ANS: C

18. Care sunt institutiile fundamentale ale Dreptului penal?

a.

institutia infractiunii, institutia vinovatiei si institutia sanctiunilor;

b.

institutia vinovatiei, institutia sanctiunilor si institutia raspunderii penale;

c.

institutia infractiunii, institutia sanctiunilor si institutia raspunderii penale;

ANS: C

19. Care sunt cauzele generale care inlatura raspunderea penala?

a.

amnistia, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;

b.

legitima aparare, minoritatea, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;

c.

amnistia, prescriptia raspunderii penale, lipsa plangerii prealabile si impacarea partilor;

ANS: C

20. Cum se mai numesc cauzele speciale care inlatura raspunderea penala?

a.

cauze de nepedepsire sau cauze de impunitate;

b.

cauze de nepedepsire sau cauze de inlaturare a executarii pedepsei;

c.

cauze de impunitate sau cauze de inlaturare a consecintelor condamnarii;

ANS: A

21. Care sunt cauzele speciale care inlatura raspunderea penala, prevazute in partea generala a Codului penal?

a.

desistarea, impiedicarea producerii rezultatului si impiedicarea savarsirii faptei de catre participant;

b.

desistarea, denuntarea faptei de catre mituitor, impiedicarea producerii rezultatului.

c.

amnistia, gratierea, prescriptia raspunderii penale.

ANS: A

22. Ce reprezinta condamnarea pentru care a intervenit amnistia, in cazul recidivei?

a.

formeaza primul termen al recidivei, daca a fost mai mare de 6 luni si a fost pronuntata pentru o infractiune savarsita cu intentie;

b.

nu formeaza primul termen al recidivei;

c.

formeaza primul termen al recidivei daca nu a fost pronuntata pentru o infractiune savarsita din culpa;

ANS: B

23. La ce duce prescriptia raspunderii penale?

a.

la stingerea raportului juridic penal neconflictual;

b.

la stingerea raportului juridic penal de conflict;

c.

la inlaturarea caracterului penal al faptei;

ANS: B

24. Cui se poate adresa plangerea prealabila?

a.

numai instantei de judecata;

b.

procurorului, organului de cercetare penala sau instantei de judecata;

c.

numai procurorului sau organului de cercetare penala.

ANS: C

25. Cand se face punerea in miscare a actiunii penale la infractiunile care se urmaresc la plingerea prealabila, in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu?

a.

numai la sesizarea reprezentantului legal;

b.

la sesizarea reprezentantului legal sau din oficiu;

c.

numai din oficiu.

ANS: B

26. Cand se face punerea in miscare a actiunii penale la infractiunile care se urmaresc la plingerea prealabila, in cazul persoanelor cu capacitate de exercitiu restransa?

a.

din oficiu sau la sesizarea persoanei vatamate, cu incuviintarea reprezentantului legal;

b.

numai la sesizarea reprezentantului legal;

c.

numai din oficiu;

ANS: A

27. Ce inlatura retragerea plangerii in cazul infractiunilor la care actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila?

a.

executarea pedepsei;

b.

raspunderea penala;

c.

caracterul penal al faptei;

ANS: B

28. Cum trebuie sa fie retragerea plangerii prealabile?


a.

numai neconditionata;

b.

totala, neconditionata si expresa;

c.

bilaterala, cu acordul partii vatamate;

ANS: B

29. Ce inlatura impacarea partilor?

a.

raspunderea penala;

b.

executarea pedepsei;

c.

caracterul penal al faptei;

ANS: A

30. Ce fel de act este impacarea partilor?

a.

unilateral;

b.

bilateral;

c.

impus de lege.

ANS: B

31. Ce fel de efecte produce impacarea partilor?

a.

in personam;

b.

in rem;

c.

in rem si in personam;

ANS: A

32. Pana cand poate interveni impacarea partilor?

a.

pana la sesizarea faptei penale;

b.

pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare;

c.

pana la declansarea cercetarilor;

ANS: B

33. Ce constituie temeiul raspunderii penale?

a.

savarsirea unei infractiuni;

b.

gradul de pericol social al unei fapte;

c.

vinovatia faptuitorului;

ANS: A

34. Cand va fi tras la raspundere penala subiectul, in cazul savarsirii unei infractiuni pentru care punerea in miscare a actiunii penale este conditionata de introducerea plangerii prealabile, sunt vatamate mai multe persoane?

a.

numai daca toate persoanele vatamate prin aceeasi fapta introduc plangere prealabila impotriva faptuitorului;

b.

este suficient daca plangerea prealabila a fost introdusa sau mentinuta numai de catre una din persoanele vatamate;

c.

cand plangerea prealabila este facuta de persoanele vatamate ori de orice alta persoana.

ANS: B

35. In ipoteza in care o infractiune pentru care punerea in miscare a actiunii penale se face la plangerea prealabila a persoanei vatamate a fost savarsita de o pluralitate de infractori, ce este necesar pentru a opera raspunderea penala a tuturor participantilor?

a.

plangerea prealabila sa fie facuta impotriva tuturor participantilor;

b.

este suficient ca plangerea prealabila sa fie facuta sau sa se mentina contra unui singur participant, pentru a opera raspunderea penala a tuturor participantilor;

c.

trebuie ca plangerea penala sa fie facuta sau mentinuta impotriva a cel putin doi participanti, pentru a putea opera raspunderea penala a tuturor participantilor;

ANS: B

36. Care este consecinta directa a lipsei plangerii prealabile in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la o astfel de plangere?

a.

inlaturarea caracterului penal al faptei;

b.

inlaturarea executarii pedepsei;

c.

inlaturarea raspunderii penale;

ANS: C

37. Dupa cum infractiunile amnistiate sunt sau nu definitiv judecate, cum se clasifica amnistia?

a.

generala si speciala

b.

antecondamnatorie si postcondamnatorie

c.

conditionata si neconditionata

ANS: B

38. Ce constituie obiectul amnistiei?

a.

persoana condamnatului

b.

executarea pedepsei

c.

infractiunile savarsite pana la data aparitiei actului de clementa

ANS: C

39. Care este termenul de prescriptie a raspunderii penale cand, pentru infractiunea savarsita, legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata?

a.

20 ani

b.

15 ani

c.

25 ani

ANS: B

40. Ce fel de masuri sunt sanctiunile de drept penal ?

a.

de constrangere si necesare;

b.

de reeducare si prevenire;

c.

coercitive si de reeducare.

ANS: C

41. Care sunt sanctiunile de drept penal ?

a.

pedepsele, masurile educative si pedepsele accesorii;

b.

pedepsele, masurile educative si masurile de siguranta;

c.

pedepsele, masurile educative si masurile complementare.

ANS: B

42. Ce se intelege prin functia de exemplaritate a pedepsei ?

a.

ca persoanele care comit infractiuni trebuie sanctionate in mod exemplar;

b.

influenta pe care o pedeapsa aplicata unui condamnat o are asupra altor persoane, care   astfel sunt puse in situatia de a se abtine de la savarsirea de infractiuni;

c.

exemplul pentru ceilalalti.

ANS: B

43. Detentiunea pe viata este o pedeapsa:

a.

determinata;

b.

relativ determinata;

c.

nedeterminata.

ANS: A

44. Amenda penala este o pedeapsa:

a.

principala;

b.

accesorie;

c.

complementara.

ANS: A

45. La ce data a fost abolita pedeapsa cu moartea in tara noastra?

a.

10 ianuarie 1990;

b.

15 ianuarie 1990;

c.

31decembrie 1989.

ANS: B

46. Deoarece pedeapsa detentiunii pe viata nu poate fi aplicata fata de minorul infractor, in ipoteza in care acesta savarseste o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, care vor fi limitele pedepsei inchisorii aplicate acestuia?

a.

5 si 20 ani;

b.

8 si 20 ani;

c.

10 si 20 ani.

ANS: A

47. Pedeapsa detentiunii pe viata nu se poate aplica aceluia care la data pronuntarii hotararii de condamnare a implinit varsta de:

a.

55 ani;

b.

65 ani;

c.

60 ani.

ANS: C

48. In cazul in care o persoana urmeaza sa fie condamnata pentru savarsirea unei infractiuni la pedeapsa detentiunii pe viata, dar la data pronuntarii unei astfel de condamnari, aceasta implineste varsta de 60 de ani, instanta urmeaza sa aplice o pedeapsa cu inchisoarea. Care va fi pedeapsa cu inchisoarea ce va trebui sa o aplice instanta intr-o astfel de situatie?

a.

20 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani;

b.

30 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani;

c.

25 ani inchisoare si interzicerea unor drepturi pe timp de 10 ani.

ANS: C

49. Cand poate opera institutia liberarii conditionate?

a.

nu opereaza in cazul condamnatilor la detentiunea pe viata;

b.

opereaza si in cazul condamnatilor la pedeapsa detentiunii pe viata;

c.

legea nu prevede vreo astfel de dispozitie.

ANS: B

50. Cat trebuie sa execute efectiv cel condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, pentru a fi liberat conditionat?

a.

15 ani, daca indeplineste si celelalte conditii;

b.

20 ani, daca indeplineste si celelalte conditii;

c.

25 ani, daca indeplineste si celelalte conditii.

ANS: B

51. Cand se considera executata pedeapsa in cazul condamnatului la pedeapsa detentiunii pe viata, care a fost liberat conditiona?

a.

in termen de 20 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune;

b.

in termen de 15 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit din nou o infractiune;

c.

in termen de 10 ani de la liberare, cel condamnat nu a savarsit o noua infractiune

ANS: C

52. Care este pedeapsa care se va aplica in cazul tentativei, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea consumata este detentiunea pe viata?

a.

5 si 20 ani;

b.

15 si 25 ani;

c.

10 si 25 ani;

ANS: C

53. Care sunt limitele pedepsei ce se va aplica in cazul instigarii neurmate de executare, cand pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea la care s-a instigat este detentiunea pe viata, alternativ cu pedeapsa inchisorii, iar instanta s-a oprit asupra pedepsei detentiunii pe viata?

a.

5 si 15 ani;

b.

5 si 20 ani;

c.

2 si 10 ani.


ANS: C

54. Care este minimul si maximul general al pedepsei inchisorii?

a.

inchisoarea de la 25 zile la 30 ani;

b.

inchisoarea de la 15 zile la 25 ani;

c.

inchisoarea de la 15 zile la 30 ani.

ANS: C

55. Ce fel de pedeapsa este interzicerea unor drepturi?

a.

complementara;

b.

principala;

c.

accesorie.

ANS: A

56. Ce reprezinta interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie sau alta ocupatie?

a.

o masura de siguranta;

b.

o pedeapsa complementara;

c.

o pedeapsa accesorie.

ANS: A

57. Ce reprezinta interzicerea dreptului de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie ori de a desfasura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savarsirea infractiunii?

a.

o pedeapsa complementara;

b.

o pedeapsa principala;

c.

o masura de siguranta.

ANS: A

58. Cum este aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi?

a.

facultativa pentru instanta de judecata;

b.

obligatorie pentru instanta de judecata, in anumite cazuri.

c.

atat facultativa cat si obligatorie.

ANS: C

59. Care este minimul necesar al pedeapsei privativa de libertate, pronuntata de instanta de judecata, pentru a se putea aplica pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi?

a.

un an inchisoare;

b.

doi ani inchisoare;

c.

doi ani inchisoare;

ANS: B

60. Care sunt conditiile necesare pentru aplicarea obligatorie a pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi?

a.

este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca pentru acea infractiune se aplica in mod obligatoriu si pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi;

b.

nu este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca pentru acea infractiune se aplica in mod obligatoriu pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, ci mai este necesar ca pedeapsa aplicata de instanta pentru savarsirea infractiunii respective, sa fie inchisoarea mai mare de 2 ani;

c.

nu este suficient ca textul incriminator al faptei savarsite sa prevada ca pentru acea infractiune se aplica in mod obligatoriu pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi, ci mai este necesar ca pedeapsa aplicata de instanta pentru savarsirea infractiunii respective sa fie inchisoarea mai mare de 3 ani.

ANS: B

61. Care este momentul punerii in executare a pedepsei interzicerii unor drepturi?

a.

inceperii executarii pedepsei inchisorii pe langa care a fost aplicata pedeapsa complementara interzicerii unor drepturi;

b.

pronuntarii hotararii de condamnare;

c.

ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

ANS: C

62. Ce este degradarea militara?

a.

o pedeapsa accesorie;

b.

o pedeapsa complementara;

c.

o masura de siguranta.

ANS: B

63. Cand este obligatorie degradarea militara?

a.

pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este inchisoarea mai mare de 5 ani;

b.

pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata;





c.

pedeapsa principala aplicata militarilor sau rezervistilor este inchisoarea mai mare de 10 ani.

ANS: B

64. Cand este facultativa degradarea militara?

a.

infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata, iar pedeapsa pe care i-a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 3 ani si cel mult 10 ani;

b.

infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata, iar pedeapsa pe care i-a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani;

c.

infractorul militar sau rezervist a savarsit o infractiune intentionata, iar pedeapsa pe care i-a aplicat-o instanta de judecata este inchisoarea de cel putin 2 ani si cel mult 10 ani.

ANS: B

65. Pedepsele accesorii sunt privative de:

a.

bunuri;

b.

libertate;

c.

drepturi.

ANS: C

66. Ce se poate intampla in cazul suspendarii conditionate?

a.

aceasta nu atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii, condamnatului fiindu-i interzise in continuare toate drepturile prevazute in art. 64 C. pen.;

b.

condamnatul poate exercita numai drepturile politice si electorale;

c.

aceasta atrage si suspendarea executarii pedepsei accesorii.

ANS: C

67. De catre cine se realizeaza individualizarea legala a pedepselor?

a.

legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b.

instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita;

c.

administratia locului de detinere a condamnatului.

ANS: A

68. De catre cine se realizeaza individualizarea judiciara a pedepsei?

a.

legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b.

instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita;

c.

administratia locului de detinere a condamnatului.

ANS: B

69. De catre cine se realizeaza individualizarea administrativa a pedepsei?

a.

legiuitor, in faza de elaborare a legii penale incriminatoare;

b.

instanta de judecata, in momentul solutionarii cauzei cu care a fost investita;

c.

administratia locului de detinere a condamnatului.

ANS: C

70. Cand ia sfarsit, in principiu, individualizarea raspunderii penale?

a.

dupa executarea sanctiunii prevazuta in hotararea de condamnare;

b.

odata cu pronuntarea hotararii de condamnare;

c.

odata cu ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

ANS: C

71. Ce provoaca concursul de circumstante atenuante, retinute in favoarea unui inculpat?

a.

o singura atenuare, indiferent cat se retin in favoarea lui;

b.

atatea atenuari cate circumstante atenuante se  retin in favoarea lui;

c.

o singura atenuare.

ANS: A

72. Ce provoaca concursul de circumstante agravante?

a.

o singura agravare, indiferent cate se retin in sarcina inculpatului;

b.

atatea agravari cate circumstante agravante se retin in sarcina inculpatului;

c.

o singura agravare.

ANS: A

73. Care sunt starile de agravare a pedepsei?

a.

infractiunea consumata, infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de recidiva;

b.

concursul de infractiuni, starea de recidiva si starea de betie voluntara;

c.

infractiunea continuata, concursul de infractiuni si starea de recidiva.

ANS: C

74. Care sunt starile de atenuare a pedepsei?

a.

tentativa si minoritatea faptuitorului;

b.

tentativa, minoritatea faptuitorului si scuza provocarii;

c.

depasirea limitelor legitimei aparari.

ANS: A

75. Individualizarea pedepselor cunoaste doua trepte. Care sunt acestea?

a.

in cazul concursului de infractiuni;

b.

in cazul recidivei;

c.

in cazul in care pentru o infractiune este prevazuta o pedeapsa principala alternativa.

ANS: C

76. Cum se clasifica circumstantele dupa modul lor de stabilire si a fortei cu care se impun?

a.

circumstante reale si personale;

b.

circumstante reale si personale;

c.

circumstante atenuante si circumstante agravante.

ANS: B

77. Cum se clasifica circumstantele dupa criteriul legaturii lor cu fapta ori cu faptuitorul?

a.

circumstante reale si circumstante personale;

b.

circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute infractorului;

c.

circumstante legale si circumstante judecatoresti.

ANS: A

78. Cum se clasifica circumstantele dupa efectul pe care il produc in operatia de stabilire si aplicare a pedepsei?

a.

circumstante reale si circumstante personale;

b.

circumstante atenuante si circumstante agravante;

c.

circumstante cunoscute infractorului si circumstante necunoscute infractorului

ANS: B

79. Care sunt infractiunile pentru care pedeapsa se agraveaza?

a.

infractiunea deviata;

b.

infractiunea continuata;

c.

infractiunea continua.

ANS: B

80. Precizati care din infractiunile mentionate determina o stare de agravare a pedepsei.

a.

infractiunea complexa;

b.

infractiunea continuata;

c.

infractiunea deviata.

ANS: B

81. Precizati situatiile in care pedeapsa poate fi agrvata.

a.

savarsirea infractiunii continue;

b.

concursul de infractiuni;

c.

savarsirea faptei de trei sau mai multe persoane impreuna.

ANS: B

82. Exista situatii in care pedeapsa prevazuta de lege este agravata. Care sunt acestea?

a.

savarsirea infractiunii de catre un infractor major daca aceasta a fost comisa impreuna cu un minor;

b.

savarsirea unei infractiuni intentionate pentru care legea prevede o pedeapsa mai mare de un an inchisoare de catre o persoana care a mai executat o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de sase luni, pentru savarsirea unei infractiuni intentionate;

c.

savarsirea unei infractiuni deviate.

ANS: B

83. In ce situatii pedeapsa poate fi atenuata?

a.

tentativa;

b.

denuntarea de catre mituitor a persoanei care a primit mita;

c.

cauza justificativa.

ANS: A

84. Care sunt situatiile in care se cosidera o circumstanta atenuanta legala?

a.

cazul fortuit;

b.

concursul de infractiuni;

c.

depasirea limitelor legitimei aparari.

ANS: C

85. In ce conditii pedeapsa se atenueaza?

a.

tentativa absolut imposibila;

b.

minoritatea;

c.

starea de necesitate.

ANS: B

86. Care este minimul pana la care este coborata pedeapsa de catre instanta de judecata atunci cand minimul pedepsei pentru infractiunea savarsita este de 10 ani sau mai mare, in cazul in care instanta retine in sarcina infractorului, circumstante atenuante?

a.

pana la 3 ani;

b.

pana la 7 ani;

c.

pana la 5 ani.

ANS: A

87. Care este minimul pana la care este coborata pedeapsa de catre instanta de judecata atuci cand minimul special al pedepsei pentru infractiunea savarsita este de 5 ani sau mai mare, dar pana la 10 ani, in cazul retinerii in favoarea inculpatului a unor circumstante atenuante?

a.

1 an;

b.

2 ani;

c.

3 ani.

ANS: A

88. Care este minimul pana la care este coborata pedeapsa de catre instanta de judecata atunci cand minimul special al pedepsei inchisorii pentru infractiunea savarsita este de 3 ani, sau mai mare, dar pana la 5 ani, iar instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante?

a.

3 luni;

b.

6 luni;

c.

1 an.

ANS: A

89. Care este minimul pana la care este coborata pedeapsa de catre instanta de judecata atunci cand minimul special al pedepsei inchisorii pentru infractiunea savarsita este de un an sau mai mare, dar pana la 3 ani, iar instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante?

a.

15 zile;

b.

6 luni;

c.

9 luni.

ANS: A

90. In ce caz, ca efect al circumstantelor atenuante, instanta inlocuieste minimul special al pedepsei inchisorii, prevazut de lege pentru infractiunea savarsita, cu pedeapsa amenzii?

a.

cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita este de un an sau mai mare, dar pana la 3 ani;

b.

cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita este de 3 luni sau mai mare, dar pana la un an;

c.

cand minimul special al pedepsei prevazute de lege pentru infractiunea savarsita este de 15 zile.

ANS: B

91. Care este limita pana la care poate fi redusa de catre instanta pedeapsa inchisorii, in cazul savarsirii infractiunii de omor, daca se constata ca exista circumstante atenuante in favoarea inculpatului?

a.

1/4 din minimul special;

b.

1/2 din minimul special;

c.

1/3 din minimul special.

ANS: C

92. Care este limita pana la care poate fi redusa de catre instanta pedeapsa inchisorii, in cazul savarsirii unei infractiuni contra sigurantei statului, daca instanta retine in favoarea inculpatului.circumstante.atenuante?

a.

1/4 din minimul special;

b.

1/2 din minimul special;

c.

1/3 din minimul special.

ANS: C

93. Care este limita pana la care poate fi redusa de catre instanta pedeapsa inchisorii, in cazul savarsirii unei infractiuni contra pacii si omenirii, daca instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante?

a.

1/4 din minimul special;

b.

1/2 din minimul special;

c.

1/3 din minimul special.

ANS: C

94. Care este limita pana la care poate fi redusa de catre instanta pedeapsa inchisorii, in cazul savarsirii unei infractiuni prin care s-au produs consecinte deosebit de grave, iar instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante?

a.

1/4 din minimul special;  

b.

1/2 din minimul special;

c.

1/3 din minimul special

ANS: C

95. Care este limita pedepsei ce va fi aplicata de catre instanta cand pentru infractiunea savarsita legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata, daca instanta retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante?

a.

10 si 25 ani inchisoare;

b.

10 si 20 ani inchisoare;

c.

10 si 30 ani inchisoare.

ANS: A

96. Savarsirea unei infractiuni contra persoanei, prin acte de violenta fizica asupra membrilor familiei constituie:

a.

o stare de agravare a pedepsei;

b.

o circumstanta agravanta judiciara;

c.

o circumstanta agravanta legala.

ANS: C

97. Savarsirea unei infractiuni de cate un infractor major impreuna cu o persoana care nu a implinit varsta de 14 ani, constituie:

a.

o circumstanta agravanta legala;

b.

o circumstanta agravanta judiciara;

c.

nu constituie nici un fel de circumstanta agravanta, deoarece minorul care nu a implinit varsta de 14 ani nu raspunde penal.

ANS: A

98. Savarsirea unei infractiuni in stare de betie, anume provocata in vederea comiterii ei, constituie:

a.

o circumstanta atenuanta sau agravanta;

b.

numai o circumstanta agravanta, legala;

c.

numai o circumstanta agravanta, judiciara

ANS: B

99. Fapta de trafic de droguri, prin oferirea acestora unui minor atrage:

a.

retinerea in sarcina inculpatului a unei circumstante agravante legale speciale;

b.

retinerea in sarcina inculpatului a unei circumstante agravante judiciare;

c.

legea nu prevede o astfel de situatie ca fiind o circumstanta agravanta legala sau judiciara.

ANS: A

100. In caz de concurs intre cauzele de agravare si atenuare a pedepsei, care va fi ordinea de aplicare a lor de catre instanta?

a.

circumstante atenuante, circumstante agravante si starea de recidiva;

b.

circumstante agravante, starea de recidiva si circumstante atenuante ;

c.

circumstante agravante, circumstante atenuante si starea de recidiva .

ANS: C

101. Care este maximul ce va fi aplicat de catre instanta in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, daca maximul special prevazut de lege pentru fiecare infractiune concurenta este de 10 ani sau mai mic?

a.

20 ani;

b.

30 ani;

c.

25 ani.

ANS: C

102. Care este maximul ce va fi aplicat de catre instanta in cazul aplicarii concomitente a dispozitiilor cu privire la circumstantele agravante, recidiva si concurs de infractiuni, daca maximul special pentru cel putin una dintre infractiunile concurente este mai mare de 10 ani?

a.

20 ani;

b.

25 ani;

c.

30 ani.

ANS: C

103. Printre conditiile de aplicare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei, se numara si cea privitoare la durata pedepsei pronuntate de instanta in cauza supusa judecatii. Care este durata maxima a pedepsei pronuntata de instanta pentru a opera aceasta institutie?

a.

doi ani inchisoare sau amenda;      

b.

trei ani inchisoare sau amenda;        

c.

un an sau amenda.

ANS: B

104. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu poate fi dispusa in cazul savarsirii unor infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de:

a.

12 ani;

b.

15 ani;

c.

5 ani.

ANS: B

105. Care este termenul de incercare in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendata este amenda?

a.

6 luni;

b.

1 an;

c.

2 ani.

ANS: B

Care este termenul de incercare in cazul in care pedeapsa a carei executare a fost suspendata este inchisoarea?

a.

cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de un an;

b.

cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de doi ani;

c.

cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp de trei ani.

ANS: B

107. Ce dispune instanta dupa ce revoca suspendarea conditionata, daca, in cursul termenului de incercare, cel condamnat la pedeapsa inchisorii cu suspendarea conditionata, savarseste din nou o infractiune intentionata, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva?

a.

executarea in intregime a pedepsei ce fusese suspendata conditionat, cat si a pedepsei aplicate pentru savarsirea infractiunii in termenul de incercare;

b.

executarea unei pedepse ce va fi stabilita conform regulilor de la concursul de infractiuni;

c.

executarea unei pedepse ce va fi stabilita potrivit regulilor recidivei postcondamnatorii.

ANS: A

108. Ce se intampla cu condamnatul a carui pedeapsa cu inchisoarea a fost suspendata conditionat, daca inauntrul termenului de incercare nu a savarsit din nou o infractiune si nici nu s-a pronuntat revocarea suspendarii conditionate?

a.

ramane cu antecedentul penal ce va fi consemnat in cazierul judiciar;

b.

va fi reabilitat de drept;

c.

legea nu prevede nici un efect.

ANS: B

109. Printre conditiile ce trebuie indeplinite pentru a se putea dispune suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere se numara si cea referitoare la durata pedepsei pronuntata de instanta pentru infractiunea savarsita. Care este limita maxima a pedepsei cu inchisoarea pronuntata de instanta pentru a fi indeplinita conditia?

a.

5 ani inchisoare;

b.

4 ani inchisoare;

c.

3 ani inchisoare.

ANS: B

110. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere nu poate fi dispusa in cazul savarsirii unor infractiuni intentionate pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de:

a.

12 ani;

b.

10 ani;

c.

15 ani.

ANS: C

111. Termenul de incercare in cazul suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere se compune din cuantumul pedepsei aplicate, la care se adauga un interval de timp:

a.

de 3 ani;

b.

intre 2 si 5 ani;

c.

de 5 ani.

ANS: B

112. Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere poate fi acordata si in cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa rezultata aplicata de instanta este inchisoarea de cel mult:

a.

3 ani;

b.

2 ani;

c.

4 ani.

ANS: A

113. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei poate fi acordata si in caz de concurs de infractiuni, daca pedeapsa rezultata, aplicata de instanta, este inchisoarea de cel mult:

a.

1 an;

b.

3 ani;

c.

2 ani.

ANS: C

114. Pentru ca instanta de judecata sa poata pronunta executarea pedepsei la locul de munca, una din conditiile ce trebuie indeplinite, este aceea ca pedeapsa aplicata in cauza supusa judecatii trebuie sa fie inchisoarea de cel mult:

a.

4 ani;

b.

5 ani;

c.

6 ani.

ANS: B

115. Executarea pedepsei la locul de munca poate fi dispusa si in caz de concurs de infractiuni daca pedeapsa aplicata pentru concursul de infractiuni este de cel mult:

a.

2 ani inchisoare;

b.

3 ani inchisoare;

c.

4 ani inchisoare.

ANS: B

116. Care sunt limitele intre care este cuprinsa cota ce i se retine unui condamnat la pedeapsa inchisorii cu executare la locul de munca din totalul veniturilor cuvenite, potrivit legii, pentru munca prestata (cu exceptia sporurilor acordate pentru activitatea desfasurata in locuri de munca cu conditii vatamatoare sau periculoase)?

a.


b.


c.


ANS: C

117. Incetarea executarii pedepsei la locul de munca se poate dispune de instanta numai daca cel condamnat a executat:

a.

1/3 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege;

b.

1/4 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege;

c.

2/3 din pedeapsa si sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege.

ANS: C

118. Executarea pedepsei intr-o inchisoare militara, vizeaza pe militarul in termen care savarseste o infractiune pentru care instanta pronunta o condamnare care nu este mai mare de:

a.

2 ani inchisoare;

b.

3 ani inchisoare;

c.

1 an inchisoare.

ANS: A

119. Daca militarul in termen, care executa pedeapsa intr-o inchisoare militara, a executat jumatate din durata ei si a dat dovezi temeinice de indreptare, cu cat se poate reduce durata pedepsei ce a mai ramas de executat?

a.

cu 1/4;

b.

cu 1/3;

c.

cu 1/2.

ANS: B

120. Ce se va dispune daca, in timpul executarii pedepsei inchisorii, militarul in termen devine inapt pentru serviciul militar?


a.

el va fi mentinut in inchisoare pana la implinirea duratei pedepsei;

b.

se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei;

c.

va fi liberat conditionat.

ANS: C

121. Daca, in timpul executarii pedepsei, militarul in termen condamnat savarseste din nou o infractiune, instanta care pronunta condamnarea pentru aceasta infractiune, face dupa caz aplicarea dispozitiilor referitoare la recidiva sau ale pluralitatii intermediare. Unde se va executa pedeapsa astfel stabilita?

a.

se va executa in continuare in inchisoarea militara;

b.

se va executa intr-un loc de detinere;

c.

va fi suspendata conditionat.

ANS: B

122. Din ce este alcatuit sistemul sanctionator al minorilor infractori in legislatia noastra penala?

a.

numai masuri educative;

b.

masuri educative si pedepse;

c.

masuri educative, masuri de siguranta si pedepse

ANS: B

123. Care masura educativa are un caracter complex, functionand atat ca masura educativa, cat si ca masura de natura medicala?

a.

libertatea supravegheata;

b.

internarea intr-un centru de reeducare;

c.

internarea intr-un institut medical educativ.

ANS: C

124. In ce situatie se ia masura educativa a mustrarii fata de minorul infractor?

a.

minorul nu s-a sustras urmaririi penale si a cooperat cu organul de urmarire penala pentru aflarea adevarului;

b.

minorul a recunoscut fapta si a fost sincer pe parcursul cercetarilor;

c.

instanta de judecata, pe baza datelor din dosar, are convingerea ca dojenirea minorului infractor va fi suficienta pentru ca acesta sa nu mai savarseasca pe viitor fapte prevazute de legea penala.

ANS: C

125. Cand are loc executarea masurii educative a mustrarii?

a.



deindata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea si minorul este prezent;



b.

imediat, dar numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva;

c.

deindata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea.

ANS: A

126. In ce consta masura educativa a libertatii supravegheate?

a.

lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub o supraveghere deosebita;

b.

lasarea minorului in libertate pe timp de doi ani, sub o supraveghere deosebita;

c.

incredintarea minorului familiei pentru a fi supravegheat pana la majorat.

ANS: A

127. Odata cu incredintarea minorului pentru supraveghere, atunci cand instanta dispune masura educativa a libertatii supravegheate, ea poate impune minorului respectarea uneia sau mai multor obligatii. Care sunt acestea?

a.

sa se prezinte periodic la instanta care a dispus masura

b.

sa comunice schimbarea locului de munca

c.

sa nu fracventeze anumite localuri stabilite

ANS: C

128. Daca minorul aflat in libertate supravegheata savarseste o infractiune inauntrul termenului de incercare de un an, ce masura poate lua instanta impotriva lui?

a.

revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea minorului intr-un centru de reeducare, fie ii va aplica o pedeapsa;

b.

revoca libertatea supravegheata si poate dispune numai internarea minorului intr-un centru de reeducare;

c.

revoca libertatea supravegheata si in mod obligatoriu trebuie sa dispuna aplicarea unei pedepse.

ANS: A

129. Daca minorul aflat in libertate supravegheata, inauntrul termenului de incercare de un an, se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui si are purtari rele, ce masura poate fi luata de instanta impotriva lui?

a.

revoca libertatea supravegheata si dispune masura internarii intr-un centru de reeducare;

b.

revoca libertatea supravegheata si dispune aplicarea unei pedepse pentru infractiunea care a provocat luarea masurii libertatii supravegheate;

c.

revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea intr-un centru de reeducare, fie aplicarea unei pedepse.

ANS: A

130. Cand se face punerea in executare a masurii educative a libertatii supravegheate?

a.

chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, daca minorul si persoana sau reprezentantul unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt prezenti.

b.

numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva;

c.

chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, chiar daca minorul nu este  prezent.

ANS: A

131. Care este, in principal, caracterul masurilor de siguranta prevazute de legea penala ?

a.

reeducare

b.

constrangere

c.

prevenire

ANS: C

132. Care este, in subsidiar, caracterul masurilor de siguranta prevazute de legea penala ?

a.

coercitiv;

b.

educativ;

c.

corectiv.

ANS: A

133. Care este natura juridica a masurilor de siguranta ?

a.

sunt masuri administrative;

b.

sunt sanctiuni de drept penal;

c.

sunt sanctiuni de drept penal;

ANS: B

134. Ce sunt masurile de siguranta ?

a.

pedepse complementare;

b.

pedepse principale;

c.

sanctiuni de drept penal.

ANS: C

135. Ce se intelege prin principiul legalitatii masurilor de siguranta ?

a.

ca ele se pot lua numai in cazurile si in conditiile prevazute de lege;

b.

ca ele se pot lua numai in cazul in care s-a comis o infractiune;

c.

ca ele se pot lua numai de catre instanta de judecata.

ANS: A

136. Odata luate, masurile de siguranta de natura medicala sunt:

a.

irevocabile;

b.

revocabile;

c.

curative.

ANS: B

137. Care sunt masurile de siguranta cu caracter medical ?

a.

internarea intr-un institut medical-educativ, obligarea la tratament medical si internarea medicala;

b.

obligarea la tratament medical si internarea medicala;

c.

internarea intr-un institut medical-educativ, internarea toxicomanilor intr-un centru de dezintoxicare si supravegherea medicala.

ANS: B

138. Care sunt masurile de siguranta restrictive de drepturi?

a.

internarea intr-un centru de reeducare si internarea intr-un institut medical-educativ;

b.

interzicerea de a ocupa o functie sau de a exercita o profesie, o meserie ori o alta ocupatie si expulzarea;

c.

internarea intr-un institut medical-educativ.

ANS: B

139. Care sunt masurile de siguranta privative de bunuri ?

a.

amenda;

b.

confiscarea speciala;

c.

confiscarea speciala si amenda.

ANS: B

140. Masura de siguranta a obligarii la tratament medical consta in obligarea faptuitorului de:

a.

a se prezenta in mod regulat la o unitate sanitara pentru tratament medical pana la insanatosire;

b.

a se interna pe timp de 30 de zile intr-o unitate sanitara pentru tratament medical;

c.

a se interna pe timp de 60 de zile intr-o unitate sanitara pentru tratament.

ANS: A

141. Cand se poate lua in mod provizoriu masura de siguranta a obligarii la tratament medical ?

a.

fie in faza de urmarire penala, fie in faza de judecata;

b.

numai in faza de urmarire penala;

c.

oricand.

ANS: A

142. Cine poate dispune masura obligarii la tratament medical?

a.

instanta de judecata;

b.

membrii familiei celui obligat la tratament medical;

c.

Directia de Sanatate Publica pe raza careia locuieste cel obligat la tratament medical; organele de urmarire penala.

ANS: A

143. Atunci cand insanatosirea condamnatului obligat la tratament medical, nu se realizeaza pana la terminarea executarii pedepsei privative de libertate, unde va executa in continuare aceasta masura ?

a.

in aceasta situatie, masura de siguranta a obligarii la tratament medical inceteaza de drept;

b.

masura de siguranta nu inceteaza de drept, ci devine facultativa pentru fostul condamnat;

c.

se executa in mod obligatoriu in libertate, la o unitate sanitara competenta din punct de vedere teritorial, fata de locul de domiciliu al fostului condamnat.

ANS: C

144. Care sunt aspectele care trebuie comunicate instantei de judecata de unitatea sanitara la care faptuitorul a fost obligat sa execute tratamentul medical?

a.

ca faptuitorul nu respecta programul care este stabilit pentru tratament;

b.

ca faptuitorul se sustrage de la executarea tratamentului;

c.

ca faptuitorul are o comportare necorespunzatoare fata de personalul medical care ii aplica tratamentul.

ANS: B

145. Pe ce durata se ia masura de siguranta a obligarii la tratament medical?

a.

nedeterminata;

b.

de maximum 30 zile;

c.

de maximum 60 zile.

ANS: A

146. Cine poate cere instantei de judecata revocarea masurarii obligarii la tratament medical, in cazul cand temeiurile ce au impus luarea acesteia au incetat ?

a.

conducerea unitatii sanitare unde s-a efectuat tratamentul;

b.

numai persoana care a fost obligata la tratament;

c.

persoana care a fost obligata la tratament medical si procurorul; organele de urmarire penala.

ANS: C

147. In cazul masurii de siguranta a obligarii la tratament medical, starea de pericol a faptuitorului decurge din existenta:

a.

unei boli sau intoxicarii cronice;

b.

numai a unei boli;

c.

alienatiei mintale.

ANS: A

148. Cand se poate lua masura de siguranta a internarii medicale?

a.

numai in faza de judecata;

b.

numai in faza de urmarire penala;

c.

pe intreaga durata a procesului penal.

ANS: C

149. Din ce deriva starea de pericol in cazul masurii de siguranta a internarii medicale?

a.

din alterarea psiho-fizica grava a facultatilor mintale, in sensul ca faptuitorul nu-si mai poate da seama in mod normal de actiunile sale si nu mai poate fi stapan pe acestea;

b.

din cauza unei boli;

c.

din cauza unei boli ori a intoxicarii cronice.

ANS: A

150. Cand se poate lua masura de siguranta a internarii medicale?

a.

poate fi luata in mod provizoriu numai in faza de judecata, pana la pronuntarea hotararii;

b.

nu poate fi luata in mod provizoriu, ci numai definitiv;

c.

poate fi luata in mod provizoriu pe tot parcursul procesului penal.

ANS: C

151. Pe ce perioada se poate dispune masura de siguranta a internarii medicale?

a.

doar pe un anumit termen prevazut de legea penala;

b.

pe o durata nedeterminata;

c.

pana la data solicitarii revocarii acestei masuri de catre cel internat.

ANS: B

152. De cine poate fi ceruta inlocuirea sau incetarea masurii de siguranta a internarii medicale?

a.

numai de procuror;

b.

de persoana internata, de procuror si de unitatea sanitara in care s-a facut internarea;

c.

e catre organele de urmarire penala.

ANS: C

153. Care este cauza care genereaza starea de pericol datorita careia se dispune masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii?

a.

exercitarea functii sau profesiei in mod abuziv;

b.

lipsa aptitudinii de care a dat dovada persoana care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala de a efectua potrivit exigentelor cuvenite activitatea in exercitarea careia a savarsit fapta;

c.

o boala psihica.

ANS: B

154. Masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii se poate lua fata de faptuitorul care a savarsit:

a.

o fapta prevazuta de legea penala;

b.

o infractiune;

c.

fie o fapta prevazuta de legea penala, fie o infractiune.

ANS: C

155. Care este intervalul de timp pe care se poate lua masura interzicerii unei functii sau profesii?

a.

de pana la 2 ani;

b.

de pana la un an;

c.

nedeterminat.

ANS: C

156. Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a putea fi revocata, la cererea celui interesat, masura de siguranta a interzicerii unei functii sau profesii?

a.

6 luni de la luarea masurii;

b.

un an de la luarea masurii;

c.

2 ani de la luarea masurii.

ANS: B

157. Daca o cerere de revocare a masurii interzicerii unei functii sau profesii, introdusa de cel interesat, a fost respinsa de instanta, care este termenul dupa care se poate face o noua cerere?

a.

un an;

b.

6 luni;

c.

2 ani.

ANS: A

158. Fata de cine se poate lua masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati?


a.

orice faptuitor care a savarsit o fapta prevazuta de legea penala;

b.

orice infractor care a savarsit orice infractiune;

c.

un condamnat la pedeapsa inchisorii de cel putin un an inchisoare si care a mai fost condamnat pentru alte infractiuni.

ANS: C

159. Care este durata pe care poate fi dispusa masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati, fara prelungiri?

a.

3 ani;

b.

5 ani;

c.

7 ani.

ANS: B

160. Daca pericolul social subzista, masura de siguranta a interzicerii de a se afla in numite localitati, luata fata de un condamnat, poate fi prelungita. Care este durata de timp cu care poate fi prelungita aceasta masura de siguranta, luata anterior de catre instanta?

a.

cu 3 ani;

b.

prelungirea nu poate depasi durata masurii luate initial;

c.

1/3 din durata masurii luate initial.

ANS: B

161. Exista infractiuni pentru care se poate dispune masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art.116 C.pen. Care sunt acestea?

a.

inselaciune;

b.

tulburarea linistii publice;

c.

ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice.

ANS: C

162. Exista infractiuni pentru care se poate dispune masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art.116 C.pen. Care sunt acestea?

a.

hartuire sexuala;

b.

prostitutie;

c.

cersetorie.

ANS: C

163. Exista infractiuni pentru care se poate dispune masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati chiar daca nu sunt indeplinite toate conditiile prevazute de art.116 C.pen. Care sunt acestea?

a.

coruptie sexuala;

b.

perversiune sexuala;

c.

prostitutie.

ANS: C

164. Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a putea fi revocata, la cerere sau din oficiu, masura de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati?

a.

un an;

b.

2 ani;

c.

5 ani.

ANS: A

165. Dupa respingerea unei cereri prin care se solicita inlaturarea masurii de siguranta a interzicerii de a se afla in anumite localitati, petitionarul poate introduce o noua cerere dupa trecerea unui termen de:

a.

un an, de la data respingerii cererii anterioare;

b.

2 ani, de la data respingerii cererii anterioare;

c.

3 ani, de la data respingerii cererii anterioare.

ANS: B

166. Masura de siguranta a expulzarii se poate dispune de o instanta penala fata de un cetatean strain care:

a.

prin prezenta lui pe teritoriul Romaniei, prezinta pericol public;

b.

a savarsit o fapta prevazuta de legea penala

c.

este declarat ,,persona non grata”.

ANS: B

167. Fata de cine poate fi dispusa masura de siguranta a expulzarii?

a.

numai impotriva unui cetatean strain care a savarsit o infractiune;

b.

fata de un cetatean strain si fata de o persoana fara cetatenie, care nu domiciliaza in Romania si care au savarsit infractiuni;

c.

numai impotriva cetatenilor straini care au savarsit infractiuni pe teritoriul Romaniei si pentru care se cere extradarea.

ANS: B

168. Masura de siguranta a expulzarii nu se poate dispune fata de un cetatean strain, daca exista motive serioase de a se crede ca, in statul in care va fi expulzat, risca:

a.

sa fie condamnat la detentiunea pe viata;

b.

sa fie condamnat la o pedeapsa privativa de libertate de peste 25 de ani;

c.

sa fie condamnat la moarte.

ANS: C

169. Care este durata pentru care se poate dispune masura de siguranta a expulzarii unui cetatean strain?

a.

10 ani;

b.

legea nu prevede;

c.

pana la reabilitare.

ANS: B

170. Ce se intampla cu cetateanul strain care a comis o infractiune pentru care este sanctionat cu amenda penala, atunci cand sunt indeplinite si celelalte conditii prevazute de lege?

a.

poate fi expulzat;

b.

nu poate fi expulzat;

c.

este declarat ,,persona non grata”.

ANS: A

171. Ce este confiscarea speciala?

a.

o pedeapsa complementara si priveste interzicerea unor drepturi;

b.

o pedeapsa complementara, privativa de bunuri;

c.

o masura de siguranta, cu caracter patrimonial.

ANS: C

172. Din ce decurge starea de pericol, in cazul dispunerii masurii de siguranta a confiscarii speciale?

a.

dobandirea, detinerea sau folosirea unor bunuri ce au legatura cu savarsirea faptei sau a infractiunii, cat si posibilitatea de a fi folosite in viitor la savarsirea altor fapte prevazute de legea penala sau infractiuni;

b.

gravitatea faptei sau infractiunile savarsite care au atras masura confiscarii speciale;

c.

comportamentul violent.

ANS: A

173. In conformitate cu art. 118 alin. (1) lit. a), sunt supuse confiscarii:

a.

bunurile produse prin savarsirea unei fapte prevazute de legea penala;

b.

bunurile folosite in orice mod la savarsirea infractiunii;

c.

bunurile folosite in orice mod la savarsirea infractiunii sau obtinute prin savarsirea unei infractiuni.

ANS: C

174. Sumele de bani dobandite prin traficarea bunurilor produse prin savarsirea de fapte prevazute de legea penala, atunci cand provenienta ilicita a acestora poate fi dovedita, se confisca. Cum sunt considerate acestea?

a.

bunuri produse prin fapte prevazute de legea penala;

b.

bunuri care au servit la savarsirea unei infractiuni;

c.

bunuri care au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni.

ANS: A

175. O persoana timp de un an de zile a sustras energie electrica. In toata aceasta perioada cel in cauza s-a servit de un frigider care a folosit curentul electric sustras in conditiile mai sus aratate. In baza art. 118 C. pen.:

a.

frigiderul se poate confisca, deoarece a servit la savarsirea infractiunii;

b.

frigiderul se poate confisca, deoarece a fost destinat sa serveasca la comiterea infractiunii;

c.

frigiderul nu se poate confisca, deoarece acesta nu a servit la savarsirea infractiunii, ci doar la consumarea energiei electrice sustrase.

ANS: C


176. Poate fi confiscata bicicleta cu care inculpatul a transportat o cantitate de stiuleti de porumb, sustrasi de pe camp:

a.

nu poate fi confiscata, deoarece bicicleta nu a servit la savarsirea infractiunii de furt;

b.

poate fi confiscata, deoarece ea a servit in mod nemijlocit la savarsirea infractiunii, reprezentand o prelungire a bratelor faptuitorului in realizarea intentiei sale infractionale;

c.

poate fi confiscata, deoarece faptuitorul i-a dat aceasta destinatie, cu ocazia savarsirii furtului.

ANS: A

177. Cand poate fi dispusa masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei pe o perioada determinata ?

a.

faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii de cel putin 2 ani, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice asupra membrilor familiei;

b.

faptuitorul, persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii de cel putin un an, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau orice acte de violenta cauzatore de suferinte fizice si psihice asupra membrilor familiei;

c.

faptuitorul persoana violenta in familie, a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii de cel putin 6 luni, pentru savarsirea infractiunii de lovire sau orice acte de violenta cauzatoare de suferinte fizice si psihice asupra membrilor familiei.

ANS: B

178. Care este durata maxima pentru care instanta de judecata poate dispune masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei?

a.

6 luni;

b.

2 ani;

c.

3 ani.

ANS: B

179. Cand se poate dispune masura de siguranta a interdictiei de a reveni in locuinta familiei?

a.

la solicitarea procurorului;

b.

numai la solicitarea partii vatamate;

c.

din oficiu de instanta de judecata, la solicitarea procurorului si la solicitarea partii vatamate.

ANS: B

180. Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa ce urmeaza ce a fi executata este detentiunea pe viata?

a.

20 ani;

b.

10 ani;

c.

25 ani.

ANS: A

181. Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa inchisorii este mai mica de 15 ani?

a.

5 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

b.

6 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

c.

8 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute.

ANS: A

182. Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa este amenda?

a.

5 ani;

b.

3 ani;

c.

1 an.

ANS: B

183. Care este termenul de prescriptie in cazul sanctiunilor cu caracter administrativ mentionate in art. 181 si prevazute in art. 91 C. pen.?

a.

6 luni;

b.

1 an;

c.

2 ani.

ANS: B

184. Care este varsta prevazuta de lege sub care un minor nu poate fi pedepsit penal pentru savarsirea unei fapte prevazute de legea penala?

a.

12 ani;

b.

13 ani;

c.

14 ani.

ANS: C

185. Minorii cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani care savarsesc fapte prevazute de legea penala pot fi pedepsiti penal ?

a.

nu, niciodata;

b.

fata de aceasta categorie de persoane care savarsesc fapte prevazute de legea penala se iau numai masuri de ocrotire prevazute de legislatia in vigoare;

c.

da, daca se dovedeste ca au savarsit faptele penale cu discernamant.

ANS: C

186. Pentru constatarea discernamantului unui minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 16 ani, care a comis o fapta prevazuta de legea penala, organul judiciar are obligatia de a dispune:

a.





efectuarea unei anchete sociale si o expertiza psihiatrica;

b.

efectuarea unei expertize stiintifice;

c.

efectuarea unei expertize medico-legale.

ANS: A

187. Fata de minorul care raspunde penal se poate lua o masura educativa, fie aplicarea unei pedepse. In ce situatie instanta de judecata trebuie sa aplice o pedeapsa?

a.

in cazul cand instanta apreciaza ca, in cazul concret, luarea unei masuri educative nu este suficienta pentru indreptarea minorului;

b.

in cazul savarsirii unei infractiuni de o mai mica importanta;

c.

numai in cazul in care minorul a savarsit o infractiune grava.

ANS: A

188. Din ce este alcatuit sistemul sanctionator al minorilor infractori, in legislatia noastra penala?

a.

numai masuri educative;

b.

masuri educative si pedepse;

c.

masuri educative, masuri de siguranta si pedepse.

ANS: B

189. Care masura educativa are un caracter complex, functionand atat ca masura educativa, cat si ca masura de natura medicala?

a.

libertatea supravegheata;

b.

internarea intr-un institut medical educativ;

c.

internarea intr-un centru de reeducare.

ANS: B

190. Cand se ia fata de infractorul minor masura educativa a mustrarii ?

a.

minorul nu s-a sustras urmaririi penale si a cooperat cu organul de urmarire penala pentru aflarea adevarului;

b.

minorul a recunoscut fapta si a fost sincer pe parcursul cercetarilor;

c.

instanta de judecata, pe baza datelor din dosar, are convingerea ca dojenirea minorului infractor va fi suficienta pentru ca acesta sa nu mai savarseasca pe viitor fapte prevazute de legea penala.

ANS: C

191. Cand se dispune executarea masurii educative a mustrarii?

a.

intotdeauna deindata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea si minorul a fost prezent;

b.

imediat, dar numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva;

c.

deindata, in chiar sedinta de judecata in care s-a pronuntat hotararea, chiar daca minorul nu a fost prezent.

ANS: A

192. In ce consta masura educativa a libertatii supravegheate?

a.

lasarea minorului in libertate pe timp de un an, sub o supraveghere deosebita;

b.

lasarea minorului in libertate pe timp de doi ani, sub o supraveghere deosebita;

c.

incredintarea minorului familiei pentru a fi supravegheat pana la majorat.

ANS: A

193. Daca minorul aflat in libertate supravegheata savarseste o infractiune inauntrul termenului de incercare de un an, ce masura poate lua instanta impotriva lui?

a.

revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea minorului intr-un centru de reeducare, fie ii va aplica o pedeapsa;

b.

revoca libertatea supravegheata si poate dispune numai internarea minorului intr-un centru de reeducare;

c.

revoca libertatea supravegheata si in mod obligatoriu trebuie sa dispuna aplicarea unei pedepse.

ANS: A

194. Daca minorul aflat in libertate supravegheata, inauntrul termenului de incercare de un an, se sustrage de la supravegherea ce se exercita asupra lui si are purtari rele, ce masura poate lua instanta impotriva lui?

a.

revoca libertatea supravegheata si dispune masura internarii intr-un centru de reeducare;

b.

revoca libertatea supravegheata si dispune aplicarea unei pedepse pentru infractiunea care a provocat luarea masurii libertatii supravegheate;

c.

revoca libertatea supravegheata si dispune fie internarea intr-un centru de reeducare, fie aplicarea unei pedepse.

ANS: A

195. Cand se face punerea in executare a masurii educative a libertatii supravegheate?

a.

chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, daca minorul si  persoana sau reprezentantul unitatii speciale careia i s-a incredintat supravegherea sunt prezenti;

b.

numai dupa ce hotararea de condamnare a ramas definitiva;

c.

chiar in sedinta de judecata in care aceasta masura este pronuntata, chiar daca minorul nu este  prezent.

ANS: A

196. Cand se ia masura internarii intr-un centru de reeducare fata de minorul infractor ?

a.

a savarsit o infractiune grava;

b.

in privinta lui, din datele existente in dosar, rezulta ca celelalte masuri educative, apar ca neindestulatoare;

c.

a savarsit o infractiune mai putin grava.

ANS: B

197. Pe ce durata se dispune de catre instanta masura internarii unui minor intr-un centru de reeducare ?

a.

pana la implinirea varstei de 18 ani;

b.

pana la implinirea varstei de 20 ani;

c.

pe o durata nedeterminata.

ANS: C

198. Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a se dispune liberarea minorului dintr-un centru de reeducare, inainte de a deveni major ?

a.

12 luni de la data internarii;

b.

18 luni de la data internarii;

c.

20 de luni de la data internarii.

ANS: A

199. Care sunt obligatiile prevazute de lege ce pot fi dispuse de instanta de judecata, in cazul cand aplica masura educativa a libertatii supravegheate fata de un minor infractor?

a.

sa desfasoare o activitate sau sa urmeze un curs de invatamant ori de calificare;

b.

sa nu frecventeze anumite locuri stabilite de instanta.

c.

sa se prezinte la datele fixate la judecatorul desemnat cu supravegherea lui sau la alte organe stabilite de instanta.

ANS: B

200. Atunci cand legea prevede pentru o infractiune savarsita de un minor care raspunde penal, pedeapsa detentiunii pe viata alternativ cu pedeapsa inchisorii, iar instanta opteaza pentru pedeapsa detentiunii pe viata, ea va trebui sa aplice o pedeapsa cu inchisoarea. Care sunt limitele acesteia ?

a.

5 si 20 ani;

b.

10 si 25 ani;

c.

15 si 25 ani;

ANS: A

201. In ce situatie revocarea masurii liberarii minorului inainte de a deveni major este facultativa pentru instanta ?

a.

atunci cand, in perioada liberarii acordate, minorul savarseste o infractiune cu praeterintentie;

b.

atunci cand,  in perioada liberarii acordate, minorul savarseste o infractiune din culpa;

c.

atunci cand, in perioada liberarii acordate, minorul are o comportare necorespunzatoare.

ANS: C

202. In ce situatie revocarea masurii liberarii minorului, inainte de a deveni major, este obligatorie pentru instanta ?

a.

atunci cand, in perioada liberarii acordate, minorul savarseste din nou o infractiune pentru care instanta apreciaza ca este cazul sa-i aplice o pedeapsa cu inchisoare;

b.

atunci cand, in perioada liberarii acordate, minorul are o comportare necorespunzatoare;

c.

atunci cand, in perioada liberarii acordate, minorul savarseste din nou o infractiune cu praeterintentie.

ANS: A

203. Care sunt caracterele sanctiunilor penale?

a.

impunitiv;

b.

inevitabil;

c.

post- delictum.

ANS: C

204. Care sunt caracterele sanctiunilor penale?

a.

absolut;

b.

relativ;

c.

necesar si inevitabil.

ANS: C

205. Care sunt caracterele sanctiunilor penale?

a.

inevitabil;

b.

necesar;

c.

represiv.

ANS: C

206. Care sunt caracterele sanctiunilor penale?

a.

educativ;

b.

recreativ;

c.

preventiv-educativ.

ANS: C

207. Dictonul latin “nulla poena sine lege” este caracteristic principiului:

a.

principiului umanismului sanctiunilor;

b.

principiului personalitatii sanctiunilor;

c.

principiului legalitatii sanctiunilor.

ANS: C

208. Dictonul latin “nulla poena sine lege” este caracteristic principiului:

a.

principiului umanismului sanctiunilor;

b.

principiului individualizaii sanctiunilor;

c.

principiului legalitatii sanctiunilor.

ANS: C

209. Dictonul latin “nulla poena sine lege” este caracteristic principiului:

a.

principiului revocarii sanctiunilor;

b.

principiului individualizaii sanctiunilor;

c.

principiului legalitatii sanctiunilor.

ANS: C

210. Care este conditia „ sine qua non”pentru aplicarea unei pedepse penale ?

a.

savarsirea unei fapte;

b.

atunci cand legea prevede expres aceasta;

c.

comiterea unei infractiuni.

ANS: C

211. Dupa obiectul vizat prin actiune sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale pedepselor:

a.

principale;

b.

accesorii;

c.

corporale.

ANS: C

212. Dupa obiectul vizat prin actiune sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale pedepselor:

a.

complementare;

b.

accesorii;

c.

privative de libertate.

ANS: C

213. Dupa obiectul vizat prin actiune sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale pedepselor:

a.

secundare;

b.

accesorii;

c.

pecuniare.

ANS: C

214. Dupa obiectul vizat prin actiune sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale pedepselor:

a.

determinate;

b.

accesorii;

c.

morale.

ANS: C

215. Dupa obiectul vizat prin actiune sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale pedepselor:

a.

nedeterminate;

b.

accesorii;

c.

privative sau restrictive de libertate.

ANS: C

216. Dupa obiectul vizat prin actiune sa de catre infractor se cunosc urmatoarele clasificari ale pedepselor:

a.

ope judicis;

b.

accesorii;

c.

privative sau restrictive de drepturi.

ANS: C

217. „Ope judicis„ se aplica de catre :

a.

procurori;

b.

legiuitor;

c.

instanta de judecata.

ANS: C

218. Ce inlatura gratierea?

a.

caracterul penal al faptei;

b.

raspunderea penala;

c.

executarea pedepsei, in totul sau in parte;

ANS: C

219. De catre cine se acorda gratierea individuala?

a.

de Parlamentul Romaniei prin lege ;

b.

de presedintele Romaniei prin decret ;

c.

atat de Parlament, cat si de presedinte<

ANS: B

220. De catre cine se acorda gratierea colectiva?

a.

de presedintele Romaniei prin decret ;

b.

de Parlamentul Romaniei prin lege ;

c.

de Guvernul Romaniei si Parlament.

ANS: B

221. Cum isi produce efectele gratierea individuala?

a.

numai „in personam”;

b.

numai „in rem”;

c.

atat „in personam”, cat si „in rem'.

ANS: A

222. Ce inlatura gratierea?

a.

numai executarea pedepsei;

b.

executarea pedepsei si sterge condamnarea;

c.

antecedenta penala

ANS: A

223. Cum poate fi gratierea, din punct de vedere al intinderii efectelor sale?

a.

conditionata si neconditionata;

b.

individuala si colectiva;

c.

totala, partiala si comutarea.

ANS: C

224. Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este detentiunea pe viata ?

a.

15 ani;

b.

20 ani;

c.

25 ani.

ANS: B

225. Care este termenul de prescriptie a executarii pedepsei atunci cand pedeapsa care urmeaza a fi executata este mai mica de 15 ani ?

a.

5 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

b.

6 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

c.

8 ani, la care se adauga durata pedepsei ce urma sa se execute;

ANS: A

226. Care este termenul de prescriptie a pedepsei amenzii ?

a.

5 ani;

b.

3 ani;

c.

1 an.

ANS: B

227. Care este termenul de prescriptie al sanctiunilor cu caracter administrativ mentionate in art. 181 si prevazute in art. 91 C. pen.?

a.

6 luni;

b.

1 an;

c.

2 ani.

ANS: B

228. Care sunt cazurile in care se intrerupe cursul prescriptiei executarii pedepsei ?

a.

in cazurile de amanare a executarii pedepsei inchisorii;

b.

in cazul declararii recursului in anulare

c.

in cazul comiterii unei noi infractiuni.

ANS: C

229. Care sunt situatiile in care se intrerupe cursul prescriptiei executarii pedepsei ?

a.

prin inceperea executarii pedepsei;

b.

in cazurile de intrerupere a executarii pedepsei;

c.

in cazul revizuirii unei hotarari judecatoresti definitive

ANS: A

230. Cand se suspenda prescriptia executarii pedepsei ?

a.

atunci cand condamnatul incepe executarea pedepsei;

b.

atunci cand condamnatul, care se sustrage de la executarea unei pedepse, comite o noua infractiune;

c.

in cazul amanarii executarii pedepsei.

ANS: C

231. Ce suspenda amanarea executarii pedepsei ?

a.

cursul prescriptiei executarii pedepsei;

b.

cursul prescriptiei raspunderii penale;

c.

intrerupe cursul prescriptiei raspunderii penale.

ANS: A

232. Care este consecinta intreruperii executarii pedepsei ?

a.

se suspenda cursul prescriptiei executarii pedepsei;

b.

se intrerupe cursul prescriptiti raspunderii pedepsei ;

c.

se suspenda cursul prescriptiti raspunderii pedepsei .

ANS: A

233. Din punct de vedere al naturii juridice, ce fel de cauza este reabilitarea ?

a.

o cauza care inlatura raspunderea penala;

b.

o cauza care inlatura executarea pedepsei;

c.

o cauza care face sa inceteze interdictiile, decaderile si incapacitatile ce au rezultat dintr-o condamnare.

ANS: C

234. Ce efecte are reabiltarea ?

a.

face sa inceteze numai interdictiile si decaderile ce au rezultat dintr-o hotarare de condamnare;

b.

face sa inceteze interdictiile, decaderile si incapacitatile rezultate dintr-o hotarare de condamnare;

c.

face sa inceteze numai antecedentele penale.

ANS: B

235. Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a interveni reabilitarea de drept ?

a.

un an de la stingerea condamnarii;

b.

doi ani de la stingerea condamnarii;

c.

trei ani de la stingerea condamnarii.

ANS: C

236. In cazul unui condamnat la pedeapsa detentiunii pe viata, pedeapsa ce a fost ulterior comutata la 25 ani inchisoare, dupa stingerea executarii pedepsei, care va fi termenul dupa trecerea caruia acesta poate sa solicite reabilitarea judecatoreasca ?

a.

15 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta;

b.

10 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta;

c.

7 ani, la care se adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate de instanta.

ANS: C

237. Cand incepe sa curga termenul de reabilitare pentru condamnatul care a beneficiat de liberare conditionata ?

a.

de la data liberarii conditionate;

b.

de la data implinirii duratei pedepsei;

c.

de la data ramanerii definitive a hotararii de condamnare.

ANS: B

238. De la ce data se socoteste termenul dupa care se face cererea de reabilitare pentru condamnatul care a beneficiat de gratierea totala a executarii pedepsei ?

a.

de la data implinirii duratei pedepsei;

b.

de la data punerii efective a condamnatului in libertate;

c.

de la data publicarii actului de clementa.

ANS: C

239. Care sunt conditiile cu privire la conduita condamnatului care trebuie indeplinite pentru obtinerea reabilitarii judecatoresti ?

a.

sa nu fi savarsit o noua infractiune;

b.

sa nu fi suferit o noua condamnare;

c.

sa nu fi savarsit o noua infractiune sau sa nu fi suferit o amenda administrativa.

ANS: B

240. Cand are loc reabilitarea de drept, in cazul condamnarii la amenda ?

a.

dupa curgerea unui termen de un an din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune;

b.

dupa curgerea unui termen de doi ani din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune;

c.

dupa curgerea unui termen de trei ani din momentul in care amenda a fost achitata sau executarea ei s-a stins in alt mod, iar condamnatul nu a savarsit nicio alta infractiune.

ANS: C

241. Care este termenul care trebuie sa curga pentru a se putea solicita reabilitarea judecatoreasca in cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, dar nu mai mult de 5 ani ?

a.

4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

b.

3 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c.

4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate.

ANS: A

242. Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a se putea solicita reabilitarea judecatoreasca in cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa

inchisorii mai mare de un 5 ani, dar nu mai mult de 10 ani ?

a.

5 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate;

b.

5 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c.

4 ani, la care se va adauga jumatate din durata pedepsei executate.

ANS: B

243. Care este termenul care trebuie sa treaca pentru a se putea solicita reabilitarea judecatoreasca in cazul in care o persoana a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de un 10 ani ?

a.

7 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate;

b.

6 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate;

c.

8 ani, plus jumatate din durata pedepsei pronuntate.

ANS: A

244. Cand se anuleaza reabiltarea judecatoreasca ?

a.

atunci cand, dupa acordarea ei, s-a descoperit ca cel reabilitat mai savarsise o infractiune care, daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare;

b.

atunci cand, dupa acordarea ei, s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o alta condamnare care, daca ar fi fost cunoscuta, ducea la respingerea cererii de reabilitare;

c.

atunci cand, dupa acordarea ei, s-a descoperit ca cel reabilitat mai suferise o amenda contraventionala.

ANS: B

245. In cazul in care o persoana, care a suferit o condamnare mai mare de 10 ani inchisoare, introduce in termenul legal o cerere prin care solicita reabilitarea judecatoreasca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, care este termenul dupa care poate face o noua cerere de reabilitare ?

a.

5 ani;

b.

4 ani;

c.

3 ani.

ANS: C

246. In cazul in care o persoana, care a suferit o condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar nu mai mare de 10 ani, introduce in termenul legal o cerere prin care solicita reabilitarea judecatoreasca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, care este termenul dupa care poate face o noua cerere de reabilitare ?

a.

3 ani;

b.

2 ani;

c.

1 an.

ANS: B

247. In cazul in care o persoana care a suferit o condamnare ce nu este mai mare de 5 ani, introduce in termenul legal o cerere de reabilitare judecatoreasca, dar cererea este respinsa de instanta pentru motive de fond, care este termenul dupa care poate face o noua cerere de reabilitare ?

a.

1 an;

b.

2 ani;

c.

6 luni.

ANS: A





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }