Drept procesual civil

DREPT PROCESUAL CIVIL

CONSIDERATII INTRODUCTIVE

Procesul civil este activitatea complexa, realizata de catre instanta, parti si alti participanti, precum si raporturile care se stabilesc intre aceste persone sa organe in scopul restabilirii drepturilor si intereselor contestate sau incalcate.
 Procesul civil se caracterizeaza prin urmatoarele particularitati:
- caracterul compex al procesului civil, care decurge din natura activitatii de jurisdictie, care implica cu necesitate indeplinirea unei multitudini de acte procedurale
- realizarea activitatii judiciare cu participarea partilor si a altor subiecti peocesuale
- activitatea judiciara se desfasoara dupa reguli riguros determinate de lege
- realizarea activitatii judiciare intr-o cauza civila concreta.

Dreptul procesual civil reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza modul de desfasurare a activitatii judiciare in scopul solutionarii litigiilor civile.
- are ca obiect raporturile juridice ce se stabilesc intre participantii procesuali in cadrul activitatii de examinare si solutionare a cauzelor civile;
- apartine dreptului public.

PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE DREPTULUI PROCESUAL CIVIL

    1. Principiul legalitatii
aplicarea principiului legalitatiise realizeaza prin doua laturi: legalitatea instantei si independenta judecatorilor.
Legalitatea instantei presupune indeplinirea urmatoarelor cerinte:
- crearea instantelor prin lege si in conformitate cu dispozitiile ei;
- instanta sa fie organizata ca o institutie cu caracter permanent si cu un sediu stabil si cunoscut;
- instanta sa aiba competenta sa judece cauza civila in legaura cu care a fost sesizata

- completul de judecata sa fie in compunerea prevazuta de lege.
Independenta judecatorilor se realizeaza, in principal, prin:
- inamovibilitatea judecatorilor
- functia de judecator este incompatibila cu orice alta functie publica sau privata
- secretul deliberarii hotarilor
- independenta judecatorilor nu este limitata de conducerea judiciara care organizeaza si dirijeaza activitatea administrativa.

2. Principiul aflarii adevarului: exprima cerinta ca toate pricinile ce se judeca sa fie stabilite intocmai asa cum s-au petrecut in realitatea lor obiectiva.
Conditiile trebuie indeplinite pentru a se asigura aflarea adevarului  in procesul civil sunt:
- inlaturarea formalismului excesiv, pastrand numai acele forme, reguli procesuale, care asigura buna administrare a justitiei si care garanteaza drepturile procesuale ale partilor;
- inscrierea in Codul de procedura civila a rolului activ al judecatorului;
- organizarea instantelor de judecata constituie garantia unui control judiciar pe mai multe trepte;

3. Principiul dreptului la aparare cuprinde
doua laturi:
- ansamblul drepturilor si garantilor procesuale pe care le are, potrivit legii, orice persoana in proces pentru a i se asigura sustinerea si valorificarea in justitie a intereselor sale legitime
- dreptul partii de a fi asistate sau reprezentate de un aparator.

4. Principiul publicitatii si oralitatii dezbaterilor:
Principiul publicitatii are in vedere faptul ca procesul civil, cu exceptia deliberarii, se desfasoara in sedinta publica in fata instantei, in fata partilor si a altor persoane straine care doresc sa asiste la dezbateri .
Importanta principiului rezulta din aceea ca:
- prin acest principiu se realizeaza si principiile legalitatii si aflarii adevarului, in conditiile unei depline egalitati, nerespectarea principiului ducand la nulitatea hotararii;
- judecata ii mobilizeaza pe judecatori in a acorda o atentie sporita modului in care judeca si motiveaza hotararile, putand fi urmariti si controlati de catre cei care asista;

Prin exceptie, instanta poate dispune ca dezbaterile sa se tina in sedinta secreta, daca dezbaterea publica ar putea vatama ordinea si moralitatea publica sau pe parti.
Principiul oralitatii "pricinile se dezbat verbal, daca legea nu dispune altfel"
Avantajele oralitatii dezbaterilor sunt urmatoarele:
- asigura o publicitate reala;
- asigura contradictorialitatea efectiva a dezbaterilor;
- asigura executarea in conditii optime a dreptului la aparare

- influenteaza atentia judecatorilor in examinarea cauzei
-  asigura rolul educativ al procesului civil.

5. Principiul rolului activ al judecatorului:
- se concretizeaza in lamurirea, indrumarea sau sprijinul pe care judecatorul poate sa-l dea partilor si celorlalti participanti in procesul civil in vederea exercitarii de catre acestia a drepturilor si obligatiilor procesuale
- explicarea consecintelor juridice al unor acte de procedura de dispozitie pe care partile doresc sa le faca

6. Principiul disponibilitatii cuprinde urmatoarele drepturi:
- dreptul persoanei interesate de a porni sau nu procesul civil
- dreptul de a determina limitele cererii de chemare in judecata sau ale apararii
- dreptul de a renunta la judecata sau la dreptul subiectiv, de a stinge litigiul printr-o tranzactie
- dreptul de a ataca sau nu prin caile de atac legale hotararea judecatoreasca si de a starui sau nu in calea de atac exercitata
- dreptul de a cere executarea hotararilor judecatoresti.

6. Principiul contradictorialitatii:
- consta in posibilitatea pe care o au partile de a participa in mod activ la przentarea, argumentarea si dovedirea drepturilor lor in cursul desfasurarii judecatii pricinei, avand dreptul de a discuta si combate sustinerile facute de fiecare din ele si de a-si expune punctul de vedere asupra initiativelor instantei
- se manifesta in toate etapele si fazele procesului civil, cu exceptia deliberarii si pronuntarii hotararii
- consta in obligatia instantei de a pune in discutia partilor orice imprejurare de fapt sau de drept care ar putea ajuta la solutionarea pricinii.

7. Principiul nemijlocirii: consta in obligatia instantei de cerceta direct si nemijlocit toate elementele care servesc la lamurirea imprejurarilor cauzei
Exceptii:
- ascultarea prin comisie rogatorie a martorilor ce se afla in alte localitati
- administrarea de probe prin procedura asigurarii dovezilor, cand exista urgenta in administrarea unor probe
- dovezile administrate de o instanta necompetenta raman valabile prntru instanta competenta a judecat cauze
- in cazul admiterii cererii de stramutare, instanta care a solutionat cererea poate hotari ca actele indeplinite inainte de stramutare sa fie pastrate.

8. Principiul continuitatii:
- presupune ca judecarea pricinii sa se faca de la inceput pana la sfarsit de acelasi complet de judecata, intr-o singura sedinta care sa se incheie prin deliberarea judecatorilor si pronuntarea hotararii
- in prezent principiul este limitat la faptul ca hotararea trebuie sa fie pronuntata de aceiasi judecaori in fata carora s-au pus concluziile in fond.

Actiunea civila este mijlocul legal prin care o persoana cere instantei de judecata fie recunoasterea dreptului sau, fie realizarea acestui drept, prin incetarea pirdicilor puse in exercitarea sa de catre o alta persoana sau printr-o despagubire corespunzatoare.

Pentru exercitarea actiunii civile se cer a fi indeplinite urmatoarele conditii:
1. afirmarea unui drept subiectiv ce a fost incalcat sau nesocotit 2. partea sa manifeste un interes
3. capacitatea procesuala
4. calitatea procesuala

1. Dreptul subiectiv ce se cere a fi protejat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
- sa fie recunoscut si ocrotit de lege, sa nu fie ilegal, imoral sau contrar ordinii economice si sociale
- sa fie exercitat in limitele sale externe si interne, conform scopului recunoscut de lege
- sa fie exercitat cu buna credinta
- sa fie actual, sa nu fie supus unui termen sau conditii suspensive.

2. Interesul este folosul practic pe care o parte il urmareste punand in miscare procedura judiciara pentru valorificarea dreptului subiectiv civil ce se cere protejat.
Conditiile interesului:
- sa fie nascut si actual
- sa fie legitim
- sa fie personal, in folosul celui la recurge la forma procedurala.

3. Capacitatea procesuala:este aptitudinea generala a persoanelor de a dobandi si exercita drepturi si de a-si asuma obligatii in plan procesual pentru a valorifica in justitie dreptul sau interesul in legatura cu care s-a nascut litigiul.
Capacitatea procesuala de folosinta consta in aptitudinea unei persoane de a avea drepturi si obligatii procesual civile.
Capacitatea procesuala de exercitiu consta in aptitudinea unei persoane ce are folosinta drepturilor sale de a valorifica in justitie singura aceste drepturi, exercitand personal drepturi procesuale si asumandu-si tot astfel obligatiile procesuale, capacitatea de a sta in justitie.

Persoanele care nu au exercitiul drepturilor lor nu pot sta in judecata decat daca sunt reprezentate, asistate sau autorizate potrivit legii.
Reprezentarea de catre parinti, tutori sau curatori este necesara in cazul persoanelor lipsite de capacitate de exercitiu (minorii sub 14 ani si persoanele puse sub interdictie)
Asistarea opereaza  in cazul persoanelor care au capacitate de exercitiu restransa. Acestea vor fi asistate in proces de care o alta persoana (parinte, tutore) care sa le intregeasca capacitatea.

3. Autorizarea se refera la cazurile in care legea dispune ca reprezentantul sau ocrotitorul legal al celui lipsit de capacitate de exercitiu are nevoie, pentru anumite acte juridice de autorizare speciala data de organul competent. (acte procedurale de dispozitie)
Sanctiunea lipsei capacitatii procesuale:
- exceptia lipsei capacitatii de folosinta poate fi ridicata de oricare dintre parti, de procuror sau instanta din oficiu si in orice etapa a procesului. Actele de procedura intocmite de o persoana fara capacitate de folosinta sunt lovite de nulitate absoluta.

- sanctiunea lipsei capacitatii procesuale de exercitiu este anularea actelor de procedura indeplinite de incapabil numai daca acestea nu sunt confirmate de catre reprezentantul incapabilului in cadrul termenului acordat in acest sens de catre instanta.

4. Calitatea procesuala presupune existenta unei identitati intre persoana reclamantului si persoana care este titular al dreptului subiectiv in raportul jurdic dedus judecatii (calitate procesuala activa) si intre persoana paratului si cel obligat in ace raport juridic (calitate procesuala pasiva).

Sanctiunea lipsei calitatii procesuale:
- exceptia lipsei calitatii procesuale poate fi invocata de partea interesata, de procuror si de instanta din oficiu, in orice stare a pricinii
- este o exceptie de fond peremptorie si absoluta, iar in cazul admiterii exceptiei, actiunea va fi respinsa ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesuala sau impotriva unei persoane fara calitate.

Clasificarea actiunilor civile:
1. dupa scopul material urmarit de reclamant:
- actiuni in realizarea dreptului
- actiuni in constatarea dreptului
- actiuni in constituirea de drepturi.
2. dupa natura dreptului ce se valorifica:
- actiuni personale
- actiuni reale
- actiuni mixte
3. dupa calea procedurala aleasa:
- principale
- accesorii
- incidentale

PARTICIPANTII LA PROCESUL CIVIL

1. Instanta de judecata
- instantele judecatoresti au sarcina de a solutiona litigiile care apar intre persoanele fizice sau juridice
- activitatea instantei cuprinde doua functii procesuale: cercetarea cauzei si solutionrea cauzei cercetate.

Incidente procesuale privind compunerea si constituirea instantei de judecata

1. Incompatibilitatea:

- Judecatorul care a pronuntat o hotarare intr-o pricina nu poate lua parte la judecata aceleiasi pricini in apel sau in recurs si nici in caz de rejudecare dupa casare nu poate lua parte la judecata cel care a fost martor, expert sau arbitru in aceeasi pricina.

- Incompatibilitatea este reglementata de norme imperative
-exceptia incompatibilitatii poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau instanta din oficiu.

2. Recuzarea este dreptul pe care il au partile din proces de a cere in cazuri determinate de lege ca judecatorul sa se retraga din instanta.

Judecatorul poate fi recuzat:

1. cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor, au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv, cu vreuna din parti;
   2. cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv, cu avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste persoane; 

3. cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii;
4. daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
5. daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
6. daca este tutore sau curator al uneia dintre parti

7. daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca;
 8. daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
 9. daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.

Propunerea de recuzare se va face verbal sau in scris pentru fiecare judecator in parte si inainte de inceperea oricarei dezbateri.
Cand motivele de recuzare s-au ivit dupa inceperea dezbaterilor, partea va trebui sa propuna recuzarea de indata ce acestea ii sunt cunoscute.
Recuzarea judecatorului se hotaraste de instanta respectiva, in alcatuirea careia nu poate sa intre cel recuzat.
In cazul cand din pricina recuzarii nu se poate alcatui completul de judecata, cererea de recuzare se judeca de instanta ierarhic superioara

Instanta decide asupra recuzarii, in camera de consiliu, fara prezenta partilor si ascultand pe judecatorul recuzat.
Nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare.
  In cursul judecarii cererii de recuzare nu se va face nici un act de procedura.
Incheierea asupra recuzarii se citeste in sedinta publica.
 Daca recuzarea a fost admisa, judecatorul se va retrage de la judecarea pricinii Incheierea prin care s-a hotarat recuzarea va arata in ce masura actele indeplinite de judecatorul recuzat urmeaza sa fie pastrate.  

Abtinerea
Judecatorul care stie ca exista un motiv de recuzare in privinta sa este dator sa instiinteze pe seful lui si sa se abtina de la judecarea pricinii.
Abtinerea se judeca potrivit normelor privitoare la recuzare.

Participarea tertilor in procesul civil

1. Interventia voluntara :"Oricine are interes poate interveni intr-o pricina ce se urmeaza intre alte persoane." (art. 49 Cod proc. civ)
- interventia principala are loc cand tertul care intrevine urmareste realizarea sau conservarea unui drept al sau si este indreptata impotriva ambelor parti din proces, tertul urmarind sa castige pentru el obiectul procesului.

Cererea de interventie in interes propriu va fi facuta in forma prevazuta pentru cererea de chemare in judecata.
 Ea se poate face numai in fata primei instante si inainte de inchiderea dezbaterilor.
 Cu invoirea partilor, interventia in interes propriu se poate face si in instanta de apel.

- interventia accesorie: are scop limitat, intrucat cel ce realizeaza interventia nu invoca un drept propriu si nu urmareste pronuntarea unei hotarari pentru el ci pentru partea in favoarea careia a intervenit. Cererea de interventie in interesul uneia din parti se poate face chiar inaintea instantei de recurs. Cel care intervine poate face orice act de procedura care nu este potrivnic interesului partii in folosul careia intervine.
Interventia se judeca o data cu cererea principala. Cand insa judecarea cererii ar fi intarziata prin interventia in interes propriu, instanta poate hotari despartirea ei spre a fi judecata deosebit. 

2. Interventia fortata se prezinta sunt trei forme:
- Chemarea in judecata a altor persoane :" Oricare din parti poate sa cheme in judecata o alta persoana care ar putea sa pretinda aceleasi drepturi ca si reclamantul.
Cererea facuta de parat se depune o data cu intampinarea. Cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare. Cererea facuta de reclamant se depune cel mai tarziu pana la inchiderea dezbaterilor inaintea primei instante Cel chemat in judecata dobandeste calitatea de intervenient in interes propriu, iar hotararea ii va fi opozabila

- Chemarea in garantie: "Partea poate sa cheme in garantie o alta persoana impotriva careia ar putea sa se indrepte, in cazul cand ar cadea in pretentiuni cu o cerere in garantie sau in despagubire.
   In aceleasi conditii, cel chemat in garantie poate, la randul sau, sa cheme in garantie o alta persoana.
- Cererea va fi facuta in conditiile de forma pentru cererea de chemare in judecata. Cererea facuta de parat se va depune o data cu intampinarea; cand intampinarea nu este obligatorie, cererea se va depune cel mai tarziu la prima zi de infatisare.
 - Cererea de chemare in garantie facuta de reclamant se poate depune, pana la inchiderea dezbaterilor, inaintea primei instante.

Scopul cererii de chemare in garantie:
- permite chematului in garantie sa-si administreze probele care ii sunt necesare, obligatia de garantie devenind activa
- daca garantul pierde procesul, prin aceeasi hotarare instanta va admite cererea de chemare in garantie, solutionand astfel ambele cereri.

- Aratarea titularului dreptului:
Paratul care detine un lucru pentru altul sau care exercita in numele altuia un drept asupra unui lucru va putea arata pe acela in numele caruia detine lucrul sau exercita dreptul, daca a fost chemat in judecata de o persoana care pretinde un drept real asupra lucrului.
Cererea de aratare a titularului dreptului:
- poate fi folosita doar de parat
- se poate folosi numai in cazul cererilor prin care se valorifica un drept real

Situatii posibile in legatura cu solutionarea cererii de aratare a titularului dreptului:
- titularul dreptului recunoaste sustinerile paratului si reclamantul consimte sa fie inlocuit cu paratul initial
- tertul aratat ca titular se prezinta, recunoaste sustinerile paratului, dar reclamantul nu consimte ca paratul initial sa fie inlocuit. In acest caz tertul va ramane in proces in calitate de intervenient
- tertul neaga sustinerile paratului sau nu se prezinta la proces, situatie in care cel chemat in judecata va dobandi calitatea de intervenient principal.

CLASIFICAREA NORMELOR DE COMPETENTA

I.Dupa cum ne raportam la organe din sisteme diferite sau la organe din acelasi sistem:
- competenta generala
- competenta jurisdictionala.
II. Dupa cum delimitarea se face intre instante judecatoresti de grad diferit sau intre instante de acelasi grad:
1.competenta materiala cuprinde :
- competenta materiala functionala, care se stabileste dupa felul atributiilor ce revin fiecarei categorii de instante;

- Competenta materiala procesuala care se stabileste in functie de obiectul, natura sau valoarea litigiului.
2. competenta teritoriala, poate fi:
- competenta teritoriala de drept comun
- competenta teritoriala alternativa sau facultativa
- competenta teritoriala exclusiva sau exceptionala.
III. In functie de caracterul normei care reglementeaza competenta:
- competenta absoluta care este reglementata de norme cu caracter imperativ
- competenta relativa care este reglementata de norme cu caracter dispozitiv.

Competenta jurisdictionala a instantelor judecatoresti:

I. competenta materiala a judecatoriilor:
1. in prima instanta, toate procesele si cererile in afara de cele date de lege in competenta altor instante; (plenitudine de competenta in materie civila)
2. plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
3. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

II. Competenta materiala a tribunalelor:
in prima instanta:
   a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 1 miliard lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;
 b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 5 miliarde lei, cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia succesorala, a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar;

c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
d) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;
e) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
f) procesele si cererile in materie de expropriere;
g) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;
i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine;    

- ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta;

- ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului;

- in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

III. Competenta materiala a Curtilor de Apel:
 1. in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
   2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
   3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;
   4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor

IV. Competenta materiala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie:

1. recursurile declarate impotriva hotararilor curtilor de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege;
2. recursurile in interesul legii;

Competenta teritoriala:

1. Competenta teritoriala de drept comun
- este reglementata pentru persoanele fizice de art. 5 Cod proc. civ. "cererea se face la instanta domiciliului paratului"
-in cazul persoanelor juridice cererea se face la instanta sediului ei principal

- Cererea impotriva unei asociatii sau societati fara personalitate juridica se face la instanta domiciliului persoanei careia, potrivit intelegerii dintre asociati, i s-a incredintat presedintia sau directia asociatiei ori societatii, iar, in lipsa unei asemenea persoane, la instanta domiciliului oricaruia dintre asociati. In acest din urma caz, reclamantul va putea cere instantei numirea unui curator, care sa reprezinte interesele asociatilor.

Exceptii de la regula prevazuta la art. 5 Cod proc. civ.:
- cazurile in care legea prevede doua sau mai multe instante deopotriva competente printre care se gaseste si instanta de la domiciliul paratului, reclamantul avand dreptul de a alege
- cazurile in care legea desemneaza ca instanta competenta o anumita instanta.

2. Competenta teritoriala alternativa sau facultativa:
- Cand paratul, in afara de domiciliul sau, are in chip statornic o indeletnicire profesionala ori una sau mai multe asezari agricole, comerciale sau industriale, cererea se poate face si la instanta locului acelor asezari sau indeletniciri, pentru obligatiile patrimoniale si care sunt nascute sau care urmeaza sa se execute in acel loc.
- cererea impotriva unei persoane juridice se poate face si la instanta locului unde ea are reprezentanta, pentru obligatiile ce urmeaza a fi executate in acel loc sau care izvorasc din acte incheiate prin reprezentant sau din fapte savarsite de acesta. 

- Cererile indreptate impotriva statului, directiilor generale, regiilor publice, caselor autonome si administratiilor comerciale, se pot face la instantele din capitala tarii sau la cele din resedinta judetului unde isi are domiciliul reclamantul.

- Cererea indreptata impotriva mai multor parati poate fi facuta la instanta competenta pentru oricare dintre ei; in caz cand printre parati sunt si obligati accesorii, cererea se face la instanta competenta pentru oricare dintre debitorii principali.

- art. 10 Cod proc. civ. prevede inca 8 cazuri de competenta teritoriala alternativa cand sunt competente pe langa instanta de la domiciliul paratului:
1. in cererile privitoare la executarea, anularea, rezolutiunea sau rezilierea unui contract, instanta locului prevazut in contract pentru executarea, fie chiar in parte, a obligatiunii;
2. in cererile ce izvorasc dintr-un raport de locatiune a unui imobil, in actiunile in justificare sau in prestatiune tabulara, instanta locului unde se afla imobilul;

in cererile ce izvorasc dintr-o cambie, cec sau bilet la ordin, instanta locului de plata;
4. in cererile privitoare la obligatii comerciale, instanta locului unde obligatia a luat nastere sau aceea a locului platii;
 5. in cererile izvorate dintr-un contract de transport, instanta locului de plecare sau de sosire;
 6. in cererile impotriva unei femei casatorite*) care are resedinta obisnuita deosebita de aceea a sotului, instanta resedintei femeii;
  

in cererile facute de ascendenti sau descendenti pentru pensia de intretinere, instanta domiciliului reclamantului;
8. in cererile ce izvorasc dintr-un fapt ilicit, instanta in circumscriptia careia s-a savarsit acel fapt.

- in materie de asigurare, cererea privitoare la despagubiri se va putea face si la instanta in circumscriptia careia se afla:
   1. domiciliul asiguratului;
   2. bunurile asigurate;
   3. locul unde s-a produs accidentul.
- in cazul actiunilor mixte, prin care se valorifica atat un drept real cat si un drept de creanta, cererea se introduce la instanta locului situarii bunului imobil sau la instanta de la domiciliul paratului;

3. Competenta teritoriala alternativa sau facultativa:
- Cererile privitoare la bunuri nemiscatoare se fac numai la instanta in circumscriptia careia se afla nemiscatoarele. Cand imobilul este situat in circumscriptiile mai multor instante, cererea se va face la instanta domiciliului sau resedintei paratului, daca acestea se afla in vreuna din aceste circumscriptii, iar in caz contrar, la oricare din instantele in circumscriptiile carora se afla imobilul.

- In materie de mostenire, sunt de competenta instantei celui din urma domiciliu al defunctului:
   1. cererile privitoare la validitatea sau executarea dispozitiilor testamentare;
   2. cererile privitoare la mostenire, precum si cele privitoare la pretentiile pe care mostenitorii le-ar avea unul impotriva altuia;
   3. cererile legatarilor sau ale creditorilor defunctului impotriva vreuneia din mostenitori sau impotriva executorului testamentar.

- Cererile in materie de societate, pana la sfarsitul lichidarii in fapt, sunt de competenta instantei locului unde societatea isi are sediul principal.
- in materie de divort cererile se introduc la judecatoria in circumscriptia careia sotii au avut domiciliul comun.
- in materie de adoptie, cererile sunt de competenta instantei in raza careia se afla domiciliul adoptatului
- cererea pentru declararea prin hotarare judecatoreasca a disparitiei ori a mortii  precum si cererea pentru anularea unei hotarari care declara moartea unei persoane este de competenta instantei in circumscriptia careia persoana si-a avut ultimul domiciliul.

- in materie contraventionala este competenta instanta in a carei raza teritoriala a fost savarsita contraventia.

Exceptia de necompetenta
- se invoca in mod diferit, dupa cum norma de competenta ce se considera a fi fost incalcata este absoluta (competenta materiala, generala sau teritoriala absoluta) sau relativa (competenta teritoriala in celelalte cazuri decat cea exclusiva).
- exceptia de necompetenta absoluta poate fi invocata de oricare dintre parti, de procuror sau instanta din oficiu, in orice faza a judecatii.
- exceptia de necompetenta relativa poate fi invocata numai de catre parat in fata primei instante pana la prima zi de infatisare si inaintea altor exceptii, sub sanctiunea decaderii.

Daca exceptia este admisa, instanta pronunta o hotarare prin care se adopta una dintre urmatoarele solutii:
- respinge cererea de chemare in judecata daca pricina este de competenta unui organ al statului fara activitate jurisdictionala sau cand litigiul are un element de extraneitate
- declinarea competentei in cazul in care cererea de chemare in judecata este de competenta unei alte instante judecatoresti sau a unui alt organ cu activitate jurisdictionala.
 - respingerea exceptiei de necompetenta.

Hotararea de declinare a competentei produce doua efecte:

- dezinvesteste instanta sesizata prin introducerea cererii de chemare in judecata
- investeste instanta in favoarea careia s-a pronuntat declinarea de competenta.