QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Despre codul deontologic al notarilor publici din romania



DESPRE CODUL DEONTOLOGIC AL NOTARILOR PUBLICI DIN ROMANIA


La toate aceste obligatii care reies din legea cadru privind domeniul activitatii notariale, se adauga si altele care sunt instituite prin Codul deontologic al notarilor publici din Romania[1].



Conform art. 1 din acest cod, el grupeaza norme de conduita morala si profesionala, care contribuie la consolidarea unor raporturi sociale si profesionale corespunzatoare crearii si mentinerii la nivel inalt a prestigiului institutiei notarului public.

In acelasi timp, deontologia notariala este interpretata ca fiind manunchiul de reguli si uzante care dau expresia cea mai completa si exacta a ceea ce trebuie, dar si a ceea ce nu trebuie facut in relatiile dintre notari, precum si in relatiile dintre notari si subiectii de drept - solicitanti ai actului notarial - in relatiile cu autoritatile si cu alte institutii, care prin natura activitatii lor au relatii cu publicul si se interfereaza cu activitatea notariala. De asemenea, prin deontologia notariala se apara valorile sociale pe care se intemeiaza activitatea notariala.

Normele deontologiei notariale protejeaza valorile sociale, prin a caror stiinta de armonizare contribuie, substantial, la binele social si la intarirea functiei statului, aceea de garant al legalitatii.

In temeiul art. 4 din Codul deontologic, notarul public va dovedi, in intreaga sa activitate, un caracter integru, precum si un acut simt al echitatii, iar constiinta notarului trebuie sa invinga, intotdeauna, in procesul lucrului bine facut, ea fiind permeabila la cunoastere si cu totul inchisa, fata de actele si practicile lezionare, de orice fel.

In acelasi timp, indatorirea cea mai de seama a notarului public este aceea de a-si imbogati in permanenta cunoasterea, concomitent cu complexitatea activitatii social-economice, pentru a-si putea asigura instrumentele necesare indeplinirii, cu buna-credinta, a actului notarial, in conditii de siguranta pentru parti.

Principalele valori care se apreciaza ca trebuie respectate in activitatea notariala sunt cuprinse in capitolul al II-lea al Codului deontologic.

In primul rand, art. 6 din Cod, se refera la caracterul necontencios al activitatii notariale. Se apreciaza ca tocmai acest caracter o separa esential de activitatea pe care o indeplinesc organele de justitie, iar mijloacele prin care trebuie sa se asigure ca activitatea nelitigioasa nu se transforma in contencios sunt: pregatirea, integritatea, impartialitatea si intelepciunea notarului dar si arta de a le armoniza, pentru obtinerea rezultatului urmarit de parti si ocrotit de lege.

Alte valori care trebuie respectate in activitatea notariala sunt: binele, adevarul, echitatea, libertatea, morala si bunele moravuri. Aceasta deoarece incalcarea lor in exercitarea drepturilor unor persoane, atrage starea de litigiu.

In acceptiunea Codului deontologic al notarilor publici, aceste valori au urmatoarele semnificatii:

binele reprezinta concordanta dintre starea de fapt si regulile eticii sociale, iar intruchiparea binelui in activitatea notariala se reflecta in concordanta dintre constiinta notarului si nevoia marturisita de solicitantii actului notarial, in baza careia notarul public intelege si accepta, fara resentimente si regrete, atat inainte, cat si dupa ce incheie actul, ca acesta este realizat in conditii de inalt profesionalism.

adevarul reprezinta concordanta dintre cunostintele reflectate de constiinta subiectiva si realitatea obiectiva, iar notarul public va urmari, cu maxima atentie, justetea si exactitatea declaratiilor, intentiilor sau comportamentul solicitantilor, conjugandu-le cu imprejurarile indeplinirii actului notarial, evitand astfel riscul intocmirii unui act defectuos.

Actul notarial trebuie sa aiba la temelie adevarul, notarul public avand datoria sacra de a pune adevarul mai presus de orice:

in temeiul art. 10 din Codul deontologic, notarul public trebuie sa urmareasca, cu maxima grija, respectarea echitatii in intreaga sa activitate, promovand dreptatea si nepartinirea fata de participantii la actul notarial. In acelasi timp, se precizeaza ca neutralitatea notarului nu inseamna o atitudine indiferenta, ci una activa, de autoritate investita de stat, in scopul constatarii raporturilor juridice civile si comerciale nelitigioase, precum si a ocrotirii intereselor partilor, in conformitate cu legea. Intreaga conduita a notarului public trebuie sa fie un exemplu de cinste si omenie pentru semeni. Sfatul notarului va fi dat solicitantilor actului notarial si beneficiarilor oricaror proceduri notariale, numai sub semnul dreptatii si nepartinirii.

in activitatea notariala, libertatea inseamna accesul egal al tuturor subiectilor de drept solicitanti la serviciul si actul notariale. Ca valoare protejata de societate, libertatea este expresia posibilitatii incheierii actului notarial, variat si complex, care sa reprezinte vointa partilor, cu respectarea ordinii de drept si a bunelor moravuri. Rolul notarului este de a deslusi raporturile reale dintre parti si de a le explica acestora, in situatia in care solutia aleasa de ele, prin actul ce doresc sa-l incheie, este lezionara atat pentru ele cat si pentru terti sau contravine normelor imperative de drept si bune moravuri, de a stabili solutiile de corectare a vointei partilor pana cand acestea ajung in concordanta cu legea. Manifestarea unei libertati peste lege sde catre parti, ca si acceptarea sau asumarea de notar a unei asemenea libertati, atrag invaliditatea actului si raspunderea notarului.

notarul este dator ca, in actul intocmit, sa respecte si sa impuna si partilor o atitudine de neabdicare de la preceptele moralei si de la bunele moravuri.

Regulile de conduita pe care trebuie sa le respecte notarul sunt stabilite in mod diferentiat in functie de tipul de interrelatie avuta in vedere: raporturile dintre notarii publici precum si raporturile dintre notarii publici si structurile organelor profesionale 

In ambele tipuri de relatie, dar si in intreaga activitate notariala trebuie respectate urmatoarelor precepte: 1. Onoreaza-ti functia pe care o indeplinesti; 2. Daca ai cea mai mica indoiala cu privire la ceea ce faci, abtine-te; 3. Aseaza adevarul mai presus de orice; 4. Lucreaza cu prudenta; 5. Studiaza cu pasiune; 6. Consiliaza cu buna-credinta; 7. Inspira-te din principiul echitatii; 8. Condu-te dupa lege; 9. Exercita-ti profesiunea cu demnitate; 10. Aminteste-ti ca misiunea ta este aceea de a evita litigiile dintre oameni.

Este, de asemenea, necesar ca notarul public sa-si dezvolte, prin studiu necontenit, prin deosebita prudenta si experienta de viata, deprinderile virtuoase.

Virtutile cardinale pentru exercitarea profesiei de notar sunt vazute de Codul deontologic, ca fiind: curajul, cumpatarea, altruismul si justitia.

Comportarea curajoasa a notarului public este dovedita si de puterea lui de a discerne, in orice imprejurare, binele de rau, de a urmari doar realizarea binelui, adevarului, echitatii, rezistand oricarei tentatii, presiuni sau actiuni de santaj, exercitate asupra lui.

Notarul isi va pastra constiinta curata, pentru ca, in orice situatie, sa rosteasca sau sa faca posibila rostirea adevarului, sa stabileasca solutia legala in actele indeplinite de el, fara sa abdice de la lege.

Prin cumpatare, notarul va evita prezenta sa in acele momente si imprejurari care sa-i aduca o proasta reputatie sau o stirbire a prestigiului institutiei notarului public.

Viata sa trebuie sa fie un exemplu in societate, prin modestie, politete, simplitate, stapanire de sine, evitarea oricaror excese, care sa-i aduca atingere onoarei de notar.

Altruismul trebuie sa fie miezul conduitei notarului public, intrucat el, prin natura profesiei sale, trebuie sa fie generos si judicios in atitudine, de dragul binelui si al preceptelor morale.

Altruismul notarului priveste indeosebi: a) bunavointa cu care priveste si trateaza semenii, in general, fara discriminare pe considerente de rasa, nationalitate, credinte religioase, sex, varsta etc.; b) darul de a fi un fin si bun ascultator al cetatenilor, deprindere din care poate extrage esente necesare experientei si psihologiei sale; c) arta de a aprecia imprejurarile si conditiile indeplinirii actului notarial, printr-o 'sine ira et studio'; d) abordarea sincera, nevanitoasa, lipsita de aroganta si egoism fata de semeni, in exercitarea profesiei de notar; e) dorinta nedisimulata de a darui din experienta si cunostintele sale noilor notari.

Justitia, ca virtute, se manifesta in activitatea notariala prin aceea ca notarul va cumpani asupra oricarei probleme ajunsa in fata sa ca sa indeplineasca acte sau proceduri notariale, solutiile date bazandu-se pe o mare chibzuinta, pe o amanuntita cunoastere a faptelor si intentiilor partilor, precum si pe o temeinica aplicare a normei de drept.

In intreaga sa activitate, notarul va fi nepartinitor, impartial, in atributiile ce tin de exercitarea profesiei.

In indeplinirea serviciului public pentru care este investit, notarul public isi exercita atributiile cu competenta, cu inalt profesionalism si, totodata, cu buna credinta.

Autonomia functiei de notar reprezinta garantia exercitarii prerogativelor conferite de lege, fara exces sau suficienta.

In ceea ce priveste raporturile dintre notari, Codul deontologic mentioneaza ca acestea nu sunt un scop in sine, ci modalitati si mijloace de intarire a institutiei notarului public.

In acest sens, notarul public trebuie sa mentina relatii corecte cu toti notarii publici.

Raporturile intre notarii publici se vor intemeia pe altruism, generozitate, seriozitate si sinceritate, fara manifestari de orgoliu, egoism, nesinceritate, concurenta neloiala.

Notarii publici sunt datori sa-si uneasca toate eforturile pentru cresterea prestigiului institutiei pe care o reprezinta.





Constituie o indatorire colegiala atentionarea reverentioasa si confidentiala facuta acelui notar care, prin modul de instrumentare a actelor, aduce atingere probitatii profesionale si intereselor partilor.

Profesia de notar se exercita in conditii de concurenta, pe criterii exclusiv de competenta si probitate profesionala, recunoscute si unanim acceptate ca principii de intarire a prestigiului institutiei notarului public.

Se interzice notarului public orice manifestare de concurenta neloiala, in exercitarea serviciului sau in legatura cu serviciul sau.

Sunt manifestari de concurenta neprincipiala: aprecierile publice dezavuate cu privire la alti colegi notari; criticile aduse colegilor notari cu privire la pregatirea si calitatea muncii lor; nerespectarea interdictiei legale de a-si face reclama prin orice mijloace, cu exceptia firmei biroului notarial executata dupa modelul adoptat de Congresul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania si a anunturilor referitoare la adresa biroului notarial, programul de lucru si continutul activitatii, numai in sensul precizarii domeniului notarial; nerespectarea dispozitiilor stabilite de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania privind dimensiunile si forma in care este realizata firma biroului notarial; atitudinea notarului care, dupa indeplinirea actului notarial, subliniaza partilor avantajele pe care le au din faptul ca au incheiat actul la biroul sau notarial, ca si solicitarea ori sugerarea adresata partilor ca pe viitor actele notariale sa le realizeze numai la biroul sau notarial; orice alte practici persuasive folosite de notarul public asupra solicitantilor actului notarial, cu scopul de a-i atrage ca viitori clienti ai biroului notarial; folosirea unor onorarii sub nivelul minim stabilit, precum si reclama acordarii, in conditiile permise, unor reduceri de onorarii substantiale; culegerea de informatii, prin diverse mijloace, despre activitatea notarilor din aceeasi circumscriptie, pentru a cunoaste ponderea, trentul veniturilor si clientii birourilor notariale; racolarea personalului instruit si format la un alt birou notarial.

Ca linie generala de conduita, notarul public trebuie sa-si intemeieze exercitarea autoritatii pe respectarea valorilor ocrotite de societate si pe preceptul moral: 'Alterum non laedere' ('Nu leza pe altul'). Neindeplinirea, cu rea-credinta sau ignorarea de catre notarul public a indatoririi de a nu savarsi actele de concurenta neprincipiala mentionate anterior, atrage raspunderea lui pentru atingerea adusa onoarei si probitatii profesionale, in conditiile legii, regulamentului, statutului codului deontologic.

Raporturile dintre notarii publici stau sub semnul onoarei si se bazeaza pe solidaritate profesionala si respect reciproc. Atat in constiinta sa, cat si in intreaga sa atitudine, notarul public va evita sa-si judece colegii si semenii prin raportare la personalitatea sa morala, ca instanta suprema si ca reper absolut ireprosabil, demn si unic de urmat.

Progresul moral trebuie sa insemne pentru notar pragul atins de la care ceilalti semeni devin mai buni decat ii apareau inainte, iar propria persoana tot mai discutabila. Onoarea notarului este rezultatul unei conduite ascendente, intemeiata pe modestie, echilibru, intelepciune si cutezanta razbatatoare in infruntarea oricarei atitudini sau stari viciante.

In raporturile dintre notari, onoarea este semnul de noblete in virtutea caruia toti isi resimt egal si plenar coexistenta in profesie, ea fiind chezasia ce permite colaborarea si intarirea prestigiului profesiei.
  In raporturile cu structurile profesionale, notarii publici alesi in organele de conducere nu vor putea folosi in nici un mod aceste functii in scopul obtinerii unor avantaje sau exclusivitati.

Incalcarea normelor deontologice produce, in principal, urmatoarele efecte:

a) scaderea respectului colectivitatii fata de persoana notarului public in cauza;

b) slabirea increderii in probitatea profesionala si onoarea notarului public;

c) raul renume sub care poate fi cunoscut notarul public, care prin activitatea sa impresioneaza negativ colectivitatea, cu consecinte pagubitoare asupra prestigiului institutiei notarului public.

In temeiul art. 36, din Codul deontologic, de la data adoptarii sale de catre Congres, Codul Deontologic devine norma de conduita morala obligatorie pentru toti notarii publici din Romania.

Iata, deci, Codul deontologic al notarilor publici din Romania cuprinde o serie de norme care prescriu conduita de urmat a in cadrul exercitarii acestei profesii. Dupa cum se observa, sanctiunile la care se refera pentru cazurile de incalcare a deontologiei profesionale sunt unele de natura morala. Totusi, in masura in care incalcarile depasesc anumite praguri de periculozitate sociala, ele pot atrage - asa cum admite si codul deontologic - raspunderea juridica, in modalitatile aratate la sectiunea anterioara, si asa cum urmeaza sa le analizam in punctele urmatoare ale lucrarii.





Acest cod a fost adoptat in cadrul celui de al treilea Congres al Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania desfasurat in anul 2001.

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }