QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Drept procesual penal - test grila





Drept procesual penal - test grila


Anul de studiu: II


1. Oficialitatea procesului penal priveste:

a.




numai faza urmaririi penale;

b.

numai faza urmaririi penale si faza judecatii;

c.

numai faza judecatii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

2. Actele necesare desfasurarii procesului penal se indeplinesc:

a.

numai din oficiu;

b.

din oficiu, afara de cazul cand prin lege se dispune altfel;

c.

la cererea partilor;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


3. Conform principiului prezumtiei de nevinovatie, in cursul urmaririi penale, faptuitorul vafi considerat nevinovat pana la:

a.

sesizarea organelor de urmarire penala;

b.

inceperea urmaririi penale;

c.

punerea in miscare a actiunii penale;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


4. Desfasurarea procesului penal in limba romana:

a.

exclude posibilitatea ca judecata sa aiba loc fara interpret, chiar daca judecatorul, procurorul, aparatorii si partile cunosc aceeasi limba materna;

b.

presupune ca partii i se numeste un interpret, din oficiu si in mod obligatoriu, ori de cate ori limba sa materna este alta decat limba romana;

c.

presupune ca partii i se desemneaza in mod gratuit un interpret daca nu isi poate apara interesele decat in limba sa materna;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


5. Sunt acte prin care se poate pune in miscare actiunea penala:

a. numai ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului
b. ordonanta, rechizitoriul, declaratia orala a procurorului sau incheierea instantei
c. numai ordonanta si rechizitoriul
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

6. Sunt trasaturi ale actiunii penale:

a.

actiunea penala apartine statului, este obligatorie, este indisponibila, este individuala si indivizibila;

b.

actiunea penala este obligatorie, indisponibila si indivizibila;

c.

actiunea penala este obligatorie, este indisponibila, individuala si indivizibila numai daca este pornita de autoritatile statului;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


7. Solutiile care pot duce la stingerea actiunii penale in urma judecarii unei cauze:

a.

condamnarea sau achitarea;

b.

clasarea sau incetarea procesului penal;

c.

incetarea urmaririi penale sau incetarea procesului penal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


8. Obiectul actiunii penale il constituie:

a.

intocmirea actului de inculpare;

b.

intocmirea rechizitoriului;

c.

tragerea la raspundere penala a persoanelor care au savarsit infractiuni;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


9. Actiunea penala nu mai poate fi exercitata cand:

a.

procurorul a dispus inlocuirea raspunderii penale;

b.

instanta a dispus inlocuirea raspunderii penale;

c.

procurorul a dispus, referitor la aceeasi cauza, intr-un alt dosar penal, scoaterea de sub urmarire penala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


10.Poate fi necesara autorizarea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru:

a.

punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean roman cu domiciliul in strainatate, care a savarsit o infractiune in afara teritoriului tarii;

b.

punerea in miscare a actiunii penale fata de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, care a savarsit o infractiune in strainatate;

c.

punerea in miscare a actiunii penale fata de un apatrid cu domiciliul in Romania care a savarsit o infractiune in strainatate;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

11. Se va dispune scoaterea de sub urmarire penala in urmatoarele ipoteze:

a.

fapta nu exista, lipseste plangerea prealabila, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat;

b.

fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni, fapta nu a fost savarsita de invinuit sau de inculpat, fapta nu intruneste elementele constitutive ale infractiunii;

c.

persoana vatamata si-a retras plangerea prealabila, a intervenit decesul faptuitorului, a intervenit prescriptia raspunderii penale;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


12. Daca nu exista invinuit sau inculpat in cauza si s-a implinit termenul de prescripŃie a raspunderii penale, se va dispune:

a.

incetarea urmaririi penale;

b.

scoaterea de sub urmarire penala;

c.

clasarea;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

13. Invinuitul sau inculpatul poate cere continuarea procesului penal daca:

a. s-a constat ca faptei ii lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii
b. s-a constat ca fapta nu este prevazuta de legea penala
c. partile s-au impacat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D


14. Daca, dupa ce s-a constat ca a intervenit prescriptia raspunderii penale, invinuitul sau inculpatul solicita continuarea procesului penal:

a. procurorul dispune incetarea urmaririi penale, in situatia in care a intervenit o cauza care inlatura caracterul penal al faptei
b. procurorul dispune scoaterea de sub urmarire penala, daca fapta nu este prevazuta de legea penala
c. procurorul dispune incetarea urmaririi penale
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B



15. Invinuitul poate cere continuarea procesului penal daca:

a. exista o cauza de incetare a procesului penal
b. a intervenit amnistia
c. s-a impacat cu partea vatamata
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B


16. Actiunea civila se exercita in procesul penal impotriva:

a.

inculpatului, mostenitorilor inculpatului si partii responsabile civilmente;

b.

partii civile;

c.

partii responsabile civilmente, daca inculpatul se sustrage de la judecata;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

17. Partea civila solicita repararea prejudiciului moral prin actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal:

a.

instanta trebuie sa oblige inculpatul la plata daunelor morale;

b.

instanta poate obliga inculpatul sa repare prejudiciul moral;

c.

actiunea civila este inadmisibila in aceasta situatie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B



18. Instanta rezolva din oficiu actiunea civila numai atunci cand aceasta are ca obiect:

a.

restituirea lucrurilor;

b.

restabilirea situatiei anterioare;

c.

desfiintarea totala sau partiala a unui inscris;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


19. Favorizatorul raspunde civil solidar cu inculpatul:

a. daca a dat ajutor pentru asigurarea folosului infracŃiunii, dar numai in limitele acestuia
b. daca a savarsit acte de favorizare a persoanei inculpatului
c. da, in toate cazurile in care inculpatul este obligat la plata despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


20. Vor raspunde civil in solidar cu inculpatul, daca sunt trasi la raspundere penala in fata instantei de judecata:

a. coautorii, instigatorii si complicii
b. tainuitorul si favorizatorul pentru intregul prejudiciu produs de inculpat
c. partea responsabila civilmente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


21. Dupa citirea actului de sesizare, partea vatamata se poate constitui parte civila daca:

a.

inculpatul se opune acestei solicitari

b.

partea vatamata este lipsita de capacitate de exerciŃiu

c.

nu a solicitat aceasta in cursul urmaririi penale

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  B


22. Constituirea ca parte civila are ca efect:

a.

punerea in miscare a actiunii penale;

b.

punerea in miscare a actiunii civile;

c.

obligarea inculpatului condamnat la plata despagubirilor solicitate de partea civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


23. Persoana vatamata prin infractiune, constituita parte vatamata, poate participa in aceeasi cauza:

a.

numai in calitate de parte vatamata;

b.

numai in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;

c.

in calitate de parte civila, daca solicita aceasta calitate prin constituirea ca parte civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

24. Persoana vatamata prin infractiune se poate adresa instantei civile:

a.

oricand, chiar daca s-a constituit parte civila in procesul penal;

b.

in caz de suspendare a procesului penal, daca s-a constituit parte civila in procesul penal;

c.

oricand, chiar daca instanta penala a rezolvat actiunea civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

25. Daca partea civila a decedat in timpul judecatii:

a.

actiunea civila va fi rezolvata de instanta penala sesizata numai cu acordul inculpatului sau al partii responsabile civilmente

b.

Actiunea civila va fi rezolvata de instanta penala sesizata dupa introducerea in cauza a mostenitorilor;

c.

actiunea civila nu va mai fi rezolvata de instanta penala sesizata, mostenitorii putand sa se adreseze instantei civile

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  B


26. Partea vatamata este:

a.

persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii;

b.

subiectul pasiv al infractiunii;

c.

persoana fizica, daca a suferit o vatamare fizica, morala sau materiala prin savarsirea infractiunii si daca participa in procesul penal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

27. Partea vatamata participa in procesul penal:

a.

in ceea ce priveste latura penala;

b.

in ceea ce priveste latura civila;

c.

in ceea ce priveste latura penala si latura civila, concomitent, dar numai daca s-a constituit parte civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


28. Persoana care a suferit un prejudiciu ca urmare a savarsirii infractiunii, in raportul de drept substanŃial se numeste:

a.

numit;

b.

persoana vatamata;

c.

parte vatamata;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  B

29. Este parte in faza de judecata a procesului penal:

a.

partea responsabila civilmente;

b.

invinuitul;

c.

procurorul;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


30. Are calitatea de inculpat:

a.

numai persoana fata de care s-a pus in miscare actiunea penala;

b.

numai persoana citata in aceasta calitate de instanta penala;

c.

persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


31. Parte vatamata in procesul penal poate fi:

a.

numai victima infractiunii;

b.

numai o persoana fizica;

c.

o persoana fizica sau o persoana juridica;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


32. Competenta dupa materie este determinata de:

a.

natura si gravitatea infractiunii supuse judecatii;

b.

sfera de cauze date in mod obisnuit in caderea instantelor judecatoresti de drept comun;

c.

infractiune sau calitatea faptuitorului;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

33. Sectii maritime si fluviale functioneaza:

a.

numai la tribunale si curti de apel;

b.

nu numai la judecatorii, tribunale, curti de apel, ci si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

c.

la unele judecatorii, tribunale si curti de apel;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  C


34. Sectii maritime si fluviale functioneaza pe langa instantele din:

a.

Galati;

b.

Braila;

c.

Calarasi;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

35. Judecata in apel se realizeaza de catre un complet format din:

a.

trei judecatori la tribunal si la curtea de apel;

b.

trei judecatori la curtea de apel si Completul de 9 judecatori la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

c.

doi judecatori la tribunal si la curtea de apel;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


36. Sunt considerate forme subsidiare ale competentei in materie penala:

a.

competenta dupa calitatea persoanei, competenta materiala, competenta teritoriala;

b.

competenta speciala si competenta personala;

c.

competenta functionala si competenta materiala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

37. Infractiunea savarsita de un expert poate fi judecata in prima instanta de:

a.

curtea de apel;

b.

tribunal;

c.

judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

38. Instantele militare judeca:

Corect. Instantele militare judeca:

a.

numai infractiunile savarsite de militari;

b.

numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;

c.

numai anumite infractiuni prevazute de Codul penal si de legi speciale si numai infractiunile savarsite de militari, daca au legatura cu indeplinirea atributiilor de serviciu;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

39. Infractiunea de omor savarsita asupra unui magistrat de la tribunal va fi judecata de:

a. Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b. curtea de apel;
c. tribunal;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C



40. Infractiunea savarsita de un executor judecatoresc poate fi judecata in prima instanŃa de tribunal:

a.

curtea de apel;

b.

tribunal;

c.

judecatorie, daca expertul nu a savarsit o infractiune data in competenta altei instante;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


41. Infractiunea de omor savarsita de un magistrat de la tribunal va fi judecata de:

a.

Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.

curtea de apel;

c.

tribunal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


42. Daca un militar cu gradul de colonel savarseste o infractiune de luare de mita, cauza va fi judecata de:

a.

tribunalul militar;

b.

Tribunalul Militar Teritorial;

c.

tribunalul competent teritorial, deoarece fapta nu este data in competenta instantelor militare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

43. In cazul in care un avocat a savarsit o infractiune, competenta de solutionare a cauzei apartine:

a. curtii de apel, daca infractiunea are legatura cu atributiile de serviciu ale inculpatului;
b. instantei competente dupa gravitatea infractiunii savarsite;
c. curtii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

44. Completul de 9 judecatori al Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

a.

apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;

b.

recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de Sectia penala;

c.

recursurile in interesul legii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


45. Inalta Curte de Casatie si Justitie nu judeca:

a.

in fond;

b.

in apel;

c.

in recurs;

d.

nici una din variantele de mai sus.


ANS:  B


46. Infractiunea savarsita de un procuror din cadrul D.I.I.C.O.T. se judeca in prima instanŃa de:

a.

curtea de apel;

b.

Inalta Curte de Casatie si Justitie;

c.

instanta corespunzatoare din punct de vedere teritorial dupa calitatea persoanei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


47. Regulile de stabilire a competentei teritoriale:

a. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen.;
b. se aplica in ordinea in care acestea sunt prevazute in art. 30 C. proc. pen. numai daca sesizarile sunt simultane
c. nu exista o ordine de prioritate intre criteriile prevazute in art. 30 C. proc. pen., indiferent de data sesizarii
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B



48. Cand urmarirea penala s-a efectuat de un organ central caruia ii corespund mai multe instante competente potrivit criteriilor prevazute in art. 30, judecarea cauzei revine:

a. instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea
b. instantei in circumscriptia careia isi are sediul organul de cercetare penala;
c. instantei stabilite de procuror
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


49. Prin locul savarsirii infractiunii se poate intelege:

a. locul unde a fost prins faptuitorul
b. locul unde s-a desfasurat activitatea infracŃionala, in totul sau in parte;
c. locul unde au fost desfasurate actele premergatoare savarsirii infracŃiunii;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B


50. In situatia in care o infractiune este savarsita in strainatate, iar faptuitorul nu are domiciliul in Romania si nici nu locuieste in Romania, competenta de solutionare apartine:

a.

Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti

b.

instantei competente material sau dupa calitatea persoanei din Municipiul Bucuresti

c.

Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  A


51. Infractiunile savarsite pe nave in apele interioare sunt de competenta:

a.

instantei in raza careia s-a savarsit infractiunea

b.

instantei de la Galati, daca nava este fluviala;

c.

instantei competente dupa calitatea persoanei si dupa materie, avandu-se in vedere celelalte criterii de la art. 30 C. proc. pen.;

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  D


52. In situatia in care, intr-o aeronava care nu aterizeaza in Romania, o persoana, care nu este cetatean roman, a decedat, posibil ca urmare a unei infractiuni savarsite de un cetatean strain fara domiciliu in Romania, iar pilotul cere ajutor umanitar Romaniei, astfel ca i se permite sa aterizeze la Bucuresti, competenta de solutionare apartine:

a.

Tribunalului Bucuresti

b.

Judecatoriei Sectorului 2 Bucuresti;

c.

judecatoriei in a carei circumscriptie se afla aeroportul;

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  A


53. Omorul savarsit in strainatate de un cetatean roman care nu are domiciliul in Romania si nici nu locuieste in tara:

a.

va fi judecat de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti

b.

poate fi judecat de Tribunalul Bucuresti

c.

nu se poate judeca in Romania, se va judeca la locul savarsirii infractiunii;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  B


54. In aeronava care se deplaseaza pe ruta Tel Aviv-Paris, fara escala in Romania, o persoana, cetatean roman, savarseste infractiunea de omor. In aceasta situatie, competenta de solutionare a cauzei:

a.

poate apartine tribunalului in a carui raza teritoriala locuieste faptuitorul

b.

poate apartine Tribunalului Bucuresti, daca faptuitorul locuieste in Romania, in afara Municipiului Bucuresti;

c.

nu apartine instantelor romane

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  A


55. Exista indivizibilitate:  

a. cand la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;
b. cand doua sau mai multe infractiuni au fost savarsite in timp si loc diferit, dar dupa o prealabila intelegere intre infractori;
c. cand intre doua sau mai multe infractiuni exista legatura, iar reunirea cauzelor se impune pentru o mai buna infaptuire a justitiei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A



56. Exista conexitate:

a. in cazul infracŃiunii continue sau continuate;
b. in cazul in care la savarsirea unei infracŃiuni au participat mai multe persoane;
c. cand doua sau mai multe infracŃiuni au fost savarsite prin acelasi act;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

57. Nedenuntarea unor infractiuni este de competenta:

a.

instantei mai intai sesizate

b.

instantei in circumscriptia careia s-a desfasurat urmarirea penala

c.

Instantei care judeca infractiunea la care aceasta se refera

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:   C


58. Cauzele trebuie reunite intotdeauna:

a.

in cazurile de conexitate in care o infractiune a fost savarsita pentru a ascunde sau a inlesni savarsirea unei alte infractiuni

b.

in toate cazurile de conexitate in care la savarsirea unei infractiuni au participat mai multe persoane;

c.

in cazul infractiunii continuate sau in orice alte cazuri cand doua sau mai multe acte materiale alcatuiesc o singura infractiune;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  C


59. Exceptiile privind competenta instantei pot fi ridicate:

a. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei teritoriale
b. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei materiale
c. pana la citirea actului de sesizare, in cazul competentei dupa calitatea persoanei
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A


60. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de magistrat la curtea de apel, cauza va fi judecata:

a.

de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.

de curtea de apel;

c.

de instanta competenta material;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  C


61. In situatia in care, dupa savarsirea unei infractiuni, o persoana dobandeste calitatea de senator, cauza va fi judecata:

a.

de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.

de curtea de apel;

c.

de instanta competenta material;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


62. In situatia in care un amiral savarseste o infractiune, iar ulterior nu mai detine aceasta calitate:

a.

cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in orice situatie;

b.

cauza va fi judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie daca s-a dat o hotarare in prima instanta;

c.

cauza va fi judecata de instanta competenta material;





d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


63. Conflictele de competenta sunt solutionate:

a.

de Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru toate conflictele de competenta;

b.

de curtea de apel pentru conflictele de competenta ivite intre instantele inferioare, indiferent de gradul acestora, situate in circumscriptia sa;

c.

de tribunal pentru conflictele de competenta ivite intre judecatorii, chiar daca una dintre acestea se afla in circumscriptia altui tribunal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


64. Cand instanta sesizata cu solutionarea conflictului de competenta constata ca acea cauza este de competenta altei instante decat cele intre care a intervenit conflictul:

a. daca fata de a treia instanta nu este instanta ierarhic superioara comuna, trimite dosarul instantei superioare comune
b. trimite dosarul instantei competente, chiar daca fata de a treia instanta nu este instanta ierarhic comuna
c. desfiinteaza hotararea instantei care a declansat conflictul de competenta, pentru a se dispune declinarea in favoarea instantei competente
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

65. Conflictul de competenta intre o instanta militara si o instanta civila este solutionat de:

a.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Completul de 9 judecatori;

b.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala;

c.

instanta civila ierarhic superioara;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

66. Judecatorul nu este incompatibil sa judece o cauza in apel daca:

a.

intr-o discutie intre prieteni a afirmat ca apelul declarat de un inculpat in cauza respectiva va fi admis;

b.

a schimbat incadrarea juridica prin incheiere, inainte de solutionarea cauzei;

c.

a participat la judecarea unui recurs impotriva unei incheieri privind o masura preventiva, pronuntandu-se asupra vinovatiei inculpatului;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

67. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza numai daca:

a.

este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu una din parti;

b.

este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu unul dintre ceilalti judecatori care face parte din complet;

c.

este sot, ruda sau afin pana la gradul 3 inclusiv cu procurorul;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


68. Judecatorul este incompatibil sa judece o cauza daca:

a.

este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul care a dispus retinerea invinuitului;

b.

este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu procurorul general adjunct al parchetului care a intocmit rechizitoriul;

c.

este sot, ruda sau afin pana la gradul 4 inclusiv cu un grefier care a intocmit citatiile in dosarul de urmarire penala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


69. Se retine existenta unui caz de incompatibilitate in urmatoarea situatie:

a.

judecatorul a fost reprezentant sau aparator al interpretului;

b.

judecatorul este sot, ruda sau afin cu unul din avocati;

c.

judecatorul a primit liberalitati de la mandatarul unei parti;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


70. Cererea de recuzare poate fi formulata:


a.

numai de catre parti;

b.

de catre parti sau de procuror;

c.

de orice persoana interesata si de procuror;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


71. Daca in cauza sunt arestati preventiv, iar partea vatamata formuleaza o cerere de recuzare a judecatorului:

a. cererea este inadmisibila
b. cererea va fi solutionata de un alt complet, dar completul in fata caruia s-a formulat cererea de recuzare, cu participarea judecatorului recuzat, hotaraste asupra masurilor preventive;
c. cererea va fi solutionata de un alt complet, care va hotari si asupra masurilor preventive;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B


72. Cererea de abtinere formulata de procurorul de sedinta:

a. este inadmisibila, intrucat acesta nu solutioneaza cauza si nici nu efectueaza acte necesare desfasurarii procesului penal;
b. se depune la conducatorul parchetului, care o inainteaza presedintelui instantei, iar acesta o admite sau o respinge prin rezolutie;
c. se solutioneaza de instanta
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


73. Constituie motiv de recuzare:

a.

participarea expertului de mai multe ori in aceeasi cauza;

b.

audierea martorului de mai multe ori in aceeasi cauza;

c.

judecatorul a fost expert sau martor in cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


74. Stramutarea judecarii unei cauze penale poate fi ceruta:

a.

de secretarul Consiliului Superior al Magistraturii;

b.

numai de Ministrul Justitiei;

c.

de presedintele instantei superioare in grad celei la care se afla cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

75. Poate fi solicitata stramutarea judecarii unei cauze penale daca:

a.

impartialitatea judecatorilor ar putea fi stirbita din cauza dusmaniilor locale;

b.

nu a fost citit actul de sesizare;

c.

a fost terminata cercetarea judecatoreasca;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


76. Stramutarea unei cauze se poate cere:

a.

numai cand aceasta se afla pe rolul instantei de fond;

b.

numai cand aceasta se afla pe rolul unei instante;

c.

numai daca aceasta nu se afla in apel;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


77. Partile sunt anuntate despre formularea cererii de stramutare de catre:

a.

Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin citare;

b.

instanta in fata careia se afla cauza pe rol, prin comunicarea cererii;

c.

instanta superioara celei la care se afla cauza pe rol;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

78. Stramutarea poate fi ceruta din nou:

a.

oricand;

b.

dupa trecerea unui termen de la respingerea cererii anterioare;

c.

numai daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, necunoscute Inaltei Curti de Casatie si Justitie la data solutionarii cererii anterioare, sau daca noua cerere se intemeiaza pe imprejurari noi, ivite dupa respingerea cererii anterioare;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  C


79. Sarcina administrarii probelor in procesul penal aparŃine:

a.

organelor judiciare;

b.

politiei judiciare si procurorului;

c.

partilor, politiei judiciare, procurorului si instantei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


80. Declaratiile invinuitului sau inculpatului pot servi la aflarea adevarului:

a.

neconditionat;

b.

numai daca se coroboreaza cu alte probe;

c.

numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


81. Reprezinta probe concludente in procedura penala:

a. probele care au legatura cu faptele sau imprejurarile ce fac obiectul probatiunii;
b. probele care contribuie la aflarea adevarului in cauza penala
c. probele care sunt necesare pentru solutionarea cauzei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

82. Declaratiile partii vatamate pot servi la aflarea adevarului:

a.

neconditionat;

b.

numai daca se coroboreaza cu alte probe;

c.

numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


83. Persoana obligata sa pastreze secretul profesional:

a.

nu este obligata sa declare ca martor;

b.

nu poate fi ascultata ca martor cu privire la faptele si imprejurarile de care a luat cunostinta in exercitiul profesiei, fara incuviintarea persoanei sau a unitatii fata de care este obligata sa pastreze secretul;

c.

nu poate sa fie ascultata ca martor in nicio cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


84. Ascultarea ca martor a persoanelor care prezinta infirmitati fizice:

a.

este interzisa, deoarece persoana respectiva nu poate sa redea constient cunostintele pe care le are;

b.

nu este interzisa daca ascultarea se face cu privire la fapte pe care le-a perceput cu simturile sanatoase;

c.

este permisa in orice conditii si cu privire la faptele percepute in orice mod;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


85. Nu pot dobandi calitatea de martor in procesul penal:

a.

rudele inculpatului si rudele partii vatamate;

b.

partile civile;

c.

minorii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B



86. Nu depune juramant:

a.

preotul;

b.

ateul;

c.

minorul care nu a implinit 14 ani;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


87. Declaratiile martorului pot servi la aflarea adevarului:

a.

neconditionat, pentru toti martorii;

b.

numai daca se coroboreaza cu alte probe;

c.

numai daca se coroboreaza cu alte fapte sau imprejurari care rezulta din ansamblul probelor administrate in cauza, in cazul martorilor cu identitate protejata;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


88. Pot fi audiati ca martori cu identitate protejata:

a.

procurorul care a supravegheat urmarirea penala;

b.

investigatorii sub acoperire;

c.

minorii, in cazul infractiunilor privind violenta in familie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


89. Confruntarea poate fi efectuata:

a.

numai intre martorii ale caror declaratii sunt contradictorii;

b.

numai intre invinuit sau inculpat si martori;

c.

intre persoanele ascultate in aceeasi cauza, daca intre declaratiile acestora exista contradictii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

90. Convorbirile si comunicarile partii vatamate pot fi interceptate:

a.

la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea judecatorului, indiferent de natura infractiunii;

b.

indiferent de natura infractiunii, dar numai cu autorizarea judecatorului;

c.

la cererea motivata a acesteia, cu autorizarea procurorului, indiferent de natura infractiunii, dar nu mai mult de 30 de zile;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

91. Nu pot fi martori asistenti:

a.

vecinii persoanei al carei domiciliu este perchezitionat;

b.

persoanele care au asistat la savarsirea faptei;

c.

persoanele interesate in cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

92. Interceptarea convorbirilor telefonice este posibila in cazul:

a.

infractiunilor care se savarsesc prin mijloace de comunicare electronica;

b.

Infractiunilor savarsite din culpa pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani;

c.

infractiunii de abuz de incredere;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  A

93. Ridicarea de obiecte sau inscrisuri se dispune:

a.

numai de catre instanta;

b.

numai de catre procuror;

c.

de catre executorul judecatoresc;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

94. Perchezitia poate fi:

a.

numai domiciliara;

b.

corporala sau domiciliara;

c.

numai corporala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

95. Perchezitia poate fi efectuata pe timpul noptii:

a.

in caz de infractiune flagranta;

b.

in cazul in care instanta a autorizat perchezitia;

c.

in cazul in care persoana la domiciliul careia se face perchezitia consimte in scris;

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  A


96. Constatarea medico-legala este obligatorie:

a.

daca s-a savarsit infracŃiunea de omor deosebit de grav, in toate cazurile;

b.

daca minorul care raspunde penal nu a implinit 16 ani;

c.

in cazul infracŃiunii de pruncucidere;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  D


97. Comisia rogatorie se poate adresa:

a.

parchetului ierarhic superior;

b.

parchetului ierarhic inferior;

c.

instantei egale in grad;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

98. Sunt masuri preventive:

a.

retinerea;

b.

obligarea la tratament medical;

c.

sechestrul;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


99. Masurile preventive pot inceta de drept:

a. la data solutionarii plangerii impotriva masurii preventive luate de procuror;
b. cand s-au schimbat temeiurile care au dus la luarea masurii preventive;
c. la data pronuntarii hotararii de achitare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


100. Retinerea poate fi dispusa de:

a.

judecator;

b.

comandantul navei sau aeronavei pentru infractiunile savarsite la bordul navelor sau aeronavelor;

c.

agentii politiei de frontiera in ipoteza constatarii unor infractiuni la regimul frontierei de stat;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

101. Masurile preventive pot fi dispuse prin:

a.

ezolutia organului de cercetare penala;

b.

rezolutia procurorului;

c.

ordonanta procurorului;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  C


102. Cazurile prevazute de art. 148 lit. a)-e) C. proc. pen.:

a. nu prezinta nicio relevanta in cazul obligarii de a nu parasilocalitatea;
b. nu prezinta nicio relevanta in cazul arestarii preventive;
c. nu prezinta nicio relevanta in cazul retinerii
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

103. Urmatoarea masura preventiva poate fi prelungita:

a. retinerea, numai de catre procuror, pentru o perioada de 24 de ore
b. arestarea preventiva, numai de catre instanta;
c. obligarea de a nu parasi tara, numai de catre instanta;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B


104. Copia actului prin care s-a dispus obligarea de a nu parasi localitatea se comunica:

a.

politiei de frontiera;

b.

administratiei financiare in a carei circumscriptie locuieste invinuitul sau inculpatul;

c.

partii vatamate;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A

105. Este competenta sa dispuna arestarea preventiva:

a.

numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond;

b.

numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla locul de detentie;

c.

numai instanta careia i-ar reveni competenta sa judece cauza in fond sau instanta in a carei circumscriptie se afla sediul parchetului;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

106. Arestarea preventiva se dispune prin:

a.

ordonanta procurorului;

b.

incheierea judecatorului;

c.

mandatul de arestare emis de judecator;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

107. Arestarea inculpatului major:

a.

nu poate depasi 180 de zile decat daca s-a pronuntat o hotarare de prima instanta;

b.

nu poate depasi 180 de zile in cursul urmaririi penale;

c.

nu poate depasi 180 de zile in fiecare faza a procesului penal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A



108. Cererea de liberare provizorie pe cautiune poate fi facuta:

a.

in cursul urmaririi penale;

b.

numai de catre invinuitul sau inculpatul aflat in stare de arest preventiv;

c.

pe tot parcursul procesului penal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

109. Sunt masuri procesuale reale:

a.

liberarea provizorie pe cautiune si restituirea lucrurilor;

b.

masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor;

c.

liberarea provizorie pe cautiune si masurile asiguratorii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


110. Luarea masurilor asiguratorii este obligatorie:

a.

in cazul in care prin infractiune s-a produs un prejudiciu mai mare de 200.000.000 de lei;

b.

in cazul in care cel vatamat este o persoana lipsita de capacitate de exercitiu sau cu capacitate de exercitiu restransa;

c.

daca prin infracŃiune s-a adus o atingere avutului unei persoane juridice de interes public;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  B


111. Sunt acte procesuale:

a.

introducerea plangerii prealabile de catre persoana vatamata, trimiterea in judecata, punerea in miscare a actiunii penale;

b.

inmanarea citatiei, efectuarea unei perchezitii, ascultarea unui martor;

c.

impacarea partilor, cercetarea la fata locului, inmanarea citatiei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


112. Daca locul savarsirii faptei este multiplu, nu se cunoaste adresa unde locuieste invinuitul si nici locul sau de munca, acesta va fi citat:

a.

la sediul organului de urmarire penala;

b.

la consiliul local in a carui raza teritoriala se afla organul care efectueaza urmarirea penala;

c.

la sediul consiliului local in a carui raza teritoriala s-a savarsit infractiunea;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

113. Cheltuielile judiciare avansate de stat sunt suportate:

a.

de catre inculpat, in cazul retragerii plangerii prealabile;

b.

de catre inculpatul achitat, daca a fost obligat la plata despagubirilor civile;

c.

de catre partea civila careia i s-a respins actiunea civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

114. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea judecatorilor este sanctionata cu:

a.

nulitatea relativa;

b.

nulitatea absoluta;

c.

nulitatea relativa, care poate fi invocata la termenul urmator;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  B


115. Nerespectarea dispozitiilor privind incompatibilitatea procurorilor este sanctionata cu:

a.

nulitatea relativa;

b.

nulitatea absoluta;

c.

nulitatea relativa, care poate fi invocata oricand;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

116. In contra masurii asiguratorii luate si a modului de aducere la indeplinire a acesteia, partile pot formula plangere:

a.

numai la procuror, in cursul urmaririi penale;

b.

numai la instanta;

c.

la instanta sau la procuror, indiferent de faza in care se afla procesul penal;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  A


117. Sanctiunea nerespectarii dispozitiilor referitoare la competenta dupa calitatea persoanei este:

a.

nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la citirea actului de sesizare;

b.

nulitatea relativa, care poate fi invocata pana la pronuntarea hotararii in prima instanta;

c.

nulitatea absoluta care poate fi invocata oricand;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

118. Sunt cazuri de asistenta juridica obligatorie:

a.

partea vatamata este un minor internat intr-un centru de reeducare;

b.

inculpatul este militar sau elev al unei scoli militare;

c.

inculpatul este elev al unei institutii speciale de invatamant;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

119. Daca organele de cercetare ale politiei judiciare apreciaza ca inculpatul nu isi poate face singur apararea:

a.

asistenta juridica este obligatorie;

b.

asistenta juridica nu este obligatorie, cu exceptia situatiilor prevazute de art. 171 C. proc. pen. in care se afla inculpatul;

c.

nu exista o prevedere legala referitoare la aceasta situatie;

d.





nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

120. Intervine sanctiunea nulitatii absolute in urmatorul caz:

a.

nerespectarea dispoziŃiilor privind asistenŃa juridica a partii vatamate in situaŃia in care aceasta era obligatorie, potrivit legii;

b.

nerespectarea regulilor privind competenŃa teritoriala;

c.

incalcarea dispoziŃiilor relative la efectuarea expertizei medicolegale;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  D


121. Amenda judiciara se aplica:

a.

numai de catre procuror;

b.

numai de catre instanta de judecata;

c.

de organul de urmarire penala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

122. Sunt faze ale procesului penal:

a.

urmarirea penala, procesul penal si punerea in executare a hotararilor penale ramase definitive;

b.

urmarirea penala, judecata si punerea in executare a hotararilor penale definitive;

c.

urmarirea penala si judecata;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

123. Constituirea completului de judecata are in vedere:

a.

judecatorii, procurorul si aparatorii;

b.

judecatorul/judecatorii, grefierul si procurorul;

c.

judecatorul/judecatorii, grefierul, procurorul si aparatorii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


124. Sunt corpuri delicte:

a.

obiectele care contin o urma a faptei savarsite;

b.

obiectele care poarta o urma a faptei savarsite;

c.

obiectele care au fost folosite sau au fost destinate sa serveasca la savarsirea unei infractiuni, precum si obiectele care sunt produsul infractiunii;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


125. Sunt limite ale urmaririi penale:

a.

punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata;

b.

sesizarea organelor de urmarire penala si trimiterea in judecata;

c.

intocmirea actului de incepere a urmaririi penale si trimiterea in judecata, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


126. Limitele urmaririi penale pot fi:

a.

inceperea urmaririi penale in rem si trimiterea in judecata prin rechizitoriu;

b.

inceperea urmaririi penale in personam si trimiterea in judecata prin rechizitoriu;

c.

inceperea urmaririi penale in personam si punerea in miscare a actiunii penale;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  B


127. Urmarirea penala se desfasoara de catre:

a.

procuror si organele de cercetare penala;

b.

magistrati;

c.

organele de cercetare penala speciale;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


128. Daca trebuie efectuate acte de cercetare penala in afara razei sale teritoriale, organul de cercetare al politiei judiciare are urmatoarele obligatii:

Cand anumite acte de cercetare penala trebuie sa fie efectuate in afara razei teritoriale in care se face cercetarea, organul de cercetare penala poate sa le efectueze el insusi sau sa dispuna efectuarea lor prin comisie rogatorie ori delegare.

In cazul in care organul de cercetare penala intelege sa procedeze el insusi la efectuarea actelor, instiinteaza in prealabil despre aceasta organul corespunzator din raza teritoriala in care va efectua aceste acte.


129. Organele de urmarire penala dispun prin ordonanta:

a.

acolo unde legea prevede expres;

b.

numai daca actiunea penala este pusa in miscare;

c.

in situatia in care inculpatul se afla in stare de arest preventiv;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


130. In cazul infractiunilor savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare, de competenta instantelor militare, unele cercetari se efectueaza:

Ofiterii anume desemnati de comandantii centrelor militare pot cerceta infractiunile ce intra in competenta instantelor militare, savarsite de persoanele civile in legatura cu obligatiile lor militare. Cercetarea poate fi efectuata si personal de catre comandantii centrelor militare. La cererea comandantului centrului militar , organul de politie efectueaza unele acte de cercetare, dupa care inainteaza lucrarile respectivului commandant.


131. Sunt doar organe de constatare, fara a putea efectua urmarirea penala:

a.

conducatorii autoritatilor si institutiilor publice;

b.

ofiterii politiei de frontiera anume desemnati, pentru infractiunile de frontiera;

c.

ofiterii desemnati de comandantii centrelor militare, pentru infractiunile de competenta instantelor militare savarsite de civili in legatura cu obligatiile lor militare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

132. Procurorul competent sa efectueze sau sa exercite supravegherea activitatii de cercetare penala este:

a.

procurorul de la parchetul corespunzator instantei care, potrivit legii, judeca in prima instanta cauza;

b.

procurorul de la parchetul corespunzator instantei in circumscriptia careia s-a savarsit infractiunea;

c.

procurorul care supravegheaza activitatea organului de cercetare penala competent sa instrumenteze cauza;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

133. In situatia in care organul de cercetare penala constata ca nu este competent sa efectueze cercetarea penala:

a.

isi declina competenta organului de cercetare penala competent;

b.

indruma persoana vatamata sa formuleze plangerea penala la organul competent si claseaza plangerea primita cu ignorarea dispozitiilor privind competenta;

c.

trimite de indata cauza procurorului care exercita supravegherea, in vederea sesizarii organului competent;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  C

134. Agentii politiei de frontiera, pentru infractiunile de frontiera, au urmatoarele obligatii:

a. nu pot efectua perchezitii corporale;
b. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau de indata procurorului sau organului de cercetare penala, impreuna cu lucrarile efectuate si cu mijloacele materiale de proba;
c. pot prinde pe faptuitor, pe care il predau procurorului in termen de maxim 5 zile de la prima constatare efectuata, impreuna cu mijloacele materiale de proba;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B


135. Constituie moduri generale de sesizare a organelor de urmarire penala:

a. plangerea, denuntul si plangerea prealabila;
b. plangerea, denuntul si sesizarea din oficiu;
c. plangerea, denuntul si sesizarea comandantului;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

136. In situatia in care organul de cercetare penala constata, inainte de inceperea urmaririi penale, incidenta cazului prevazut de art. 10 lit. b1) C. proc. pen.:

a. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de neincepere a urmaririi penale;
b. inainteaza dosarul procurorului cu propunere de incepere a urmaririi penale;
c. dispune inceperea urmaririi penale;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C


137. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazul prevazut de art. 10 lit. b1 C. proc. pen. este:

a. ordonanta;
b. rezolutia;
c. ordonanta de scoatere de sub urmarire penala si aplicare a unei sanctiuni cu caracter administrativ;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: A

138. Actul prin care se dispune neinceperea urmarii penale este:

a.

rezolutia;

b.

rezolutia de neincepere a urmaririi penale;

c.

ordonanta;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

139. Actul prin care se dispune scoaterea de sub urmarire penala in cazurile prevazute de art.10 lit. a), b), c), d) si e) este:

a. intotdeauna ordonanta;
b. intotdeauna rezolutia;
c. rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

140. Actul prin care se dispune incetarea urmaririi penale este:

a.

intotdeauna ordonanta;

b.

intotdeauna rezolutia;

c.

rezolutia sau ordonanta, dupa stadiul urmaririi penale si in functie de propunerea organelor de cercetare penala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

141. Prezentarea materialului de urmarire penala invinuitului este

a.

facultativa;

b.

trebuie efectuata numai de organul de cercetare penala;

c.

trebuie efectuata de procuror;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C



142. Actul prin care se dispune inceperea urmaririi penale cand organul de urmarire penala este sesizat prin denunt este:

a.

procesul-verbal;

b.

ordonanta;

c.

rezolutia;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


143. Reluarea urmaririi penale se dispune:

a.

daca a incetat cauza de suspendare;

b.

daca a intervenit o lege mai favorabila;

c.

daca actiunea penala a fost pusa in miscare;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A


144. In ipoteza savarsirii infractiunii de abuz de incredere de catre un notar public, plangerea prealabila se adreseaza:

a. organului de cercetare penala competent teritorial;
b. parchetului de pe langa curtea de apel;
c. curtii de apel;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

145. Plangerea prealabila trebuie introdusa:

a.

de persoana vatamata;

b.

in termen de 2 luni de la data savarsirii infractiunii;

c.

la instanta competenta sa judece cauza in fond;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


146. Invinuitul este:

a.

persoana fata de care se efectueaza cercetari intr-o cauza penala;

b.

persoana fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale;

c.

persoana fata de care s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


147. In cazul in care din actele premergatoare efectuate rezulta vreunul din cazurile prevazute de art. 10 C. proc. pen., cu exceptia celui de la lit. b1), procurorul:

a.

restituie dosarul organului de cercetare penala pentru inceperea urmaririi penale;

b.

restituie dosarul organului de cercetare penala pentru completarea actelor premergatoare;

c.

efectueaza actele premergatoare necesare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


148. Urmarirea penala poate fi suspendata:

a.

daca inculpatul sufera de o boala grava care il impiedica sa ia parte la procesul penal;

b.

daca partea vatamata sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;

c.

daca una din parti sufera de o boala grava care o impiedica sa participe la procesul penal;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


149. Ordonanta sau rezolutia de incetare a urmaririi penale se comunica:

a.

numai partii vatamate si inculpatului;

b.

autorului sesizarii, invinuitului sau inculpatului si oricarei alte persoane interesate;

c.

numai partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


150. Prezentarea materialului de urmarire penala trebuie repetata:

a.

daca se constata ca trebuie schimbata incadrarea juridica ori daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;

b.

daca s-au efectuat acte noi de cercetare penala;

c.

daca inculpatul formuleaza o astfel de cerere;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


151. Actul de sesizare a instanŃei de judecata este:

a.

plangerea prealabila, in cazul infractiunilor pentru care actiunea penala se pune in miscare la plangere prealabila;

b.

numai rechizitoriul;

c.

incheierea de declinare a competentei in situatia necompetentei teritoriale;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  C


152. Reluarea urmaririi penale se dispune, dupa suspendare:

a. prin proces-verbal;
b. prin rezolutie;
c. prin ordonanta;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

153. Reluarea urmaririi penale se dispune, in caz de restituire:

a. prin rezolutie;
b. prin ordonanta
c. prin hotarare judecatoreasca
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C

154. Reluarea urmaririi penale in caz de redeschidere se dispune:

- redeschiderea dosarului si reluarea urmaririi penale se dispun prin ordonanta de catre procuror


155. Redeschiderea urmaririi penale se dispune:

a. prin rezolutie;
b. prin ordonanta;
c. prin hotararea instantei;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B


156. Pot face plangere:

a.

impotriva actelor de urmarire penala: partea vatamata, partea civila si invinuitul sau inculpatul;

b.

impotriva masurilor de urmarire penala: invinuitul sau inculpatul, partea vatamata;

c.

impotriva masurilor si actelor de urmarire penala: orice persoana, daca prin acestea s-a adus atingere intereselor sale legitime;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

157. Ordinea in care se da cuvantul la termenul fixat pentru judecarea plangerii impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata este:

- instanta da cuvantul persoanei care a facut plangerea, persoanei fata de care s-a dispus neinceperea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau incetarea urmaririi penale si apoi procurorului


158. Rezolutiile sau ordonantele prin care se solutioneaza plangerile impotriva ordonantelor sau rezolutiilor de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale trebuie comunicate:

a.

partii vatamate, partii civile, invinuitului sau inculpatului, partii responsabile civilmente;

b.

persoanei care a facut plangerea si celorlalte persoane interesate;

c.

partii vatamate si invinuitului sau inculpatului;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

159. Plangerea impotriva actelor si masurilor de urmarire penala trebuie solutionata:

a.

in termen de 20 de zile de la formularea acesteia;

b.

in termen de 30 de zile de la primire;

c.

in termen de 20 de zile de la primire;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  C


160. Inculpatul trebuie ascultat:

a.

inainte de a se lua decizia punerii in miscare a actiunii penale;

b.

in cursul cercetarii judecatoresti, ori de cate ori este necesar;

c.

dupa prezentarea materialului de urmarire penala;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


161. Impotriva ordonantelor sau rezolutiilor, dupa caz, de neincepere a urmaririi penale, de clasare, de scoatere de sub urmarire penala sau de incetare a urmaririi penale poate face plangere:

a.

dupa respingerea plangerii de catre prim-procurorul parchetului, procurorul general sau, dupa caz, de catre procurorul sef de sectie, de catre partea vatamata, invinuit sau inculpat;

b.

dupa respingerea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate;

c.

dupa admiterea plangerii formulate conform art. 275-278 C. proc. pen., in termen de 20 de zile de la data comunicarii modului de rezolvare, de catre persoana vatamata si de catre orice alte persoane ale caror interese sunt vatamate, plangerea urmand a fi adresata instantei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

162. In situatia in care inculpatul este achitat, instanta va solutiona actiunea civila:

- daca faptei ii lipseste pericolul social al infractiunii


163. Principiul nemijlocirii presupune:

a.   ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
b.   ca judecatorii care fac parte din completul de judecata sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi, toate acestea in prezenta partilor;
c.   ca judecatorii care fac parte din completul de judecata, procurorul si partile sa ia contact direct cu probele administrate, prin readministrarea probelor care au fost administrate in cursul urmaririi penale sau prin administrarea de probe noi;
d.   nici una din variantele de mai sus
ANS: A


164. Ca o consecinta a principiului nemijlocirii:

a. pana la pronunyarea hotararii, este posibila schimbarea completului de judecata pe tot parcursul judecarii cauzei;
b. dupa inceperea cercetarii judecatoresti, orice schimbare in compunerea completului presupune reluarea de la inceput a cercetarii;
c. pana la inceperea dezbaterilor, este posibila schimbarea completului de judecata fara vreo consecinŃa asupra continuarii judecatii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


165. Citarea este obligatorie la fiecare termen:

a.

in cazul militarilor si detinutilor;

b.

in cazul minorilor;

c.

in cazul in care partea a fost prezenta la un termen, dar procedura de citare nu a fost indeplinita pentru acel termen;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A


166. Citarea este obligatorie:

a.

cand instanta a dispus repunerea cauzei pe rol in urma deliberarii;

b.

la pronuntare;

c.

cand inculpatul este minor;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


167. Citarea nu este obligatorie:

a.

in cazul expertilor, martorilor si interpretilor;

b.

in cazul partii prezente la unul din termene, chiar daca la termenele ulterioare lipseste;

c.

in cazul militarilor;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  B


168. Sunt atributii ale presedintelui completului:

a. asigurarea ordinii si a solemnitatii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citati
c. decide asupra cererilor formulate de parti;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A


169. Constatarea infractiunilor de audienta:

a. asigurarea ordinii si a solemnitatii sedintei;
b. strigarea cauzei si apelul celor citati
c. decide asupra cererilor formulate de parti;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A


170. Prin infractiune de audienta se intelege:

a. infractiunea savarsita in cursul sedintei de judecata;
b. infractiunea savarsita in sala de sedinta;
c. infractiunea savarsita in cursul urmaririi penale, in cursul audierii partilor sau martorilor;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

171. Partea vatamata poate formula cereri, ridica exceptii si pune concluzii cu privire la:

a. latura penala;
b. latura civila;
c. latura penala si latura civila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

172. In cursul procesului penal, instanta poate dispune aducerea cu mandat:

- pentru partea vatamata


173. Nu poate fi atacata cu recurs separat:

- incheierea prin care instanta respinge cererea de suspendare a judecatii formulata de inculpatul care sustine ca nu poate lua parte la judecata cauzei din pricina bolii grave de care sufera;


174. Incheierea de sedinta se intocmeste:

a.

de catre unul dintre judecatorii din complet, in termen de 3 zile de la terminarea sedintei;

b.

de grefier, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

c.

de presedintele completului, in termen de 24 de ore de la terminarea sedintei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


175. Completul de divergenta se poate constitui:

a.

in prima instanta;

b.

in apel;

c.

in recurs;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B



176. Daca unanimitatea completului de judecata nu poate fi intrunita:

a. hotararea se ia in complet de divergenta;
b. hotararea se ia cu majoritate;
c. cauza se repune pe rol
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

177. Daca in urma deliberarii rezulta mai mult de doua pareri:

a.

hotararea se ia in complet de divergenta;

b.

judecatorul care a opinat solutia cea mai blanda trebuie sa se se alature celei mai apropiate de parerea sa;

c.

judecatorul care a opinat solutia cea mai severa trebuie sa se alature celei mai apropiate de parerea sa;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  C

178. Procurorul trebuie sa participe la sedintele de judecata:

a.

numai daca este citat;

b.

numai cand considera necesar;

c.

numai in cauzele in care instanta a fost sesizata prin rechizitoriu;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


179. Obiectul judecatii:

a. este stabilit numai de procuror;
b. se margineste la fapta si la persoana aratata in actul de sesizare a instantei, de regula;
c. se refera la fapta sau la persoana cu privire la care se refera extinderea;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


180. In cazul in care, dupa efectuarea cercetarii judecatoresti, instanta dispune schimbarea incadrarii juridice intr-o alta infractiune pentru care cercetarea penala ar fi revenit altui organ de cercetare penala, aceasta dispune:


R: nici una din variantele de mai sus.


181. Daca instanta constata, in cursul cercetarii judecatoresti, ca incadrarea juridica data faptei prin actul de sesizare urmeaza a fi schimbata:

a. pune in discutie noua incadrare juridica;
b. dispune suspendarea procesului penal;
c. dispune schimbarea incadrarii juridice prin rezolutie;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


182. Ultimul cuvant al inculpatului:

a.

inculpatului i se da cuvantul personal sau prin aparator;

b.

inculpatului i se da cuvantul personal;

c.

nu se impune, in ipoteza in care, in cadrul dezbaterilor, inculpatul a luat cuvantul ultimul pentru a raspunde sustinerilor partii civile;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


183. Nu pot fi acordate despagubiri civile daca:

a. achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu prezinta gradul de pericol social al unei infractiuni;
b. achitarea s-a pronuntat pentru ca fapta nu exista;
c. achitarea s-a pronuntat pentru ca lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B


184. Instanta penala nu solutioneaza actiunea civila:

R : cand s-a dispus incetarea procesului penal pentru ca partea vatamata si-a retras plangerea prealabila;


185. Instanta are obligatia ca, prin hotararea prin care solutioneaza actiunea penala, sa se pronunte asupra:

- instanta este obligata sa se pronunte si cu privire la revocarea, mentinerea sau luarea masurii arestarii preventive a inculpatului, conform art. 350.


186. Atunci cand instanta de fond, odata cu pronuntarea hotararii de condamnare, dispune, in baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., arestarea inculpatului:


R: este obligatorie emiterea mandatului de arestare preventiva;


187. In partea introductiva a hotararii trebuie sa se indice:

- contine mentiunile prevazute de art. 305, referitoare la incheierea de sedinta;


188. In caz de condamnare cu executarea pedepsei la locul de munca:

R: instanta face o comunicare scrisa in care i se atrage atentia inculpatului cu privire la dispozitiile a caror nerespectare are ca urmare revocarea executarii pedepsei la locul de munca, daca inculpatul nu este prezent la pronuntare;


189. Copia dispozitivului hotararii se comunica:

R: obligatoriu inculpatului arestat, daca acesta a lipsit la pronuntare;


190. Nu pot fi atacate cu apel:

R: sentintele pronuntate cu privire la reabilitare;


191. Procurorul poate face apel:

a.

in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

b.

numai in ceea ce priveste latura penala;

c.

in ceea ce priveste latura penala, iar in ceea ce priveste latura civila numai in cazul minorilor;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

192. Inculpatul poate declara apel:

a.

in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

b.

in caz de achitare, numai cu privire la temeiul achitarii;

c.

in caz de incetare a procesului penal, numai cu privire la temeiul incetarii;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A

193. Partea vatamata poate formula apel:

a.

numai in ceea ce priveste latura penala;

b.

in ceea ce priveste latura penala si latura civila;

c.

numai cu privire la latura civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

194. Partea civila si partea responsabila civilmente pot face apel:

a.

in ceea ce priveste latura civila si latura penala;

b.

numai in ceea ce priveste latura penala;

c.

numai in ceea ce priveste latura civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


195. Sunt substituiti procesuali in cazul declararii apelului:

a. aparatorul partii vatamate;
b. sotul partii vatamate
c. rudele apropiate ale inculpatului
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A


196. Daca apelul este introdus de o alta persoana pentru inculpat, titular al apelului devine:

a. inculpatul;
b. persoana care a introdus apelul;
c. inculpatul si persoana care a introdus apelul au calitatea de titulari
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


197. Apelul este o cale de atac:

a.

preponderent de reformare;

b.

de retractare;

c.

preponderent de anulare;

d.

nici una din variantele de mai sus.







ANS:  A


198. O persoana ale carei interese legitime au fost vatamate printr-o masura sau printr-un act al instantei poate declara apel:

a. daca nu este parte in proces;
b. daca ataca solutia de fond a cauzei;
c. daca masura sau actul instantei i-a produs o vatamare de natura directa si personala care decurge din solutia de fond a cauzei privind partile din proces;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


199. Poate declara apel:

a.

persoana care, reclamand ca un martor a fost mincinos in cauza pe care a avut-o, instanta l-a achitat ca fiind de buna-credinta;

b.

ruda apropiata a inculpatului, vatamata moral si material de pe urma condamnarii;

c.

persoana care, detinand un bun confiscabil ca urmare a infractiunii savarsite de inculpat, a fost obligata sa il predea;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  C

200. Aparatorul, ca substituit procesual, poate declara apel:

a.

numai daca nu a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;

b.

daca a acordat asistenta juridica la instanta a carei hotarare se ataca;

c.

ca reprezentant conventional;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


201. In situatia in care inculpatul a decedat dupa pronuntarea hotararii, dar inainte de expirarea termenului de apel:

R: aparatorul sau declara apelul ca substituit procesual;


202. Apelul declarat de tatal partii civile este:

a. inadmisibil;
b. admisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A

203. Termenul de apel este:

a.

de 10 zile de la pronuntare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

b.

de 10 zile de la comunicare pentru procuror, daca legea nu dispune altfel;

c.

de 10 zile de la pronuntare pentru toate partile;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

204. Termenul de apel curge:

a.

de la pronuntare pentru inculpatul elev al unei institutii militare de invatamant, daca acesta a fost prezent la dezbateri, dar a lipsit la pronuntare;

b.

de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru inculpatul arestat care a lipsit la pronuntare;

c.

de la comunicarea copiei de pe dispozitiv pentru procurorul care a lipsit la pronuntare;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  B


205. Repunerea in termenul de apel se poate face:

a. daca instanta de fond constata ca apelul a fost formulat in termen de 10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
b. daca instanta de apel constata ca apelul a fost formulat in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a lipsit de la judecata, dar a fost prezenta la pronunŃare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B


206. Repunerea in termenul de apel se poate face:

R: daca instanta de apel constata ca intarzierea a fost determinata de o

cauza temeinica de impiedicare

207. Instanta de apel poate suspenda executarea hotararii atacate:

R: pana la solutionarea repunerii in termen;


208. Cererea de repunere in termenul de apel poate fi admisa numai daca:

R : nici una din variantele de mai sus.


209. Daca inculpatul care a fost prezent la pronuntare formuleaza apel dupa expirarea termenului de 10 zile, invocand lipsa din localitate din cauza obligatiilor de serviciu:

a. instanta de apel poate admite apelul peste termen;
b. instanta de apel poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
c. apelul va fi respins ca tardiv;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C

210. Inculpatul declara apelul dupa expirarea termenului de 10 zile si dovedeste in faŃa instanŃei de apel faptul ca a fost spitalizat la domiciliu:

R: apelul este tardiv;


211. Apelul peste termen se poate declara:

a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica de impiedicare;
b. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata;
c. daca partea a lipsit la toate termenele de judecata si la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


212. Apelul peste termen poate fi admis:

a. daca intarzierea este determinata de o cauza temeinica deimpiedicare;
b. daca partea a declarat apel in termen de 10 zile de la inceperea executarii pedepsei;
c. daca partea a declarat apel dupa 10 zile de la inceperea executarii despagubirilor civile;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B



213. In cazul apelului declarat peste termen:

R: instanta de apel poate dispune suspendarea executarii hotararii atacate;


214. Inculpatul care a fost prezent la pronuntare declara apelul dupa expirarea termenului de 10 zile si dovedeste in fata instantei de apel faptul ca a fost plecat din localitate in interes de serviciu:

a. apelul este tardiv;
b. instanta poate admite apelul declarat peste termen;
c. instanta poate admite cererea de repunere in termenul de apel;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


215. Apelul se declara:

a.

numai prin cerere scrisa depusa la instanta care a pronuntat hotararea care se ataca;

b.

numai prin cerere scrisa;

c.

oral, caz in care se intocmeste un proces-verbal pentru constatarea acestei imprejurari;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


216. Inculpatul a depus la administratia locului de detinere o cerere de apel in a 8-a zi de la comunicarea dispozitivului hotararii. Daca administraŃia locului de deŃinere nu a menŃionat data primirii cererii:

R: apelul nu va fi respins ca tardiv;


217. Renuntarea la apel:

a. se poate produce dupa expirarea termenului de apel;
b. poate interveni dupa pronuntarea hotararii si pana la expirarea termenului de declarare a apelului;
c. este irevocabila;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B


218. Retragerea apelului:

a. nu este posibila decat inainte de inceperea dezbaterilor la instanta de apel;
b. se poate face de inculpatul minor, daca apelul a fost declarat personal de acesta;
c. se poate face prin mandatar special;
d. nici una din variantele de mai sus

ANS: C

219. Daca inculpatul nu motiveaza cererea de apel:

a. apelul va fi respins ca nefondat;
b. apelul va fi examinat in temeiul efectului devolutiv;
c. apelul va fi respins ca nemotivat
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

220. Principiul neagravarii situatiei in propriul apel presupune:

a. instanta de apel nu poate agrava situatia partii in favoarea careia procurorul a declarat apel;
b. instanta de apel nu poate pronunta o pedeapsa mai mare decat instanta de fond;
c. instanta de apel nu il poate condamna pe inculpatul achitat de instanta de fond;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


221. Efectul extensiv al apelului presupune:

a. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile care nu au declarat apel, fara a le putea crea o situatie mai grea;
b. instanta de apel examineaza cauza prin extindere si cu privire la partile la care apelul nu se refera, chiar daca le creeaza o situatie mai grea;
c. instanta de apel nu poate hotari in privinta partilor care nu au declarat apel sau la care declaratia de apel nu se refera;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


222. Motivele de apel:

R: nici una din variantele de mai sus.


223. Participarea procurorului la judecarea apelului:

a.

este obligatorie;

b.

este obligatorie numai daca a participat si la judecarea cauzei in fata primei instante sau daca a declarat apelul suspus judecatii;

c.

nu este obligatorie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A

224. Daca procurorul nu a introdus apel, ordinea in care se da cuvantul in dezbateri este:

a.

procuror, intimat, apelant;

b.

apelant, intimat, procuror;

c.

apelant, procuror, intimat;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B

225. Trimiterea cauzei pentru rejudecare in cazul admiterii apelului este posibila daca:

R: exista vreunul dintre cazurile de nulitate prevazute in art. 197 alin. (2) C. proc. pen.;


226. Trimiterea cauzei pentru rejudecare in situatia admiterii apelului este posibila daca:

R: nici una din variantele de mai sus.


227. Recursul declarat de inculpat impotriva incheierii prin care instanŃa de apel a respins cererea acestuia de suspendare a judecatii este:

a. admisibil;
b. inadmisibil;
c. fondat sau nefondat, dupa caz;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

228. Recursul declarat de partea vatamata impotriva incheierii prin care curtea de apel, ca instanŃa de recurs, a dispus suspendarea judecatii este:

R : admisibil;


229. Desi recursul declarat de inculpat a fost retras de acesta printr-o cerere trimisa instanŃei prin administratia penitenciarului, la termenul de judecata inculpatul a declarat ca isi menŃine recursul, astfel ca:

R : nici una din variantele de mai sus


230. Declaratia procurorului de sedinta in sensul ca nu sustine recursul declarat de procurorul de la parchetul ierarhic inferior care a motivat calea de atac:

R: nici una din variantele de mai sus.


231. Inculpatul, al carui apel a fost respins ca nefondat, a declarat recurs, invocand faptul ca nu a fost legal citat la judecarea cauzei in fond:

a.

recursul este admisibil;

b.

recursul este inadmisibil;

c.

recursul este nefondat;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A


231. Raportul scris este obligatoriu:

a.

la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.

la toate instantele de recurs;

c.

la curtile de apel si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


232. Declaratia de retragere a recursului trebuie depusa:

a. la instanta de fond;
b. la instanta de apel sau la instanta de recurs;
c. numai la instanta de recurs;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B

233. In cazul decesului partii civile, mostenitorii acesteia, introdusi in procesul civil:

a. devin titulari ai dreptului de apel sau de recurs;
b. pot declara recurs ca substituiti procesuali;
c. pot declara apel in numele partii civile;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: A


234. Constituie motive de contestatie in anulare:

a. faptul ca instanta de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de achitare cu privire la care existau probe la dosar;
b. faptul ca doua sau mai multe hotarari definitive nu se pot concilia;
c. faptul ca impotriva unei persoane s-au pronuntat doua hotarari definitive pentru aceeasi fapta;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: C


235. Contestatia in anulare poate fi introdusa:

R: nici una din variantele de mai sus.


236. Cazul de contestatie in anulare cu privire la pronuntarea a doua hotarari definitive impotriva aceleiasi persoane pentru aceeasi fapta:

R: poate fi invocat de procuror;


237. Pot formula contestatie in anulare:

a.

oricare din parti, pentru oricare din motivele prevazute de lege;

b.

procurorul, pentru oricare din motivele prevazute de lege;

c.

numai persoana impotriva careia se face executarea;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

238. Termenul de introducere a contestatiei in anulare este de:

R: nici una din variantele de mai sus


239. Daca partea vatamata introduce contestatie in anulare in baza art. 386 lit. b), termenul de introducere este:

R: 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere;


240. Procurorul poate introduce o contestatie in anulare motivata de faptul ca instanŃa de recurs nu s-a pronuntat asupra unei cauze de incetare a procesului penal din cele prevazute la art. 10 lit. f)-i1) cu privire la care existau probe la dosar in termen de:

R : in termen de 30 de zile de la data pronuntarii hotararii a carei anulare se cere;


241. Este instanta competenta sa solutioneze contestatia in anulare:

a.

instanta de recurs;

b.

instanta a carei hotarare este atacata;

c.

instanta la care a ramas definitiva ultima hotarare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


242. Pe timpul solutionarii contestatiei in anulare, instanta:

R: poate suspenda executarea hotararii a carei anulare se cere;


243. Admisibilitatea in principiu a contestatiei in anulare se analizeaza:

a. cu citarea partilor, in sedinta publica;
b. fara citarea partilor, in sedinta publica;
c. fara citarea parŃilor, in camera de consiliu
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B


244. Adminisbilitatea in principiu a contestatiei in anulare nu se analizeaza:

a.

cu citarea partilor, in sedinta publica;

b.

fara citarea partilor, in sedinta publica;

c.

fara citarea partilor, in camera de consiliu;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:   B

245. Hotararea data dupa judecarea contestatiei in anulare se poate ataca:

R: cu recurs, daca hotararea atacata in temeiul art. 386 lit. d) a ramas definitiva la instanta de apel;



246. Sunt supuse revizuirii:

a.

toate hotararile judecatoresti;

b.

numai hotararile pronuntate de instantele de recurs;

c.

toate hotararile judecatoresti care rezolva fondul cauzei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


247. Revizuirea poate fi ceruta cand:

a. fata de aceeasi persoana si aceeasi fapta s-au pronuntat doua hotarari definitive;
b. s-au pronuntat doua hotarari definitive care nu se pot concilia;
c. procurorul a savarsit o infractiune;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

248. In cazul in care s-au descoperit fapte sau imprejurari ce nu au fost cunoscute de instanta la solutionarea cauzei, se poate cere revizuirea:

a. numai de catre procuror;
b. numai daca necunoasterea acestora a dus la pronuntarea unei hotarari nelegale sau netemeinice;
c. numai daca pe baza faptelor sau imprejurarilor noi se poate dovedi netemeinicia hotararii de achitare, de incetare a procesului penal ori de condamnare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C


249. Pot cere revizuirea:

a.

sotul si rudele apropiate ale condamnatului, numai dupa decesul acestuia;

b.

procurorul;

c.

sotul si rudele apropiate ale partii vatamate, dupa decesul acesteia;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


250. Procurorul trebuie sa efectueze actele de cercetare cu privire la cererea de revizuire in termen de:

a.

2 luni de la data introducerii cererii de revizuire;

b.

30 de zile de la data introducerii cererii de revizurie;

c.

oricand;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A


251. Dupa ascultarea concluziilor procurorului si ale partilor, instanta:

R: respinge cererea de revizuire prin sentinta;


252. Suspendarea executarii hotararii a carei revizuire se cere:

R: se poate dispune odata cu admiterea in principiu a cererii de revizuire;


253. Dupa admiterea in principiu:

R: instanta poate lua oricare dintre masurile preventive, daca sunt indeplinite conditiile legale;


254. Poate cere revizuirea unei hotarari penale definitive, in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a.

numai procurorul;

b.

numai persoana al carei drept a fost incalcat sau sotul acesteia;

c.

sotul condamnatului, chiar si dupa moartea acestuia;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


255. Cererea de revizuire in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale:

a.

se adreseaza procurorului de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;

b.

se adreseaza procurorului de la parchetul de pe langa instanta care a judecat cauza in prima instanta;

c.

se introduce la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:   C

256. Revizuirea in cazul in care Curtea Europeana a Drepturilor Omului a constatat o incalcare a unui drept prevazut de Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertaŃilor fundamentale:

a.

se poate face in termen de un an de la data la care partea a cunoscut motivul de revizuire;

b.

se poate face in termen de un an de la data publicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului in Monitorul Oficial;

c.

se poate face in termen de un an de la data comunicarii hotararii Curtii Europene a Drepturilor Omului;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D


257. In cazul cererii de revizuire intemeiate pe constatarea unei incalcari de catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului, Inalta Curte de Casatie si Justitie:

a.

se judeca de Inalta Curte de Casatie si Justitie in complet de 9 judecatori;

b.

se judeca de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;

c.

se judeca de instanta care a judecat cauza in fond;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  A


258. Sunt subiecti oficiali ai fazei de punere in executare:

a.

instanta de executare, procurorul, condamnatul;

b.

instanta de executare, organele administratiei financiare, directia de sanatate publica;

c.

administratia penitenciara, condamnatul, directia de sanatate publica;

d.

niciuna din variantele de mai sus.



ANS:  B


259. Autoritatea de lucru judecat:

R : are doua efecte, acestea fiind posibilitatea de a pune in executare dispozitiile din hotarare si imposibilitatea inculparii in procesul penal a unei persoane cu privire la savarsirea unei fapte penale pentru care a fost judecata definitiv;


260. Autoritatea de lucru judecat presupune indeplinirea cumulativa a urmatoarelor condiŃii:

a.

existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana;

b.

existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de obiect;

c.

existenta unei hotarari penale definitive, identitatea de persoana si identitatea de obiect;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


261. Pot fi executorii, chiar daca nu sunt definitive, urmatoarele hotarari:

R: incheierile prin care se dispune suspendarea judecatii pentru ca s-a constat ca inculpatul sufera de o boala grava;


262. Hotararile penale se pun in executare de catre:

a.

instanta care a judecat cauza in prima instanta, intotdeauna;

b.

instanta care a pronuntat prima hotararea de condamnare, intotdeauna;

c.

Tribunalul Militar Teritorial, daca hotararea a fost pronuntata in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C

263. Mandatul de executare a pedepsei detentiunii pe viata:

a.

se intocmeste in patru exemplare;

b.

se intocmeste intotdeauna in ziua in care hotararea penala a ramas definitiva;

c.

instanta de executare trimite doua exemplare organului de politie cand condamnatul este arestat;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  D

264. Mandatul de executare a pedepsei inchisorii cu executare la locul de munca:

a.

se emite in trei exemplare;

b.

un exemplar se trimite consiliului local in a carui raza teritoriala isi are domiciliul condamnatul;

c.

un exemplar ramane la instanta de executare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  C


265. Pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi se pune in executare prin:

R: nici una din variantele de mai sus.


266. In cazul punerii in executare a obligarii la tratament medical:

a. instanta de executare comunica o copie a hotararii directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
b. instanta de executare comunica o copie de pe dispozitivul hotararii si o copie de pe raportul medico-legal directiei sanitare din judetul pe teritoriul caruia locuieste persoana fata de care s-a luat masura;
c. instanta de executare comunica o copie a raportului medico-legal unitatii sanitare stabilite;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

267. Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei se dispune:

R: numai de instanta care a pronuntat in prima instanta suspendarea, in cazul neindeplinirii obligatiilor civile stabilite prin hotararea de condamnare;


268. Inlocuirea pedepsei detentiunii pe viata se dispune:

R : de instanta de la locul de detinere sau de instanta de executare


269. Daca la punerea in executare a hotararii se constata, pe baza unei alte hotarari definitive, existenŃa recidivei:

R: instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere poate modifica pedeapsa

270. Inlocuirea pedepsei amenzii se dispune:

a. numai de instanta de executare;
b. de instanta de executare sau de instanta corespunzatoare de la domiciliul condamnatului;
c. de instanta de executare sau de instanta corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de deŃinere, in situatia in care condamnatul se afla in stare de detinere;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


271. Liberarea conditionata se dispune:

a.

numai de instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;

b.

de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;

c.

de judecatoria in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau de judecatoria instanta de executare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


272. Instanta competenta sa se pronunte asupra amanarii executarii pedepsei este:

a.

instanta care a pronuntat hotararea de condamnare;

b.

instanta de executare;

c.

instanta la care s-a judecat fondul cauzei;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


273. Condamnata se afla in executarea unei pedepse cu inchisoarea pentru savarsirea infracŃiunii de omor calificat fata de fiul sau nou nascut. Cererea sa de intrerupere a executarii pedepsei pentru ca a nascut un copil este:

a.

inadmisibila;

b.

admisibila, daca este solicitata pana cand copilul implineste un an;

c.

neintemeiata;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  C

274. Durata intreruperii executarii pedepsei in cazul intervenirii unor imprejurari speciale care ar avea consecinte grave pentru unitatea la care lucreaza condamnatul este:

a.

de maxim 3 luni;

b.

de 3 luni;

c.

de minim 3 luni;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  A

275. Intreruperea executarii pedepsei se poate acorda:

a.

cand se stabileste, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care il pune in imposibilitate de a executa pedeapsa;

b.

cand se constata, pe baza unei constatari medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;

c.

cand se constata, pe baza une expertize medico-legale, ca cel condamnat sufera de o boala care nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor;

d.

nici una din variantele de mai sus



ANS:  D

276. Competenta de a solutiona cererea de intrerupere a executarii pedepsei apartine:

a.

judecatoriei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere;

b.

instantei de executare sau  instantei in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere sau unitatea unde se executa pedeapsa la locul de munca, corespunzatoare in grad instantei de executare;

c.

numai instantei de executare;

d.

nici una din variantele de mai sus.



ANS:  B


277. In situatia in care se iveste o impiedicare la executare, competenta de solutionare a contestaŃiei la executare apartine:

a. instantei de executare sau instantei corespunzatoare in a carei raza teritoriala se afla locul de deŃinere
b. numai instantei care a pronuntat hotararea care se executa;
c. numai instantei de executare
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: B

278. Contestatia impotriva actelor de executare a dispozitiilor civile se solutioneaza de:

a.

Instanta de executare

b.

instanta care a pronunŃat hotararea care se executa;

c.

instanta civila;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  C


279. Contestatia privitoare la amenzile judiciare se solutioneaza de:

a. instanta in a carei raza teritoriala se afla locul de detinere
b. numai instanta de executare
c. numai instanta care le-a pus in executare
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C


280. In cazul infractiunii flagrante, termenul de judecata:

a.

este stabilit de presedintele instantei si nu poate depasi 5 zile de la data retinerii invinuitului;

b.

este stabilit de presedintele instantei si nu poate depasi 5 zile de la primirea dosarului cu rechizitoriu;

c.

este stabilit de presedintele instantei si nu poate depasi 5 zile de la expirarea arestarii invinuitului

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  B


281. Termenul de exercitare a apelului sau recursului in cazul infractiunilor flagrante este de:

a. 10 zile de la pronuntare
b. 3 zile de la pronunŃare, pentru partile prezente, si de la comunicare, pentru cei care au lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare
c. 3 zile de la pronuntare;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: C


282. Procedura speciala de urmarire si judecare a infractiunilor flagrante nu se aplica:

a. infractiunilor savarsite de minori
b. infractiunilor pedepsite la plangere prealabila
c. infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mica de 15 ani;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


283. Procedura de informare presupune:

a.

comunicarea tuturor masurilor dispuse cu privire la persoana juridica reprezentantului legal al acesteia, reprezentantului ales sau reprezentantului numit;

b.

comunicarea inceperii urmaririi penale, punerii in miscare a acŃiunii penale si trimiterea in judecata, la data la care s-au luat aceste masuri, organului care a autorizat infiinŃarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica;

c.

comunicarea oricaror menŃiuni inregistrate de organul care a autorizat persoana juridica sau de organul care a inregistrat persoana juridica in copie certificata, la data efectuarii menŃiunilor, organului judiciar;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  B


284. Pedeapsa complementara a dizolvarii persoanei juridice se pune in executare:

a.

numai prin comunicarea unei copii a hotararii definitive de condamnare organului care a autorizat infiinŃarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a efectua menŃiunile necesare cu privire la radiere;

b.

prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare instanŃei civile competente, care deschide procedura de lichidare si desemneaza lichidatorul;

c.

numai prin comunicarea unei copii de pe dispozitivul hotararii definitive de condamnare organului care a autorizat infiinŃarea persoanei juridice si organului care a inregistrat persoana juridica, pentru a efectua menŃiunile necesare cu privire la radiere;

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  B


285. Organul care a autorizat infiintarea persoanei juridice si organul care a inregistrat persoana juridica au contributii in ceea ce priveste:

a.

punerea in executare a pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru, punerea in executare a pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziŃii publice, punerea in  executare a pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare;

b.

punerea in executare a pedepsei complementare a dizolvarii persoanei juridice, punerea in executare a pedepsei complementare a suspendarii activitaŃii sau a uneia dintre activitaŃile persoanei juridice, punerea in executare a pedepsei complementare a inchiderii unor puncte de lucru, punerea in executare a pedepsei complementare a interzicerii de a participa la procedurile de achiziŃii publice;

c.

numai in cazul punerii in executare a pedepsei complementare a afisarii sau difuzarii hotararii de condamnare;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:   B


286. Inculpatul care a savarsit infractiunea in timpul cat era minor:

a. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori, chiar daca a implinit 18 ani inainte de sesizarea instantei;
b. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanta a fost sesizata inainte ca minorul sa devina major;
c. este judecat potrivit dispozitiilor procedurale referitoare la minori numai daca instanta apreciaza ca este necesara aceasta procedura;
d. nici una din variantele de mai sus.
ANS: A


287. In cazul in care inculpatul este minor, apelul se judeca:

a.

in sedinta publica, intotdeauna

b.

in sedinta nepublica, intotdeauna

c.

in sedinta nepublica, chiar daca in aceeasi cauza este judecat si un inculpat major;

d.

nici una din variantele de mai sus.

ANS:  D


288. Este competenta sa hotarasca asupra cererii de reabilitare:

a. instanta care a pronuntat condamnarea
b. instanta care a judecat in prima instanta cauza in care s-a pronuntat condamnarea pentru care se cere reabilitarea
c. instanta in a carei raza teritoriala se afla ultimul loc de detinere in care pedeapsa a fost executata
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: B


289. Este competenta sa se pronunte asupra reabilitarii judecatoresti:

a. judecatoria in circumscriptia careia locuieste condamnatul, chiar daca acesta a fost condamnat de curtea de apel, conform competentei dupa calitatea persoanei;
b. tribunalul in circumscriptia caruia locuieste condamnatul, cand acesta a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei dupa calitatea persoanei;
c. Tribunalul Bucuresti, cand condamnarea s-a pronunŃat in prima instanta de Inalta Curte de Casatie si Justitie conform competentei dupa calitatea persoanei;
d. nici una din variantele de mai sus
ANS: D

290. In situatia in care cererea de reabilitare nu indeplineste conditiile de forma:


a.

instanta respinge cererea la primul termen si fixeaza termenul dupa curgerea caruia cererea poate fi repetata

b.

instanta fixeaza un termen dupa care cererea poate fi repetata;

c.

instanta respinge cererea daca petitionarul nu a completat cererea la prima infatisare si nici la termenul acordat in vedere completarii

d.

nici una din variantele de mai sus

ANS:  C






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }