PROPRIETATEA INTELECTUALA IN SUA

Proprietatea intelectuala este importanta si poate fi raspunsul la multe probleme actuale ale societatii romanesti. Acesta este punctul de vedere pe care incearca sa-l demonstreze prezentul articol. De ce SUA? Fiindca in SUA proprietatea intelectuala este, poate, cel mai bine sustinuta de lege. Ea produce efecte economice importante. Aici exista o practica indelungata in aplicarea legislatiei si amendarea ei atunci cand schimbarile in societate si tehnologie o cer. SUA este o piata imensa si sa fii pe aceasta piata este important. Ca sa fii pe aceasta piata, cunoasterea legislatiei este o conditie esentiala.
Romania doreste sa aiba si industrie software. Romanii cred ca au specialisti buni in informatica, de ce nu ar avea si o industrie IT importanta? Este un sector care s-a dezvoltat mult in ultimul timp, caci a crescut exportul de IT (spun ziarele). Cat din aceasta crestere se datoreaza unei politici inteligente si deliberate? Cat se datoreaza initiativei private sau unor companii straine care folosesc mana de lucru?
Cat de mult cunosc romanii legile proprietatii intelectuale si cat de bine inteleg ei ce beneficii pot aduce aceste legi? Romanii participa la programe de cercetare europene. Am intalnit persoane care mi-au spus ca au semnat un act prin care se renunta la produsul intelectual rezultat. Am auzit de romani care au avut o idee buna si au expus-o la o firma posibil interesata. Au fost mirati sa vada ca nu au primit in schimb mai mult decat multumiri. Am auzit de mici firme romanesti de la care a plecat un angajat cu tot software-ul pe care l-a scris el si poate colegi de ai lui.
Cum se protejeaza programele de calculator (software)? Copyright-ul protejeaza expresia, nu protejeaza ideea. Asta inseamna ca, daca poti sa scrii un program care face acelasi lucru fara sa copiezi codul modelului, din punctul de vedere al Legii copyright esti in limite legale.
Pe utilizator il intereseaza ce face programul, nu ce expresii a folosit programatorul. Daca poti sa dezvolti un produs-program care face ce face MS Office, din punct de vedere al copyright-ului este in regula. Atunci, un producator software nu se poate multumi cu protectia oferita de aceasta lege. Ideile se protejeaza prin Trade Secret, adica prin contract de confidentialitate. In momentul in care cumperi un program, e posibil ca pe pachet sa fie scrise niste conditii minime, legate de nedezvaluirea ideilor continute in program. Esti de acord, deschizi pachetul (shrink wrap license). Nu esti de acord, returnezi pachetul nedesfacut si primesti banii inapoi. Daca descarci un program de pe Internet, de asemenea, se cere sa accepti niste conditii care au valoarea unui contract (Clickwrap license). Daca un contract de tip Shrink Wrap sau Clickwrap este recunoscut de instantele de judecata este, de asemenea, un subiect de discutie. In SUA, deciziile in procese pot determina decizii asemanatoare in cauze asemanatoare.
In [R1] este descris un caz in care o firma a vandut material din domeniul public in pachet de CD-uri protejat prin contract de tip Shrink Wrap. Altcineva a pus pe Internet continutul CD-urilor. Un judecator a hotarat ca acel material trebuie scos de pe Internet, desi este din domeniul public, dar el a fost obtinut prin violarea "contractului".
Firmele de software, cel putin o parte dintre ele, vor mai multa protectie. Aceasta protectie in plus poate fi asigurata de patentul software.
Discutiile pro si contra patentului software sunt de actualitate. Marile companii vor sa extinda protectia software prin patent in Europa si unde se mai poate. India a modificat recent legislatia patentului in acest sens. In septembrie 2003, Parlamentul European a adoptat o directiva care, practic, dizolva patentul software [R2]. Consiliul European, impotriva directivei Parlamentului European, a elaborat un acord politic in mai 2004 in favoarea patentului software, extinzand limitele anterioare la cele ale legislatiei americane - patentabilitate fara limite - care inseamna: "Este patent, daca nimeni nu demonstreaza contrariul".

PATENTUL SOFTWARE

Patentabilitatea este conditionata, in legislatia americana, de cateva situatii in care se gaseste software-ul in cauza:
- este in una din clasele pentru care se acorda patent;
- are elemente de noutate;
- este utila;
- solutia nu este evidenta.
In ce masura aceste conditii sunt satisfacute, hotaraste examinatorul de patent pe baza unor regulamente, pe baza manualului procedurii de examinare [R22].
Cei ce se opun patentului software, in mare masura obiecteaza faptul ca foarte multe patente se refera la solutii evidente, solutii pe care orice specialist din domeniu le-ar adopta, daca ar fi in situatia sa rezolve o problema similara.
E cunoscut faptul ca, in ultimul timp, USPTO (Oficiul American de Patente si Marci), este invadat de patente software. Firme ca IBM sau Microsoft solicita anual 2000-3000 de brevete, din care multe sunt pentru software. Sunt atatea opinii, atatea argumente pro si contra, incat e greu sa faci ordine in ele.
Un mod de a aborda subiectul este sa accepti ca exista grupuri de interese, care au motive si argumente valabile sa sustina un punct de vedere. O companie mare, multinationala, doreste sa-si protejeze investitiile si afacerile, iar clientul uneori are de castigat, ca de exemplu atunci cand interventia IBM pe piata calculatoarelor personale a facut ca pretul acestora sa scada. O firma mica, noua, poate fi deranjata de un numar mare de patente pentru solutii evidente.
Cum sa-ti faci loc intr-o lume in care toate scaunele sunt deja ocupate? Bill Gates este citat [R3] ca fiind contra patentului software in 1991 si pentru software in 2005. In 1980, o firma mica, Sun Microsystem, a fost acuzata de IBM de incalcarea unor drepturi aparate prin 7 brevete [R4]. Dupa ce Gary Reback a demontat acuzatiile, cei 14 avocati de la IBM au raspuns: "Poate da, poate nu, dar noi mai avem 10 000 de brevete si vom gasi printre ele 7 care sa fie atinse, asa ca mai bine ajungem la o intelegere". Miscarea Open Source, care promoveaza tehnologie software gratuita, sub licenta GPL (General Public License) se opune patentului software.
Multi sunt cei care considera ca sistemul american de patente trebuie reformat. Prea multe patente sunt la fel de daunatoare ca si prea putine, spune Gary L. Reback [R4]. Organizatia FFII (Foundation for a Free Information Infrastructure) spune, pe site-ul ei, cine sunt actorii: IBM, Microsoft, Sun, Siemens, Philips, Matsushita, Nokia, Thomson. Tot acolo se gasesc patentele software europene detinute de aceste firme, precum si lista cu ultimele patente software europene acordate.
Dar in Europa legislatia nu prevede patentarea software (exclusiv software) si, cu toate acestea, exista si se acorda patente software. O cautare in registrul european de patente (Online European Patent Register - https://register.epoline.org/espacenet/ep/en/srch-reg.htm) publicate din 2004 (Publication Number / Date 2004) pentru Microsoft (Applicant Microsoft Corporation) la data de 18.11.2005 a produs 543 de patente, deci cam 2 pe zi. Sigur ca de aici nu stim cate dintre aceste patente sunt pentru software si daca indeplinesc conditiile minime de creativitate.
Revenind la sistemul american de patente, exista in principiu trei curente privind reformarea: desfiintarea, restrictionarea, extinderea. Despre sistemul american de patente si nevoia de inovare se vorbeste in [R5]. Autorii spun ca sistemul patentelor s-a schimbat dintr-un lubrifiant al mecanismului economic in nisip. Acest proces, spun ei, a inceput in 1982, cand Congresul american a schimbat modul in care se acorda patentele, prin crearea FEDCIR (The United States Court of Appeals for the Federal Circuit). Prin acest mecanism a devenit mult mai usor sa se obtina un patent, acceptandu-se ideea ca el este valid atat timp cat nu i se dovedeste invaliditatea. Acest sistem favorizeaza patentul software, care nu mai trebuie sa fie dovedit ca neevident. Asa se face ca azi USPTO acorda 20.000 de patente software pe an, din care aproape jumatate la persoane care nu sunt cetateni americani. Cel mai deranjant, spun autorii, este ca o mare parte din aceste patente sunt acordate pentru absurditati sau lucruri evidente.
O amenintare se profileaza in perspectiva unor firme de avocati, care cumpara patente pentru a obtine bani de la cei ce au facut ceva apropiat si nu se pot apara. Intellectual Ventures [R6] este perceputa ca fiind o astfel de firma. Multe companii care au patente software sunt rezervate in a-si exercita drepturile. Procesele sunt de lunga durata si cu rezultate incerte, iar costurile unui proces sunt apreciate la 500.000$. Ceea ce nu face Amazon.com, care detine patentul pentru comertul pe Internet, e posibil sa faca firme care nu au nimic de a face cu tehnologia si inovarea, ci doar cu specularea legii.
Mai trebuie spus, in acest context, ca si daca nu esti de acord cu patentul software, esti nevoit sa patentezi din motive defensive, daca vrei sa te mentii in industria software.
Patente de tip software si business pot fi folosite ca sabie sau ca scut. Firme care au activitati asemanatoare si fiecare are patente care acopera partial activitatea, iar impreuna toata activitatea, vor prefera sa nu intre in proces de disputare a drepturilor, atat timp cat fiecare este vulnerabila in fata celeilalte. Se ajunge la o exploatare comuna a patentelor. Patentul ofera fiecareia o protectie defensiva.

PATENTAREA

De ce exista o lege privind patentul? Un motiv ar fi incurajarea progresului prin recompensarea celor care contribuie la el. Un efect al patentarii este si progresul datorat publicarii continutului patentelor. Daca ai o idee si crezi ca poti obtine un patent, e normal sa vrei sa stii, cel putin, ce ai de facut, cat te costa.
Patentarea in SUA este de dorit atunci cand exista premisele unui succes comercial. O sursa de informatii este pagina oficiala a USPTO [R7]. Dreptul oferit de patent este dreptul de a exclude pe altii sa faca, sa foloseasca, sa ofere spre vanzare sau sa vanda inventia in SUA sau sa importe inventia in SUA.
Cred ca drepturile oferite de patent sunt intelese gresit. Dreptul de a exclude si nu dreptul de a fabrica. De ce? Candva am auzit la stiri de un roman care a patentat un telefon mobil care detecteaza gaze si trimite un mesaj. Daca patentul ar fi fost acordat, el dobandea dreptul de a-i exclude pe altii, acolo unde a fost acordat brevetul, de a fabrica De ce nu dreptul de a fabrica? Ca sa fabrici, e posibil sa ai nevoie de mai mult decat un brevet. Poate de mai multe brevete. Cred ca aceasta este o explicatie buna.
Odata patentul eliberat, posesorul este acela care-si apara drepturile, fara ajutorul USPTO.
Patentul poate fi obtinut [R9] pentru categoriile: proces, masina, compozitie sau orice imbunatatire, daca e utila. David Pressman [R8] spune ca programele de calculator ar putea intra in ambele categorii: proces sau masina. Practic, clasele a ceea ce se poate patenta includ tot ce e facut de mana omului sau procese necesare realizarii produselor. Conditia "folositor" exclude de la patentare o solutie care nu functioneaza. Patentul nu poate fi acordat pentru o idee sau o sugestie. E nevoie de o descriere completa. In afara de conditiile amintite, mai exista conditia de noutate si neevidenta [R9]. Conditia "sa fie rezultatul unui proces inventiv" (inventive step) in legislatia americana este exprimata prin conditia "solutia sa nu fie evidenta" (Non-Obviousness). Daca inventatorul a publicat descrierea de inventie sau a realizat si vandut produsul, pentru a obtine brevet, el va trebui sa solicite acest lucru mai devreme de un an de la dezvaluirea publica. Deoarece publicarea poate exclude de la patentare, in alte tari e preferabil ca aceasta sa nu se faca anterior formalitatilor de obtinere a patentului. Patentarea mai poate fi refuzata daca prezinta diferente minore fata de "deja cunoscut".
Referitor la cetatenia inventatorului, legea americana nu face discriminare. Daca exista in strainatate un patent pentru acelasi obiect, nu se va putea obtine patent in SUA mai tarziu de 12 luni de la prima inregistrare.
Inregistrarea formularelor pentru obtinerea unui brevet determina un moment limita pentru inregistrarea in alte tari. Aceasta prevedere este general valabila, dar termenul poate sa difere. Vrei sa inregistrezi si in alte tari, trebuie sa fii pregatit sa fii in masura sa respecti termenele limita, sa ai bani pentru toate aceste formalitati costisitoare.
Produsul patentat se marcheaza cu numarul patentului, acest lucru fiind util la recuperarea pierderilor in caz de violare a drepturilor legale.
Protectia legala oferita de patent incepe din momentul in care patentul a fost acordat.
Taxele care se platesc la inregistrare pentru 2005 la categoria Utility Patent (un patent care are o functie utila) sunt de 1.000$ (majoritatea patentelor) si de 500$ (pentru entitati mici) si cuprind: inregistrare, cautare, examinare. Ele se platesc la trimiterea formularelor. Exista multe alte taxe pentru diferite situatii, ca: un numar mare de clauze, pagini, desene etc. Toate aceste taxe pot fi obtinute de pe site-ul USPTO [R10].
Exista informatii detaliate despre cum sa inregistrezi un patent. De ce ar mai fi nevoie de avocat? Din mai multe motive: volumul informatiilor de care trebuie tinuta seama este foarte mare si greu de stapanit de un nou-venit. Limbajul este neobisnuit si riscul de a gresi prin exprimare este mare. La descriere trebuie facut in asa fel incat sa se acopere cat mai bine obiectul patentului, sa nu ramana loc pentru ceva asemanator.
Pentru un roman este interesant sa stie ce optiuni are, cat il costa. Informatii utile se pot obtine la sectiunile General Information Concerning Patents si Independent Inventor Resources de pe site-ul USPTO. Cel mai ieftin este sa inregistrezi ideea la USPTO, costa 10$. Serviciul se numeste Disclosure Document Program si este un mod de a face martor USPTO la faptul ca a primit un document cu o descriere de inventie. Acest document se pastreaza doi ani si se distruge apoi daca nu vor aparea alte documente care sa faca referire la el. Este o posibila si ieftina metoda de precautie, daca doresti sa discuti cu altii despre inventia ta. Inregistrarea patentului costa intre 200$-500$, dupa care se pot cauta investitori. Un avocat poate cere intre 3.000$ si 10.000$ pentru un patent. Pentru a evita cheltuielile mari, pentru cine nu-si poate permite, se recomanda sa citesti carti [R8] care te pun in situatia de a intelege daca si pentru ce ai nevoie sa apelezi la avocat.

PATENT PENTRU METODE DE AFACERI (BUSINESS METHODS)

Numarul de patente software si pentru metode de afaceri a primit un impuls dupa ce in 1998 o curte federala a judecat cazul State Street Bank & Trust Co. vs. Signal Financial Group, Inc. In acest proces, un patent pentru o metoda de business a fost respins pe motiv ca nu indeplineste conditia de a produce "un rezultat util, concret si tangibil". Dupa acest proces, in 6 luni numarul patentelor pentru software si business pe Internet a crescut cu 40%.
Programele si metodele de afaceri pot produce rezultate utile, concrete si tangibile. Acest principiu a fost reconfirmat in 1999 in procesul AT&T Corporation vs. Excel Communications, Inc.,[R12]. Incepand cu 1 ianuarie 2006, in clasificarea internationala a patentelor a fost introdusa o noua clasa, G06Q pentru metode de afaceri. In octombrie 2005, Lundgren a atacat o decizie de neacordare de patent pentru o metoda de afaceri, pe motiv ca nu contine elemente tehnologice, "technological arts". Rezultatul a fost o decizie a Comitetului pentru Analiza Apelurilor si Interferentelor (Board of Patent Appeals and Interferences) din USPTO, prin care se afirma ca nu exista in lege specificata aceasta conditie si, prin urmare, nu poate fi invocata la respingerea unui patent. O cautare pe Google cu Ex parte Lundgren, Appeal va produce documente care vorbesc de acest caz in masura sa schimbe criteriile de acordare a patentului pentru metode de afaceri. Cateva documente sunt: [R16], [R17].
Patentul 5.845.265 [R19] este unul dintre patentele utilizate in comertul pe Internet. eBay a fost acuzata de violarea drepturilor de catre inventator. In august 2005, o sentinta obliga eBay sa plateasca 30 milioane dolari. Litigiul a ajuns la Curtea Suprema. Acest proces a inceput in 2002 [R18]. Lem Bingley [R21] aminteste de disputa Woolston - eBay, dar mai spune ceva interesant: "Europa nu este imuna si in afara acestui joc, daca vrea sa aiba afaceri in/cu SUA".

VALORIFICAREA
INVENTIEI

In SUA inventatorul este cel ce a avut ideea. Daca altcineva a stiut despre ideea ta si a depus pe numele lui o documentatie pentru a obtine brevet si poti dovedi ca a stiut de ideea ta, e posibil sa castigi. Pentru a dovedi, poate fi bun un contract de confidentialitate intre el si tine.
In SUA se poate obtine brevet si pentru o idee pe care deja ai publicat-o si eventual ai realizat un produs care este pe piata, dar conditia este sa nu fi trecut mai mult de un an. Daca doresti insa patentare internationala, trebuie sa pastrezi secret obiectul patentului.
Odata depusa o documentatie pentru un patent, porneste un ceas care te limiteaza pana cand poti completa dosarul, pana cand poti depune documentatii pentru brevet in alte tari sau organizatii. Asta inseamna si niste sume de bani care trebuie platiti in acest interval. Poti castiga timp si bani daca gasesti investitori (producatori, distribuitori). Cum poti face acest lucru? Cine si in ce conditii va fi dispus sa discute cu tine? David Presman [R8] vorbeste despre acest subiect. Primul pas: sa faci o lista cu cei posibil interesati. Inainte de a vorbi de inventia ta, trebuie sa ajungi la o intelegere, sa semnezi un contract cu cel ce va examina inventia ta, care este inca in proces de patentare. Ideal este sa semnezi un contract propus de tine, un contract de confidentialitate. Acest contract ar putea sa-ti rezerve niste drepturi chiar si in situatia in care brevetarea ar fi respinsa. Ideea ar putea avea valoare comerciala, chiar si fara a fi brevetata. Firmele mari vor evita sa semneze un contract de confidentialitate. Ele au o politica foarte clar stabilita privind sugestiile nesolicitate (unsolicited suggestion policy). Acest lucru poate fi inteles atata vreme cat aceste firme au un departament de cercetare si, posibil, o parte din ideile tale sunt cunoscute acolo. Ei nu vor sa ajunga in situatia de a fi obligati sa recunoasca niste drepturi cuiva pentru ceea ce ei deja au sau sunt aproape de a avea.
Firmele mari ar putea semna un contract prin care accepti sa renunti de buna voie la o parte din drepturi (Waiver), pastrand doar acelea care ti-ar reveni conform Legii patentului. Ce alternative exista? Sa negociezi un contract cat mai avantajos sau sa cauti o alta firma, dispusa sa semneze un contract scris de tine, o firma mica, de exemplu.

SFARSIT DE 2005

Pe pagina WEB a USPTO a fost publicata lista primelor 10 firme in top dupa numarul de patente acordate. Tabelul este reprodus mai jos. Tot USPTO anunta un parteneriat cu organizatiile open source care, pana acum, au fost cel mai mult impotriva patentului software. Acest parteneriat are rolul de a asigura informarea examinatorilor asupra a ceea ce este deja realizat si a evita acordarea de patente pentru solutii evidente.

CONCLUZII

Patentul software si patentul pentru metode de afaceri sunt diferite in privinta legislatiei americane si europene. In SUA se solicita 30.000 de patente anual. Multe dintre ele nu vor produce niciodata nici un beneficiu dar, poate, altele acopera cheltuiala si pentru acestea, marile firme de software depun sute, chiar mii de cereri de patent pe an, fie din motive ofensive, fie defensive.
Proprietatea intelectuala este o sursa importanta de venituri, ajungand sa produca la export mai mult decat industrii importante. In aceasta lume nu poti sa te afirmi, daca nu-ti aperi ceea ce este al tau.
Proprietatea poate fi un factor de stabilitate economica.
Investesti acolo unde stii ca este al tau si te astepti ca efortul tau sa produca rezultate pe termen mediu si lung.
Disputele privind moralitatea si legitimitatea legislatiei nu trebuie sa faca pe nimeni sa astepte ca lucrurile sa se schimbe asa cum ar dori el. Sigur ca putem avea opinii si putem actiona legal pentru a imbunatati legile, dar cele care sunt pot fi bune si rele si pentru unii si pentru altii. Important e sa le cunosti si sa stii in ce fel te afecteaza.
Importanta patentului si a legislatiei intelectuale ar fi bine sa determine in Romania o politica coerenta in beneficiul economiei. Poate ca unele organizatii ale statului trebuie sustinute de la buget pentru a promova, de exemplu, cresterea numarului de patente cu valoare economica.
Organizatii profesionale si ONG-uri ar putea acorda ajutor logistic, iar statul - ajutor financiar celor care pot crea.
Patentarea nu este totul. Mai trebuie sa fii in masura sa-ti aperi drepturile si, in aceasta privinta, dupa cum spuneam, un proces pentru un patent software poate costa 500.000$. Este nevoie de aceea ca, prin asociere, sa se creeze forta capabila sa gestioneze si sa apere acest capital intelectual.

REFERINTE

R1. Stephen Fishman, Public Domain, NOLO PRES;
R2. EU Software Patent Directive: Parliament's vs Council's Ver-sion, https://swpat.ffii.de/index.htm;
R3. Wikipedia, https://wikipedia.org/wiki/Software_patent_debate;
R4. Gary L. Reback, Patently Absurd, www.forbes.com/asap/2002/0624/044.htm;
R5. Adam B. Jaffe, Josh Lerner, Innovation and Its Discontents: How Our Broken Patent System is Endangering Innovation and Progress, and What to Do About It
R6. Adam B. Jaffe, Josh Lerner, Patent Prescription: A radical cure for the ailing US patent system, IEEE Spectrum 2004, 18 Dec. 2004;
R6. Factory of the Future?, https://www.msnbc.com/id/6478691/site/newsweek;
R7. USPTO, Patent and Trademark Office intellectual property, www.uspto.gov/main/patents.htm;
R8. David Pressman, Patent It Yourself, Editia a11-a (aprilie 2005)
R9. USPTO, General Information Concerning Patents,
www.uspto.gov/web/offices/pac/doc/general/index.html;
R10. USPTO, FY 2005 FEE SCHEDULE, revisions effective October 1, 2005, www.uspto.gov/web/offices/ac/qs/ope/fee2005oct01.htm
R11. NOLO, Internet Business Method Patents, www.lawsguide.com/mylawyer/guideview.asp?layer=3&article=399;
R12. Wikipedia, https://wikipedia.org.wiki.Business_method_patent;
R13. USPTO, Patent Business Methods, www.uspto.gov/web/menu/pbmethod/
R14. USPTO, Patents Classification, www.uspto.gov/go/classification/
R15. Philosophy of the GNU Project, www.gnu.org/philosophy/
R16. UNITED STATES PATENT AND TRADE-MARK OFFICE. BEFORE
THE BOARD OF PA-TENT APPEALS. AND INTERFERENCES. Ex parte CARL A. LUNDGREN. Appeal No. 2003-2088,
www..uspto.gov/web/offices/dcom/bpai/prec/2003-2008.pdf;
R17. Robert C. Scheinfeld and Parker H. Bagley Ex Parte Lundgren' Expands Patentable Subject Matter, New York Law Journal Nov. 23 2005
R18. Patent suit could sting eBay By Troy Wolverton, CNET News.com Published on ZDNet News: September 5, 2002
R19. Woolston Consignment nodes United States Patent 5,845,265 December 1, 1998
R20. Charles Jade - Supreme Court will hear-it-now for eBay - https://arstechnica.com/news.ars/post/20051128-5636.html
R21. Lem Bingley - More patent nonsense - For anyone wondering how to get rich quick in IT, the answer is patently obvious - IT Week, 02 Dec 2003
R22. Manual of Patent Examining Procedure (MPEP) Eighth Edition, August 2001 - Latest Revision October 2005 - https://www.uspto.gov/web/offices/pac/mpep/mpep.htm