QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate drept

Controlul constitutionalitatii legilor








CONTROLUL CONSTITUTIONALITATII LEGILOR

1. Notiunea controlului constitutionalitatii legilor

Una din problemele cele mai importante, cu profunde implicatii teoretice si practice, privitoare la suprematia constitutiei este controlul constitutionalitatii legilor.

Controlul constitutionalitatii legilor este activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu constitutia, iar ca institutie a dreptului constitutional cuprinde regulile privitoare la organele competente a face aceasta verificare, procedura de urmat precum si masurile ce pot fi luate dupa realizarea acestei proceduri.




Cercetarea formelor de control, a organelor competente a-1 efectua precum si a procedurii de urmat, impun insa clarificarea unor probleme prealabile.

O prima problema este aceea de a sti daca acest control priveste numai legea, in acceptiunea sa restransa, adica de act juridic al parlamentului sau priveste acte normative emise de alte organe ale statului, inclusiv actele organelor administrative.

De principiu, controlul constitutionalitatii legilor priveste numai legea ca act juridic al parlamentului sau actele normative cu forta juridica egala cu a legii. Sunt acte normative cu forta juridica egala cu a legii acele acte care, desi sunt emise de alte organe de stat decat parlamentul, intervin si reglementeaza relatii sociale de domeniul legii si pot deci modifica, suspenda sau abroga o lege. Asemenea acte se regasesc in mai toate sistemele constitutionale, de regula sub denumirea de decrete-legi, decrete cu putere de lege sau ordonante.

O a doua problema care se pune priveste verificarea constitutionalitatii proiectelor de legi. in aceasta privinta, unele constitutii prevad controlul constitutionalitatii proiectelor de legi. Urmeaza sa observam ca acesta nu este un control veritabil, caci procedura de elaborare a legilor cuprinde implicit si obligatia de verificare a constitutionalitatii.

In fine, o a treia problema priveste cauzele care determina ca legile ordinare sa incalce prevederile constitutiei. Aceasta problema trebuie discutata deoarece fata de situatia ca, de regula, in unele sisteme constitutionale legea si constitutia sunt adoptate de acelasi organ de stat (Parlamentul), aparitia unor neconcordante intre constitutie si lege pare, la prima vedere, imposibila. Cu toate acestea, practica constitutionala a statelor a invederat posibilitatea existentei acestei situatii, iar existenta institutiei controlului constitutionalitatii legilor este chiar dovada incontestabila.


2. Organele de Stat competente a controla constitutionalitatea legilor si clasificarea controlului. Pe acest criteriu, in functie de organul de stat chemat a verifica constitutionalitatea legilor, doctrina juridica a clasificat acest control. Intr-o opinie ar exista trei forme de control: controlul prin opinia publica, controlul politic si controlul jurisdictional. Controlul prin opinia publica este controlul elementar, cuprinde reactia opiniei publice la violarea constitutiei. Credem totusi ca o prezentare sistematica a controlului constitutionalitatii legilor se poate realiza clasificandu-1 pe criteriul organului ce-1 realizeaza - in doua forme si anume: a) controlul realizat printr-un organ politic si b) controlul exercitat printr-un organ jurisdictional. Aceasta clasificare are avantajul de a evoca si procedura diferira dupa care se realizeaza controlul.

a) Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ politic.

In ce priveste dreptul Parlamentului de a verifica constitutionalitatea legilor, unii il considera un control autentic si in acelasi timp un autocontrol, caci Parlamentul fiind acela care voteaza si constitutia este cel mai in masura sa aprecieze concordanta dintre legea si constitutia pe care Ie-a adoptat.

b) Controlul constitutionalitatii legilor exercitat printr-un organ
jurisdictional.
Acest control este exercitat sau de organe, altele decat cele judecatoresti, care folosesc insa o procedura de lucru asemanatoare cu cea judecatoreasca, sau de catre organele judecatoresti propriu-zise.

Interes deosebit a prezentat si prezinta controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor. Controversat, cat priveste fundamentarea sa stiintifica, controlul judecatoresc al constitutionalitatii legilor s-a impus in practica constitutionala a multor state, astazi exercitandu-se sau in temeiul unor dispozitii legale clare sau pur si simplu in temeiul dreptului pe care organele judecatoresti singure si l-au arogat.

Dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legilor cu constitutia s-a justificat plecandu-se de la menirea judecatorilor de a interpreta si aplica legile si de a aplica sanctiuni in cazuri de incalcare a legii. Fata de aceasta situatie s-a considerat ca in mod firesc ei au dreptul de a interpreta legile si in raportul lor cu constitutia si sa aplice sanctiuni, caci lipsa sanctiunilor in cazul incalcarii constitutiei ar putea duce la negarea existentei dreptului constitutional. De asemenea, dreptul judecatorilor in verificarea conformitatii legii cu constitutia s-a justificat prin teoria separatiei puterilor in stat, care implica o anumita 'colaborare a puterilor' in vederea realizarii acelorasi scopuri. Ce este esential in aceasta sustinere este faptul ca puterii judecatoresti ii revine importanta misiune de a fi 'regulatorul bunei functionari a principiului separatiei puterilor'.

3. Alte forme de control al constitutionalitatii legilor

In functie de modul cum este inscris in constitutie controlul constitutionalitatii legilor, poate fi un control explicit sau un control implicit. Suntem in fata unui control explicit atunci cand in mod expres constitutia il prevede. Control explicit intalnim in Romania, Franta, Elvetia, Austria. Suntem in prezenta unui control implicit atunci cand constitutia nu-1 prevede in mod expres, dar el exista implicit ca urmare a principiului legalitatii. Un control implicit al constitutionalitatii legilor a exista in dreptul nostru in perioada 1944-1965.

Controlul anterior adoptarii legilor, denumit si control prealabil sau preventiv, se exercita in faza de proiect al legii. Cu privire la acest control trebuie sa observam ca el nu este un veritabil control al constitutionalitatii, caci atat timp cat lege a nu este adoptata, proiectul poate fi imbunatatit chiar de initiator, sau poate fi abandonat. Acest control este mai mult o garantie de legalitate si deci si de constitutionalitate.

Controlul posterior adoptarii legilor se exercita asupra legilor deja adoptate sau asupra actelor cu forta juridica egala cu a legii. in aceasta situatie, in cadrul controlului explicit, de regula se prevad organele de stat care pot sesiza neconstitutionalitatea, organele de stat care pot decide procedura de urmat, sanctiunile. Acesta este veritabilul control al constitutionalitatii legilor.

4. Controlul constitutionalitatii legilor in Romania

A. Sediul materiei

In Romania, controlul constitutionalitatii legilor isi gaseste reglementarea in art. 146-147 din Constitutie, precum si in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. in dezvoltarea dispozitiilor constitutionale si legale, Curtea Constitutionala si-a adoptat Regulamentul de organizare si functionare. Dispozitii privind competenta Curtii Constitutionale mai sunt si in alte legi, ca de exemplu in Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Presedintelui Romaniei.

B.           Autoritatea publica competenta

Constitutia Romaniei incredinteaza controlul constitutionalitatii legilor unei autoritati publice denumite Curtea Constitutionala. Aceasta este formata din 9 judecatori numiti pentru o durata de 9 ani, fara posibilitate de prelungire sau reinnoire a mandatului, trei de catre Camera Deputatilor, trei de catre Senat, trei de catre Presedintele Romaniei. Presedintele Curtii Constitutionale este ales, dintre judecatorii Curtii, de catre acestia, prin vot secret, pentru o durata de 3 ani.

Membrii Curtii Constitutionale se reinnoiesc la fiecare 3 ani cu cate o treime, procedeu ce permite imbinarea experientei si continuitatii cu noile tendinte.





Conditiile constitutionale pentru a putea candida la functia de judecator al Curtii Constitutionale sunt urmatoarele: pregatire juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica sau in invatamantul superior juridic. in activitatea lor judecatorii sunt independenti si sunt inamovibili pe durata mandatului. Ei nu pot fi trasi la raspundere pentru opiniile si voturile exprimate la adoptarea solutiilor. De asemenea, judecatorii Curtii Constitutionale nu pot fi arestati sau trimisi in judecata penala ori contraventionala decat cu aprobarea Biroului permanent al Camerei Deputatilor, al Senatului sau a Presedintelui Romaniei, dupa caz, la cererea Procurorului General.

C.  Actele supuse controlului de constitutionalitate

Legile. Cat priveste legile se disting doua situatii exprimate printr-un control prealabil si printr-un control posterior. Controlul prealabil se exercita asupra legilor votate de catre Parlament, dar inaintea promulgarii lor de catre Presedintele Romaniei. Curtea Constitutionala poate proceda la control dar numai la sesizarea uneia dintre autoritatile publice prevazute de catre Constitutie si anume: Presedintele Romaniei, presedintii celor doua Camere, Guvernul, Curtea Suprema de Justitie, cel putin 50 de deputati sau cel putin 25 de senatori. Ca atare este exclus controlul din oficiu. Cea de a doua situatie, priveste controlul posterior al constitutionalitatii legilor (priveste deci legile intrate in vigoare) iar acest control se realizeaza pe calea exceptiei de neconstitutionalitate. in legatura cu acest control trebuie sa retinem ca potrivit Legii privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, art. 23 (3) nu pot face obiectul exceptiei prevederile legale a caror constitutionalitate a fost stabilita pe calea controlului prealabil, prevazut de art. 146 (3) din Constitutie. Exceptia de neconstitutionalitate este un procedeu juridic ce permite accesul cetatenilor la Curtea Constitutionala si aceasta cale are o deosebita importanta. Initiativa de revizuire a Constitutiei exprimata in limitele dispozitiilor art. 150 si 152 din Constitutie este si ea supusa controlului de constitutionalitate. In legatura cu aceasta atributie a Curtii Constitutionale s-ar putea crede ca este un paradox din moment ce o initiativa de acest gen este prin ea insasi „contrara' Constitutiei atata timp cat urmareste modificarea unor prevederi ale acesteia.

Regulamentele Parlamentului sunt si ele supuse controlului de constitutionalitate. Vom observa mai tarziu ca practic exista trei categorii de regulamente: regulamentul Camerei Deputatilor, regulamentul Senatului si regulamentul sedintelor comune ale celor doua Camere. Controlul constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului se poate efectua numai la sesizarea unuia din presedintii celor doua Camere, a unui grup parlamentar sau a unui numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Ordonantele Guvernului. Potrivit art. 108 din Constitutie, Guvernul poate fi abilitat de catre Parlament printr-o lege speciala, sa emita ordonante in domenii care nu fac obiectul legilor organice. Aceste ordonante contin de fapt norme cu putere de lege, institutia ca atare fiind cunoscuta in teorie si in legislatie ca delegare legislativa.

Initiativele legislative populare. Asa cum vom explica la procedura de elaborare a legii, initiativa legislativa pot avea si cel putin 100.000 de cetateni cu drept de vot, cu respectarea desigur a unor reguli constitutionale.

Verificarea respectarii acestor reguli constitutionale in cazul initiativei legislative populare revine Curtii Constitutionale.

D. Alte atributii ale Curtii Constitutionale

In afara controlului constitutionalitatii legilor, regulamentelor, ordonantelor, Curtii Constitutionale ii revin si alte atributii. Prin aceste atributii Curtea este imputernicita a se pronunta asupra constitutionalitatii unor actiuni sau masuri intreprinse de catre unele autoritati publice situate la inalte nivele statale.

Atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si de confirmare a rezultatelor sufragiului. Aceasta atributie constitutionala este detaliata prin legea privind alegerea Presedintelui Romaniei. In exercitarea acestei atributii Curtea Constitutionala: inregistreaza cate un exemplar al propunerilor de candidatura; solutioneaza contestatiile; rezolva contestatiile impotriva solutiilor date de catre birourile electorale de circumscriptie in legatura cu impiedicarea unui partid sau al unei formatiuni politice, ori a uni candidat de a-si desfasura campania electorala; primeste procesele verbale privind rezultatele alegerilor prezidentiale si documentatia respectiva si valideaza sau anuleaza aceste alegeri; publica rezultatul alegerilor prezidentiale in presa si in Monitorul Oficial; prezinta Parlamentului un exemplar din actul de validare a alegerii Presedintelui in vederea depunerii juramantului etc.

Constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si comunicarea celor constatate Parlamentului si Guvernului. In anumite situatii, clar stabilite prin Constitutie, apare necesara asigurarea interimatului in functia de Presedinte al Romaniei, deoarece titularul nu mai poate exercita prerogativele de conducere. Constatarea imprejurarilor care justifica interimatul, aceasta solutie provizorie care asigura continuitatea functiei, revine Curtii Constitutionale.

Avizarea propunerii de suspendare din functie a Presedintelui Romaniei. Constitutia prevede posibilitatea suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei in cazul in care acesta savarseste fapte grave prin care incalca prevederile constitutionale. Intr-o asemenea situatie in care decide Parlamentul se cere avizul consultativ al Curtii Constitutionale.

Atributia de a veghea la respectarea procedurii pentru organizarea si desfasurarea referendumului si de a confirma rezultatele acestuia. Potrivit Constitutiei referendumul se poate organiza in urmatoarele situatii: la cererea Presedintelui Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, in probleme de interes national; pentru demiterea Presedintelui Romaniei; pentru aprobarea revizuirii Constitutiei. Curtii Constitutionale ii revine atributia de a veghea la respectarea procedurii referendare.

Rezolvarea contestatiilor care au ca obiect constitutionalitatea unui partid politic. Partidele politice isi gasesc reglementarea constitutionala in articolele 1 alin. (3) care declara pluralismul politic drept valoare suprema si o garanteaza, in art.8 care dezvoltand art.l (3) defineste scopul activitatii partidelor politice, in art. 40 care reglementand dreptul de asociere stabileste ce partide sunt sau pot deveni neconstitutionale, precum si persoanele care nu pot face parte din partidele politice.

5. Procedura in fata Curtii Constitutionale

Cateva reguli generale trebuie mentionate si anume: sesizarea Curtii Constitutionale se face numai in scris si motivat; plenul Curtii Constitutionale este legal constituit numai daca sunt prezenti cel putin doua treimi din numarul judecatorilor; sedintele Curtii sunt publice, in afara de cazul in care din motive intemeiate, presedintele Curtii sau completul de judecata hotaraste sedinta secreta; partile au acces la lucrarile dosarului; autoritatile publice, institutiile, regiile autonome, societatile comerciale si orice alte organizatii au obligatia sa comunice Curtii, la cererea acesteia informatiile, documentele si datele pe care le detin; cererile adresate Curtii sunt scutite de taxa de timbru.

A. Procedura controlului constitutionalitatii legilor

Procedura controlului constitutionalitatii legilor difera dupa cum ne aflam in fata controlului prealabil (adica efectuat inainte de promulgarea legii) sau in fata controlului posterior, realizat asadar asupra unei legi deja intrate in vigoare (deci promulgate si publicate in Monitorul Oficial).





a)  Procedura in cazul controlului prealabil de constitutionalitate

In aceasta situatie Curtea Constitutionala poate actiona numai daca este sesizata. Ea nu se poate sesiza din oficiu.

Sesizarea adresata Curtii Constitutionale trebuie sa fie scrisa si motivata (art. 15 alin. 2 din lege). In legea privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale sunt prevazute detaliile procedurale pentru ca cei indreptatiti la sesizare sa ia cunostinta de continutul legii. Curtea Constitutionala, in vederea rezolvarii cauzei are si ea o serie de obligatii si anume sa comunice sesizarea primita, dupa caz: Presedintelui Romaniei, in ziua inregistrarii, daca sesizarea provine de la unul din presedintii celor doua Camere, de la parlamentari, de la Guvern sau de la Curtea Suprema de Justitie; presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernului in 24 de ore de la inregistrare, daca provine de la Presedintele Romaniei, de la parlamentari sau de la Curtea Suprema de Justitie, precizandu-le si data dezbaterilor.

Solutionarea sesizarii se realizeaza prin dezbaterea sa in plenul Curtii Constitutionale.

In urma deliberarii Curtea Constitutionala decide, cu votul majoritatii judecatorilor, iar decizia se comunica Presedintelui Romaniei, pentru ca procedura de elaborare a legii sa se definitiveze. Daca prin decizie s-a constatat neconstitutionalitatea prevederilor legale, decizia se comunica si presedintilor Camerelor Parlamentului pentru a se deschide procedura prevazuta de catre art. 147 (2) din Constitutie. Decizia se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1.


b) Procedura in cazul judecarii exceptiei de neconstitutionalitate

Exceptia de neconstitutionalitate este un procedeu eficient de aparare a drepturilor si libertatilor publice, este un procedeu defensiv in care astepti ca legea sa ti se aplice pentru a o ataca. Prin ea insasi exceptia de neconstitutionalitate priveste un proces judiciar declansat in care atacandu-se actul de aplicare concreta a legii, cel interesat cere sa se constate ca dispozitia legala pe care se intemeiaza actul de aplicare este neconstitutionala si ca atare trebuie inlaturata. In mod firesc procedura ridicarii si solutionarii exceptiei de neconstitutionalitate este in detaliu reglementata prin lege, ea fiind la dispozitia justitiabililor.

Exceptia de neconstitutionalitate poate fi ridicata numai in fata instantelor judecatoresti, de catre una din parti sau de catre instanta din oficiu. Neconstitutionalitatea unei prevederi legale poate fi invocata numai daca de ea depinde judecarea cauzei, deci numai daca are legatura directa cu cauza respectiva.

Doar in asemenea situatii Curtea Constitutionala poate fi sesizata si numai de catre instanta in fata careia s-a ridicat exceptia de neconstitutionalitate. Instanta va dispune acest lucru printr-o incheiere care va cuprinde punctele de vedere ale partilor pentru sustinerea sau combaterea exceptiei si opinia instantei asupra exceptiei. incheierea va fi insotita de dovezile depuse de catre parti.

B.  Procedura controlului constitutionalitatii initiativelor de revizuire a Constitutiei

Aceasta procedura contine reguli specifice. Proiectul legii de revizuire a Constitutiei trebuie depus la Parlament (la una din Camere). Dar aceasta se poate realiza numai daca proiectul este insotit de o decizi a Curtii Constitutionale.

De aceea, inainte de sesizarea Parlamentului proiectul se depune la Curtea Constitutionala, care este obligata in termen de 10 zile sa se pronunte asupra constitutionalitatii sale. Desigur decizia Curtii se ia in plenul acesteia, se comunica celor care au initiat proiectul sau propunerea legislativa si se publica in Monitorul Oficial.

C.  Procedura controlului constitutionalitatii regulamentelor Parlamentului

Sesizarea Curtii Constitutionale poate fi facuta de catre unul din presedintii celor doua Camere ale Parlamentului, un grup parlamentar ori un numar de cel putin 50 de deputati sau de cel putin 25 de senatori.

Daca sesizarea provine de la parlamentari, Curtea Constitutionala o comunica in termen de 24 de ore de la inregistrare presedintilor celor doua Camere, cu precizarea datei cand va avea loc dezbaterea. Pana la aceasta data se pot trimite Curtii punctele de vedere ale birourilor Camerelor. Solutionarea cauzei se face in plen, iar decizia se ia cu votul majoritatii judecatorilor. Decizia se comunica si Camerei al carei regulament a format obiectul cauzei si se publica in Monitorul Oficial.


D.  Procedura controlului constitutionalitatii ordonantelor Guvernului

Fata de natura si procedura emiterii ordonantelor Guvernului, controlul constitutionalitatii lor este si nu poate fi decat un control posterior. Acest control se realizeaza prin mijlocirea exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost aceasta explicata la legi.

E.          Procedura de constatare a existentei imprejurarilor care justifica
interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei

Procedura in aceasta situatie este nuantata in functie de cauzele care determina interimatul in exercitarea functiei de Presedinte al Romaniei si anume: vacanta functiei; suspendarea din functie; imposibilitatea temporara de a-si exercita atributiile. in caz de vacanta a functiei, aceasta procedura se declanseaza la cererea presedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a presedintelui interimar care exercita atributiile Presedintelui Romaniei in perioada cat acesta este suspendat din functie.

Daca Presedintele Romaniei a fost suspendat din functie, cererea pentru constatarea existentei imprejurarilor care justifica interimatul se face de presedintele care a condus lucrarile sedintei comune a celor doua Camere ale Parlamentului, in baza hotararii adoptate in sedinta comuna.





Daca interimatul se datoreaza imposibilitatii temporare de a-si exercita atributiile cererea se face de Presedintele Romaniei sau de presedintele uneia dintre Camerele Parlamentului.

Cererea pentru constatare trebuie insotita de dovezile necesare, iar constatarea acestor imprejurari se face in plenul Curtii, cu votul majoritatii judecatorilor.

F.   Procedura avizarii suspendarii din functie a Presedintelui Romaniei

Sesizarea Curtii Constitutionale in acest caz revine presedintelui care a condus sedinta comuna a celor doua Camere ale Parlamentului, care va trimite, in copie, propunerea de suspendare din functie impreuna cu dovezile pe care se intemeiaza.

Dupa ce este sesizat, presedintele Curtii Constitutionale, desemneaza trei judecatori ca raportori, care vor efectua toate investigatiile necesare. Judecatorii raportori vor fi desemnati din toate cele trei categorii de judecatori, adica unul din cei numiti de Camera Deputatilor, unul din cei numiti de Senat si unul din cei numiti de presedintele Romaniei.

Curtea Constitutionala emite avizul, in plenul sau, cu votul majoritatii judecatorilor, in urma examinarii si aprecierii raportului prezentat de catre cei trei judecatori, a propunerii de suspendare si a dovezilor existente la dosar.

G. Procedura controlului constitutionalitatii partidelor politice
Sesizarea Curtii Constitutionale se poate face, printr-o contestatie, de catre

presedintele uneia din Camerele Parlamentului formulata pe baza unei hotarari adoptate de Camera, cu votul majoritatii membrilor sai, ori de catre Guvern. Legea obliga la motivarea contestatiei si desigur la punerea dovezilor pe care se intemeiaza.

Primind contestatia, presedintele Curtii Constitutionale va desemna un judecator ca raportor. Acesta va comunica partidului politic in cauza contestatia si actele doveditoare, precizandu-se data pana la care poate depune un memoriu in aparare, insotit de dovezile corespunzatoare.

H. Alte proceduri

Examinand dispozitiile constitutionale si legale in materia vom retine, asa cum am explicat deja, ca atributiile Curtii Constitutionale privesc si controlul constitutionalitatii initiativei legislative populare, vegherea la respectarea procedurii pentru alegerea Presedintelui Romaniei si confirmarea rezultatelor sufragiului, vegherea la respectarea procedurii de organizare si desfasurarea referendumului si confirmarea rezultatelor acestuia.

6. Actele Curtii Constitutionale

A.  Denumirea actelor Curtii Constitutionale

Aceasta problema poate suscita multe discutii fata de terminologia nuantata utilizata atat in Constitutie cat si in Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Daca examinam art. 146 din Constitutie unde sunt stabilite atributiile Curtii Constitutionale, vom observa ca aceasta: se pronunta (litera a si c), hotaraste (litera a si k), solutioneaza (lit. e) vegheaza (litera f si i), constata (litera g), da aviz (litera h), verifica (litera j), indeplineste (lit. 1). Diversitatea acestor activitati, toate intr-o viziune generala insemnand sau presupunand control de constitutionalitate se realizeaza prin acte juridice. Constitutia nominalizeaza doua acte juridice si anume decizia si avizul consultativ.

B.  Efecte juridice

Analiza efectelor juridice ale actelor Curtii Constitutionale trebuie efectuata tinand cont de faptul ca suntem in prezenta unui control prealabil sau posterior, ori in situatia exercitarii altor atributii.

Deciziile emise in exercitarea atributiilor prevazute de catre art. 147 din Constitutie prin care se constata neconstitutionalitatea legilor, inainte de promulgarea lor, sau neconstitutionalitatea initiativelor de revizuire a Constitutiei se trimit Parlamentului.

Cat priveste initiativa de revizuire a Constitutiei decizia Curtii Constitutionale nu poate depasi forta juridica a unui aviz in procedura de modificare a legii fundamentale.

In situatia exceptiei de neconstitutionalitate a unor prevederi din lege, decizia definitiva a Curtii Constitutionale (am aratat ca aici putem vorbi de doua grade de jurisdictie, fond si recurs) produce efecte juridice cat priveste aplicarea normei juridice in cauza.

Asa stand lucrurile Legea nr. 47/1992 stabileste ca decizia definitiva prin care se constata neconstitutionalitatea unei legi sau a unei ordonante constituie temei legal pentru rejudecarea cauzei, la cererea partii care a invocat exceptia de neconstitutionalitate intr-un proces civil (art. 26 alin. 1) si ca in procesele penale aceasta decizie constituie temei legal pentru rejudecarea cauzelor in care condamnarea s-a pronuntat pe baza prevederii legale declarate ca neconstitutionala (art. 26 alin. 2).

Deciziile Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea regulamentelor Parlamentului, desi se comunica acestuia (Camerelor) pentru a se reexamina regulamentul (prevederile acestuia) in discutie, nu au aceeasi soarta ca in cazul legilor.

Efectele juridice ale deciziei Curtii Constitutionale privind neconstitutionalitatea unui partid politic constau in radierea partidului politic din evidenta partidelor legal constituite.







Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }