 |  |
|
FACULTATEA DE ALIMENTATIE SI TURISM
SECTIA: IMAPA
Managemantul fermelor
Comuna Moisei , Judetul Maramures
Comuna Moisei este situata in partea de sud-est a judetului Maramures, la 136 de km fata de Baia Mare, la 5 km de Borsa si la 7 km de orasul Viseu de Sus. Este traversata de doua artere principale, DN17 si DN18
Moiseiul se afla in Depresiunea Maramuresului, pe valea Viseului, la poalele Muntilor Rodnei, avand Pietrosu, la sud, si Muntilor Maramuresului la nord. Tot aici se varsa Izvorul lui Dragos si Izvorului Negru in raul Viseu
Conform recensamantului din populatia comunei Moisei era de 4.093 de locuitori, dintre care 2.961 romani, 1.092 germani si 35 de unguri.
La recensamantul din au fost consemnati 8.961 de locuitori, dintre care 8.956 romani, 2 germani, 2 unguri si un ucrainean.
In , din 9.023 de locuitori erau:9.011 romani, 7 germani, 4 maghiari si un ucrainean.
Sub aspect confesional au fost 8.331 ortodocsi, adventisti de ziua a saptea 491, penticostali 148, greco-catolici 30, romano-catolici 12 si 2 reformati.
Natalitatea in Moisei a cunoscut variatii importante, urmand tendinta nationala. In prezent, din 2832 de familii, majoritatea au doi sau trei copii si numai 17 familii sunt fara copii. Au existat familii care au avut peste 10 copii, cum ar fi: Coman Gheorghe Ceapa a avut 10 fete si 10 baieti, Tomoiaga Nistor Oacala, 14 copii, toti in viata, Coman Ioan Biraita a avut 12 copii.
Moiseiul este o comuna foarte veche. A facut parte din cnezatul lui Bogdan, inainte de 1353. La 1365, 'Moyse' se afla printre cele opt villae tinand de Cuhea, confiscate de la Bogdan si daruite Dragosestilor.
Moisei in Harta Iosefina a Maramuresului 1782-1785.Localitatea este atestata documentar din , fiind mentionata in acel an sub numele de Moyzun.Se aminteste de o episcopie a a Maramuresului cu resedinta la Moisei intre anii 1391-1734, consemnandu-se, la 1637, episcopul Dumitru Pop. Moiseiul a fost trecut la uniatie in anul 1780.
II.Atractii turistice
Monument ridicat de Vida Gheza, in
memoria martirilor din Moisei ucisi de trupele horthyste in retragere.
Monumentul cuprinde 12 figuri de piatra (2 chipuri omenesti si 10 masti
traditionale maramuresene). La data de 14 octombrie 1944 trupele maghiare aflate
in retragere pe Valea Izei au omorat 39 de romani si 3 evrei in doua case de lemn
de la iesirea din comuna Moisei catre Borsa, pe motivul ca ar fi fost partizani
si ca ar fi obstructionat retragerea. Romanii si cei 3 evrei au fost fortati sa
intre in case si apoi au fost impuscati prin ferestrele locuintelor. Victimele
maghiarilor horthysti faceau parte din detasamentele de munca fortata din
Muntii Carpati. Dintre cei identificati ulterior, 24 erau originari din judetul
Mures, 3 din judetul Cluj si 4 din judetul Maramures. Din cauza retragerii
frontului, cadavrele au fost ingropate la doua saptamani dupa comiterea
masacrului, cand localnicii evacuati au putut reveni la casele lor. Deasupra
gropii comune a fost ridicata o troita de lemn, inlocuita dupa cativa ani de un
ansamblu din piatra.
Manastirea Moisei este atestata de la anul 1599, an in care s-a ridicat biserica de lemn, fiind tarnosita mai tarziu, in 1672, de Mitropolitul Sava Brancovici, si inchinata Manastirii Putna pentru aproape 200 de ani. Pictura din interior s-a facut la 1699, iar cea de pe iconostas in 1792, fiind scrisa cu litere chirilice. Manastirea mai are patru icoane cu pictura pe lemn din secolul al XVIII-lea. Biserica cea mare a fost construita la 1910, din piatra.
Aici a fost unul din ultimele centre de rezistenta a ortodoxiei maramuresene, Manastirea Moisei supravietuind ca metoc al Manastirii Putna pana spre anul 1900.
Pe 14 octombrie a avut loc Masacrul din Moisei, unul dintre cele mai violente masacre antiromanesti in Transilvania de Nord
In toamna anului calugarii greco-catolici de la Manastirea Moisei, impreuna cu staretul Lucian Pop, au fost arestati. In locul lor a fost instalat un calugar ortodox, manastirea capatand statut de parohie. In prezent, manastirea este revendicata de Episcopia Greco-Catolica a Maramuresului
Biserica din centrul comunei este de zid, construita intre anii 1840-1848, pe locul celei vechi din lemn din secolul al XIV-lea, cu hramul "Cuvioasa Parascheva". In anul 1912, i s-a adaugat tinda cu turnul-clopotnita sub pastorirea Preotului Alexandru Coman (m. 1922). In anul 1964, a fost zugravita in interior si exterior prin grija Preotului Mihai Oprisan. Dupa venirea preotului Toma Paunescu, in anul 1972, s-a vopsit acoperisul de tabla, s-a completat pictura de pe bolti, s-a zidit Sfanta Masa, s-a reconditionat iconostasul si a fost tarnosita de Prea Sfintia Sa Teofil, Episcopul Clujului, in data de 14 octombrie 1972, la 124 de ani de la zidire. In anul 974, preotul paroh Toma Paunescu a realizat o poarta maramureseana la intrarea in biserica, sculptata in lemn de stejar masiv, de Gheorghe Popilean si de dulgherul Vasile Tomoiaga.
1.Resurse turistice naturale
Aspectul reliefului modelat in cea mai mare parte in roci cristaline reflecta puternic structura geologica. Supranumiti si "Fagarasul nordului", Muntii Rodnei prezinta o configuratie asimetrica cu vai abrupte si scurte spre nord, lungi si salbatice spre sud, o creasta principala lunga si continua orientata nord-vest, numeroase circuri glaciare, custuri si varfuri abrupte, semete. Toate aceste caracteristici confera frumusete si originalitate acestui masiv montan deosebit de apreciat de catre iubitorii de alpinism si drumetii montane.
Relief glaciar: Valea Lala cu circul glaciar Lala; Valea Negoiescului cu circul glaciar Negoiescu; Valea Putreda; Valea Bistricioarei; circul glaciar Buhaescu (cel mai mare din Muntii Rodnei care adaposteste Taurile Buhaescului); circul glaciar Izvorul Cailor; circul glaciar Puzdrele; Valea Bila; Valea Bistricioarei.
Relief carstic:
Pesteri:
|
|
Pestera Izvorul Tausoarelor (lungime 16107 m.) - face parte din complexul carstic Tausoare - Zalion (monument al naturii), se afla pe versantul stang al paraului Izvorul Tausoarelor, pe partea nordica a vf. Basca, in bazinul superior al raului Gersa. |
|
|
Pestera lui Maglei se afla la nord de pestera Izvorul Tausoarelor, pe versantul drept al paraului Izvorului lui Maglei. |
|
|
Pestera Jgheabului lui Zalion (lungime 4513 m) este situata la obarsia paraului Izvorul Orbului, afluent al paraului Valea Seaca pe versantul sudic al vf. Valea Seaca (1002 m alt.). |
|
|
Pestera Zanelor (lungime 4368 m) situata in bazinul superior al raului Rebra, pe versantul vestic al Tarnitei Prelucii. |
|
|
Pestera de sub Paltin, denumita si Pestera Laptelui (lungime 20 m), se afla pe versantul drept al paraului Izvorul Laptelui (afluent pe dreapta a Aniesului Mare), in sudul culmii dintre vf. Laptelui mare si Galatului. |
|
|
Pestera Izvorul Albastru al Izei (lungime 2500 m) este situata pe versantul nordic al vf. Batrana, la 1310 m alt. |
|
|
Pestera de la Piatra Busuiocului (Pestera de la Obarsie) - 31 m lungime, s-a format pe versantul sudic al Muntelui Batrana, pe malul drept al paraului Piatra Busuiocului la altitudinea de 1652m. |
|
|
Pestera Baia lui Schneider (Pestera din Dealul Popii) - 489 m lungime, se afla pe versantul sud-estic al vf. Paltinisului. |
Chei si defilee: Cheile Bistricioarei, defileele Stramba, Rebra, Cormoaia, Anies, Izvorul Bailor (Baia), Somesul Mare (Ilva Mica-Sangeorz-Bai-Maieru), "Ulita de Piatra".
Forme bizare de relief: "Poarta lui Benes" (Poarta Corongisului) este situata pe interfluviul dintre vaile Izvorul Bailor si Anies.
Izbucuri "Izvorul Albastru al Izei".
Cascade: Izvorul Cailor (cu o cadere de peste 80 m), Guset, Cormaia, Anies, cascada Puzdrele (la 1.520 m alt.).
Abrupturi: Abruptul calcaros Piatra Rea; creasta Piciorul Mosului; creasta Turnu Rosu.
Domeniu schiabil potential are o larga extindere catre Poiana Stiol (1550 m alt. partial amenajat) si sub varful Puzdrele (intre 1500 si 2000 m alt.), unde zapada se mentine pana in luna mai.
Retea hidrografica este bogata, avand vai inguste si paraie repezi, lacuri glaciare de mare altitudine.
Pasuri: Pasul Prislop (1.416 m. alt.); Pasul Rotunda (1.277 m. alt.); Pasul Setref (826 m.alt.).
Puncte pitoresti (belvedere): Vf. Pietrosu (2.303 m.alt.); Vf. Ineu (2.279 m. alt.); Vf. Rebra (2.225 m. alt); Vf. Puzdrele (2.188 m. alt.); Vf. Batrana (1.710 m. alt.); Vf. Nedeia Taranului (1.857 m. alt.); Vf. Galatului (2048 m. alt.); Vf. Gargalau (2158 m. alt.); Vf. Omului (2135 m. alt.), Poiana Stiol (1550 m alt).
Factori naturali de cura - mofetele (pe Valea Fantanei), apele minerale sunt grupate astfel: bicarbonate, calcice, magneziene, cu emanatii de bioxid de carbon la Sangeorz- Bai, Anies, Sant; bicarbonate, sodice, calcice, feruginoase la Valea Vinului, la sud de Pasul Prislop, Maieru (Valea Cabi), Anies, Romuli (Zavoaia Borcutului din Valea Barlaia); bicarbonate, clorurate, sodice, calcice, magneziene, cu bioxid de carbon la Parva, Sangeorz Bai, Anies; carbogazoase la Sangeorz Bai, Rodna, Sant; bioclimat tonic - stimulativ cu aeroionizare ridicata.
2.Resurse turistice antropice
Sub aspectul elementelor de cultura materiala si spirituala, aria limitrofa parcului dispune de o serie de obiective, care prin continutul lor artistic si istoric sporesc valoarea turistica a acestui teritoriu, permitand o mai larga valorificare a ofertei sale turistice.
Printre obiectivele turistice de natura antropica din zona Muntilor Rodnei se impun muzeele si ansamblurile memoriale din localitatile Cosbuc, Moisei, Maieru, bisericile din lemn, de o deosebita bogatie ornamentala din Borsa, Sangeorz-Bai, Salva, monumentele comemorative din Moisei, Borsa, Rebrisoara. Elementele etnografice, manifestarile folclorice locale, foarte raspandite, completeaza valoarea turistica a zonei, acestea putand fi valorificate cu succes in cadrul unor programe turistice.
Vestigii arheologice
Comuna Rodna, sat Rodna: ruinele cetatii medievale, cetate construita in sec. X; ruinele bazilicii dominicane, construita in sec. XIII, din care se mai pastreaza un portal si doua turnuri.
Comuna Maieru, sat Anies: ruinele cetatii medievale, construita in sec. XVII, avand drept scop supravegherea imprejurimilor.
Monumente istorice si de arhitectura religioasa
Comuna Moisei: Manastirea Moisei dateaza din sec. XIV, fiind atestata documentar in anul 1637. In secolele XVII-XVIII, in incinta manastirii a functionat un important centru de pictura bisericeasca. Ansamblul monahal cuprinde: biserica din lemn "Adormirea Maicii Domnului", construita in anul 1637, ce pastreaza picturi interioare executate pe panza in anul 1650; biserica din zid, construita in perioada 1910-1928 a fost realizata in stil neoclasic.
Comuna Feldru, sat Feldru: biserica ortodoxa, construita in anul 1783.
Comuna Sant, sat Sant: biserica ortodoxa, construita in perioada 1903-1906. Pictura murala interioara apartine lui Octavian Smigelschi si este remarcabila prin tinuta ingrijita a desenului si armonia culorilor.Comuna Rodna: Biserica romano-catolica (sec. XVIII), biserica ortodoxa, in stil neobizantin (1825).
Oras Borsa biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavriil". Biserica a fost construita in anul 1700 si se remarca prin decorul sculptat si picturile interioare executate pe lemn in anul 1775.
Comuna Salva, sat Runcu Salvei: biserica "Sf. Apostoli Petru si Pavel" (sec. XVIII), biserica "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" (sec. XVIII).
Comuna Rebrisoara, sat Rebrisoara: biserica din lemn "Sf. Arhangheli Mihail si Gavril" construita in anul 1721.
Oras Sangeorz-Bai: biserica ortodoxa "Buna Vestire", realizata in stil maramuresan, construita in anii 1550-1560 si reconstruita in anul 1751, pastreaza icoane realizate in anul 1747 de Teodor Zugravul.
Comuna Maieru, sat Maieru: biserica din lemn "Cuvioasa Parascheva", construita in anul 1818, pastreaza obiecte de cult si icoane pe lemn cu valoare artistica deosebita.
Comuna Sacel, sat Sacel: biserica de lemn cu hramul "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" (1728).
Muzee si case memoriale
Comuna Moisei: Muzeul memorial din localitate a fost amenajat in amintirea romanilor ucisi de armata horthysta pe 14 octombrie 1944.
Orasul Sangeorz-Bai: Muzeul de arta comparata, cu colectii de etnografie si lucrari de arta plastica apartinand artistilor locali.
Comuna Cosbuc, sat Cosbuc: Muzeul memorial "George Cosbuc", profil: memorial, istoria literaturii, unde sunt expuse obiecte apartinand poetului, mobilier din casa parintilor, carti, editii ale operei sale etc.
Muzeul, monument istoric, este amenajat in casa parinteasca, care a fost construita in sec. XIX. In curtea muzeului se afla bustul poetului, realizat de Oscar Han.
Comuna Feldru, sat Feldru: colectie muzeala, in cadrul careia sunt expuse obiecte etnografice din zona, costume populare s.a.
Comuna Rodna, sat Rodna: Muzeul satesc in care sunt expuse obiecte etnografice.
Comuna Maieru,
sat Maieru: Muzeul satesc, unde
sunt expuse obiecte etnografice (unelte agricole, costume populare), istorice
(vase dacice, schite, harti, documente) precum si documente
ce au apartinut scriitorului Liviu Rebreanu. Muzeul detine peste 6000
piese, fiind unul dintre cele mai mari colectii satesti din
Comuna Sant, sat Sant: Muzeu etnografic.
Orasul Nasaud: Muzeu cu sectii de istorie, etnografie arta, stiintele naturii, adapostit (din 1946) in cladirea fostei cazarmi Svarda (sec XVIII). In satul Liviu Rebreanu: Muzeul memorial Liviu Rebreanu - inaugurat la 2 iunie 1957.
Etnografie si folclor
Orasul Borsa: arhitectura populara (case de lemn din sec. XVIII, prelucrarea artistica a lemnului), arta populara (centru de cojocarit, tesaturi si cusaturi populare), instalatii tehnice populare (mori de apa), manifestare traditionala ("Sarbatoarea Sanzienilor", desfasurata in luna iunie, in Poiana Prislop are loc anual, in a doua jumatate a lunii august vestitul festival "Hora de la Prislop").
Comuna Sacel: arhitectura si arta populara, instalatii tehnice populare (mori, pive), important centru de ceramica rosie, port popular traditional, manifestari populare traditionale (obiceiuri traditionale calendaristice).
Comuna Moisei: arhitectura si arta populara (sat cu structura traditionala), instalatii tehnice populare (mori, pive), port popular, obiceiuri populare traditionale calendaristice.
Comuna Salva, sat Salva: arta populara (port popular), arhitectura populara (prelucrarea artistica a lemnului), creatie populara (obiceiuri populare traditionale).
Comuna Rebrisoara, sat Rebrisoara: manifestare traditionala (serbarea folclorica "Primavara rebrisoreana").
Comuna Feldru, sat Nepos: arta populara (prelucrarea artistica a lemnului - porti de lemn).
Comuna Sant, sat Sant: arhitectura populara traditionala (casa cu tinda si incaperi de locuit), interioare traditionale (covoare, stergare cu alesaturi tesute, capataie de perna inflorate etc.), obiceiuri traditionale ("Bere"- obicei stravechi desfasurat in timpul sarbatorilor de iarna si in cele sapte duminici care urmeaza. Este o petrecere a baietilor si fetelor din localitate, ocazie cu care sunt etalate frumoasele costume populare).
Orasul Sangeorz-Bai: manifestare traditionala ("Festivalul cantecului, jocului si portului somesan"- se desfasoara anual, vara).
Comuna Maieru, sat Maieru: arta populara (obiecte din piele - chimire frumos ornamentate), creatia artistica (Ansamblu de cantece si dansuri populare "Cununa"), obiceiuri populare traditionale calendaristice ("cununa").
Comuna Rebra, sat Rebra: creatie artistica (Ansamblu de cantece si dansuri populare).
Comuna Cosbuc, sat Cosbuc: manifestare artistica ("Festivalul national de poezie George Cosbuc"), creatie populara (dansuri populare).
Comuna Telciu, sat Telciu: arhitectura populara (prelucrarea artistica a lemnului), creatie populara (formatie corala).
Orasul Borsa: monumentul de la "Preluca Tatarilor". Obeliscul sculptat in lemn, este amplasat pe locul in care, localnicii, in anul 1717 au obtinut o importanta victorie asupra tatarilor invadatori.
Comuna Moisei: monument comemorativ inchinat celor 29 tarani ucisi miseleste de trupele fascisto-horthyste in 14 octombrie 1944. Ansamblul, opera sculptorului Vida Gheza, realizat in anul 1967 este alcatuit din 12 siluete de barbati (sculptate in lemn) dispuse in cerc, in jurul unei mese din piatra.
Comuna Rebrisoara, sat Rebrisoara: monumentul fratilor Muresanu, realizat de sculptorul Corneliu Medrea.
Orasul Nasaud: bustul lui George Cosbuc (opera a sculptorului Corneliu Medrea).
Natura protejata
Parcul National Muntii Rodnei - este situat in zona centrala a Muntilor Rodnei. Importanta acestui parc se datoreaza atat geologiei si geomorfologiei muntilor, cat si prezentei a numeroase specii de fauna si flora, endemite si relicte glaciare. A fost organizat in anul 1990 atunci cand Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului a emis Ordinul nr. 7 privind constituirea unui numar de 13 parcuri nationale printre care si Parcul National Rodna. Acest ordin a provocat o oarecare confuzie deoarece se refera doar la suprafetele de fond forestier din parcurile nationale, nu si la suprafetele ce contin goluri alpine. Suprafata actuala este cea stabilita in anul 2002 de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. Din suprafata totala de 46.399 ha a PNMR, 3,300 ha au fost declarate Rezervatie a Biosferei in anul 1979.
In Parcul National Muntii Rodnei se afla cateva arii naturale de un interes deosebit:
Rezervatia stiintifica "Pietrosul Mare", 3300 ha - categoria I-a IUCN, se afla in partea nord-vestica a Muntilor Rodnei. Aceasta se desfasoara de la circa 750 m alt. la 2303 m alt. incluzand in arealul ei reliefuri apartinand diferitelor cicluri de modelare (in special glaciar si periglaciar), precum si portiuni din principalele etaje de vegetatie ale Muntilor Rodnei. A fost infiintata in anul 1932 si are si o zona stiintifica de protectie absoluta. In rezervatie sunt prezente o serie de specii rare de plante, endemisme carpatice sau rodnene.
Rezervatia naturala Piatra Rea, 50 ha, categoria I-a IUCN, protejata in special pentru abundenta exemplarelor de floare de colt (Leontopodium alpinum).
Rezervatia mixta "Pestera si Izbucul Izvorul Albastru al Izei", 100 ha, categoria a III-a IUCN, situata in partea estica a Muntilor Rodnei, pe versantul sudic al Muntelui Magura, a fost declarata rezervatie in anul 1977. Denumirea acestei arii protejate geologice si peisagistice provine de la nuanta verzui-albastruie a izvorului carstic, unul din afluentii de obarsie al raului Iza.
Rezervatia botanica Poiana cu narcise din Muntele Saca, 5 ha, categoria a III-a IUCN.
Rezervatia speologica Pestera Cobasel, 1 ha, categoria a III-a IUCN.
Rezervatia mixta "Ineu - Lala", 2568 ha, categoria a III-a IUCN, prezinta o larga dezvoltare a reliefului glaciar (custuri, circuri, vai glaciare, morene), cuprinzand elemente ale retelei hidrografice deosebit de pitoresti (cascade, lacuri glaciare) si elemente ale florei si faunei caracteristice acestor munti: tisa, zambrul si cocosul de mesteacan.
Rezervatia naturala "Pestera de la Izvorul Tausoarelor" a fost declarata monument al naturii in principal datorita prezentei cristalelor de gips si a unor fosile cu importanta stiintifica descoperite in cadrul ei (insecte, crustacei, lilieci).
Rezervatia naturala Izvorul Batrana, 0,5 ha, categoria a III-a IUCN, este situata in zona estica a Muntilor Rodnei si este constituita pentru protejarea izbucului din care izvoraste valea Batranei.
Rezervatia mixta Izvoarele Mihaiesei, 50 ha, categoria a III-a IUCN.
Plante ocrotite - tisa (Taxus baccata), zada (Larix decidua), smardarul (Rhododendron kotshyi), zambrul (Pinus cembra), floarea de colt (Leontopodium alpinum), angelica (Angelica archangelica), narcisa (Narcissus stellaris), bulbuci de munte (Trollius europaeus), crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), ghintura galbena (Gentiana lutea), laleaua pestrita (Fritillaria meleagris) etc.
Animale ocrotite - capra neagra
(Rupicapra rupicapra), marmota (Marmota marmota), ursul carpatin (Ursus
arctos), rasul (Lynx lynx), acvila de stanca (
Trasee turistice
|
|
Pasul Rotunda - Saua cu Lac - Tarnita lui Putredu - Saua Gargalau - Vf. Galatului - Tarnita la Cruce - Poiana Batranei - Vf. Muncelului Raios - Pasul Setref |
o Marcaj: banda rosie
o Distanta: circa 54 km
o Timp de parcurs: 24-25 ore
o Caracteristici: nerecomandat iarna
|
|
Satul Dealul Stefanitei - Valea Fundoaia - Preluca de sub Capul Muntelui - La Jgheaburi |
o Marcaj: banda rosie
o Distanta: 6 km
o Timp de parcurs: 2 1/2 ore; drum forestier: 3 km
o Caracteristici: traseu accesibil pentru schiori si iarna
|
|
Comuna Romuli - Valea Stramba - Zavoaia Borcutului - Vf. Batrana - Valea Magurii - Valea Dragos - Borsa |
o Marcaj: triunghi rosu pana sub vf. Batrana
o Distanta: circa 23,5 km; 14 km drum forestier
o Timp de parcurs: 7 1/2 ore
Caracteristici: traseu greu accesibil iarna
|
|
Comuna Telciu - Valea Telcisor - Vf. Tomnatic - Vf. Nedeia - Poiana Batranei |
o Marcaj: punct rosu
o Distanta: circa 24 km; drum forestier 12 km
o Timp de parcurs: 7-8 ore
o Caracteristici: traseu greu accesibil iarna
|
|
Podul Rebrii - Valea Rebra - Vf. Obarsia Rebrii - Saua Tarnita la Cruce - Vf. Pietrosu - lacul Iezer - Oras Borsa |
o Marcaj: banda rosie
o Distanta: circa 58,5 km; traseu carosabil 40 km
o Timp de parcurs: 24 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna pana la Obarsia Rebrii
|
|
Sangeorz - Bai - Valea Cormaia - Vf. Repedea - Vf. Cormaia - Tarnita la Cruce - Valea Buhaescu - Valea Repedea - orasul Borsa |
o Marcaj: triunghi rosu pana la Tarnita la Cruce
o Distanta: circa 35 km; drum carosabil 26 km
o Timp de parcurs: circa 14-16 ore
o Caracteristici: traseu partial accesibil iarna
|
|
Cabana Farmecul Padurii - paraul Vinului - Vf. Nedeia Taranului - Vf. Laptelui - Vf. Nedeia - Staja - Vf. Repede |
o Marcaj: triunghi rosu
o Distanta: circa 16,5 km.
o Timp de parcurs: 6 1/2 ore
o Caracteristici: traseu greu accesibil iarna
|
|
Satul Anies - Valea Aniesului - Saua Gargalau - Poiana Stiol - Complex turistic Borsa |
o Marcaj: banda albastra
o Distanta: circa 40 km; drum accesibil 13 km
o Timp de parcurs: 15 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna doar pentru schiori antrenati
|
|
Intre Aniese - paraul izvorul Mare - Tarnita Barsanului |
o Marcaj: banda galbena
o Distanta: 12 km
o Timp de parcurs: circa 4-5 ore
o Caracteristici: traseu inaccesibil iarna
|
|
Comuna Rodna - Valea Vinului - izvorul Bailor - Vf. Curatel - Saua cu Lac - Vf. Ineu |
o Marcaj: triunghi rosu
o Distanta: 17 km; drum carosabil 11 km
o Timp de parcurs: 6-7 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna numai pentru schiorii antrenati
|
|
Valea Vinului - paraul izvorul Rosu - Tarnita lui Putredu - Piciorul Tomnatecului - paraul Tomnatecului Mare - Valea Bistrita Aurie |
o Marcaj: triunghi albastru pana in Tarnita lui Putredu
o Distanta: 20 km; drum carosabil 3,5 km
o Timp de parcurs: circa 8-9 ore
Caracteristici: traseu accesibil numai vara
|
|
Comuna Rodna - Vf. Capul Benesului - Muntele Curatel - Saua cu Lac - Valea Lala - Gura Lalei |
o Marcaj: punct albastru
o Distanta: 28 km; drum forestier 5 km
o Timp de parcurs: circa 10-12 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna numai pentru schiori antrenati
|
|
Comuna Sant - Valea Blaznei - Vf. Ineut - Saua cu lac |
o Marcaj: cruce albastra
o Distanta: 18 km; drum carosabil 11 km
o Timp de parcurs: 7 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna pana la Valea Blaznei, iar in continuare doar pentru schiorii antrenati
|
|
Complexul turistic Borsa - paraul Fantana - Poiana Stiol - Pasul Prislop - Hanul Prislop |
o Marcaj: triunghi rosu
o Distanta: 12 km
o Timp de parcurs: 4-5 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna
|
|
Saua Galatului - Cabana Puzdrele - Fata Meselor Buza Dealului - Complex turistic Borsa |
o Marcaj: punct albastru
o Distanta: 9 km
o Timp de parcurs: 4 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarnadoar pentru turistii antrenati
|
|
Saua Galatului - Cabana Puzdrele - paraul Negoiescu - oras Borsa |
o Marcaj: triunghi albastru
o Distanta: 8 km; drum carosabil 2 km
o Timp de parcurs: 3-4 ore
o Caracteristici: traseu accesibil iarna
|
|
Dealul Moiseiului - Valea Izei - pasul Pietrii - Zavoaia Borcutului - Valea Stramba - comuna Romuli |
o Marcaj: nemarcat
o Distanta: 22 km
o Timp de parcurs: 7 ore
Caracteristici: traseu accesibil numai iarna
5.Forme de turism practicabile
Resursele turistice existente in Parcul National Muntii Rodnei si in zona limitrofa acestuia au determinat ca de-a lungul timpului in teritoriu sa se canalizeze numeroase fluxuri turistice avand motivatii diferite. In prezent in arealul Muntilor Rodnei se desfasoara o serie de forme de turism cu motivatii dintre cele mai diverse. Printre acestea se pot numara:
Turismul de recreere valorifica insusirile cadrului natural, astfel cei interesati pot sa parcurga trasee montane de o frumusete inedita, sa observe flora bogata cu multe specii rare sau endemice, sa se bucure de privelistea lacurilor si caldarilor glaciare, sa remarce elemente de fauna deosebite.
Acest tip de turism antreneaza in zona cel mai mare numar de persoane, fiind practicat de toate categoriile de varste, stabilind puntea intre om si natura, oferindu-i acestuia posibilitatea de inlaturare a stresului cotidian, de regasire a simturilor umane.
Drumetia
Turismul pentru practicarea sporturilor de iarna reprezinta una din principalele forme de turism desfasurate in masiv in perioada hivernala. Astfel, statiunea turistica Borsa (Complex Borsa) ofera conditii optime de desfasurare datorita existentei in zona a doua partii de schi de dificultate medie si a doua instalatii de transport pe cablu care deservesc aceste partii. Pe latura sudica oferta pentru practicarea sporturilor de iarna este mai redusa, singura partie de schi existenta la Valea Blaznei (Sant) fiind deservita de un baby schi.
Existenta in Muntii Rodnei a unor rezerve semnificative de ape minerale, dar si a altor tipuri de factori terapeutici, face ca zona sa beneficieze de conditii deosebite pentru practicarea turismului balnear. Principala destinatie turistica balneara din Muntii Rodnei este reprezentata de statiunea balneara Sangeorz Bai. Alaturi de aceasta Complexul turistic Borsa reprezinta o a doua destinatie pentru turismul balnear. Alte izvoare minerale cu efecte curative miraculoase se gasesc si in localitatile: Rodna, Romuli, Parva, Maieru, Sant.
Tranzitul turistic este generat de existenta in jurul masivului a numeroase cai de comunicatie, care fac legatura intre unele dintre cele mai importante provincii ale tarii: DN 18 intre Maramures si Bucovina, DN 17 C intre Transilvania si Maramures si DN 17 D intre Transilvania si Bucovina. Totusi, datorita unor sectoare de drum nemodernizate - DN 17 D intre Valea Mare si Pasul Rotunda - tranzitul turistic in aceste zone este sensibil afectat datorita optiunii turistilor pentru alte trasee de legatura intre cele doua provincii (E 586).
Turismul rural
a capatat o deosebita amploare in ultimii ani in
Turismul de aventura este mai putin dezvoltat in aceasta zona si se manifesta, in special, prin speoturism, alpinism, mountain-bike, dar se pot practica si alte sporturi precum parapanta etc. Pesterile existente in masiv pot deveni atractii turistice pentru practicantii speoturismului. Totusi, accesibilitatea dificila si lipsa de amenajari a acestora le fac disponibile numai turistilor bine antrenanti. Alpinismul este mai putin dezvoltat si se desfasoara in special in zona varfului Pietrosu. Cicloturismul montan gaseste conditii bune de desfasurare in zona Pasului Prislop - Poiana Stiol, Dealul Moisei - Iza Izvor, Pasul Rotunda - Vf. Gajei, Sant - Valea Blaznei, Sant - Valea Cobasel, Rodna - Valea Vinului si pe creasta, intre Saua Gargalau si Saua Galatului. Pentru sarituri cu parapanta au fost identificate urmatoarele locuri Vf. Pietrosul, Piatra Rea, Vf. Gargalau, Vf. Cormaia, Vf. Batrana si Saua Gajei.
Turismul ecvestru - pe raza Parcului National Muntii Rodnei se poate practica acest tip de turism, in urma infiintarii Centrului de Ecoturism Ecvestru in cadrul Hergheliei Beclean, administrat de RNP- Romsilva - Directia Silvica Bistrita.
Programele se desfasoara prin parcurgerea calare pe drumuri forestiere si pasune, pe parcursul mai multor zile, a unor zone de interes turistic deosebit. Astfel, turistii pot admira frumusetea Poienii Narciselor, Lacului Lala, Varfurile Ineu, Ineut si Rosu, de asemenea se ofera si alte servicii cum ar fi: pranz organizat la stani, observatii asupra faunei si florei specifice Muntilor Rodnei. Grupurile de turisti sunt insotite de ghizi autorizati de Ministerul Turismului. Perioada optima de desfasurare sunt lunile iulie - august.
Turismul stiintific reprezinta o forma de turism cu potential deosebit de dezvoltare datorat, in special, biodiversitatii deosebite existente in Parcul National Muntii Rodnei - Rezervatie a Biosferei.
Turismul pentru reuniuni si congrese este o forma de turism mai putin desfasurata datorita lipsei dotarilor specifice pentru acesta. In prezent, cu totul izolat, se desfasoara intruniri in statiunile din zona masivului (Borsa si Sangeorz Bai).
Pensiuni Turistice :
Pensiunea Calina-6 camere si un camping cu capacitate de cazare de 12 locuri
Pensiunea Alinuta-10 camere
Pensiunea Urda-12 locuri de cazare
Pensiunea Lida-30 locuri de cazare
Pensiunea Lala-10 locuri de cazare
In total sunt aprozimativ 70 de locuri de cazare.
Pensiunea Lala Moisei
Atractii si Obiective turistice in zona Rezervatia naturala Pietrosul Rodnei - monumentul eroilor de la Moisei
- Manastirea Moisei datata 1672 (Este o manastire de calugari cu hramul "Adormirea Maicii Domnului")
- Rezervatia naturala Izvorul albastru al Izei
- varful Pietrosu (2.303 metri)
-Complexul turistic Borsa partia de schi din Borsa dotata cu telescaun trambulina naturala de sarituri cu inaltimea de 90m (la 15 minute distanta cu auto)
- Cascada cailor (Este cea mai inalta din
-Cimitirul Vesel de la Sapanta si Manastirea Sapanta Peri cu cel mai inalt turn din Europa. (30 minute cu auto)
- Valea Vaserului (Plimbare de neuitat cu mocanita prin Muntii Maramuresului)
- Valea Izei (Axa principala folosita de turistii dornici sa viziteze Maramuresul istoric
-Portile Maramuresene sculptate unic Valtoarile si Cazanele de fiert tuica stil maramuresean din Vadu Izei;
- Manastirea Barsana (La 20 minute cu auto este o icoana a sufletului crestin ortodox maramuresean)
-Biserica veche din lemn de la Ieud construita in anul 1300 (20 minute cu auto)
Facilitati
Incalzire centrala si apa calda permanent (inclusiv incalzire pe sub pardoseala in perioada rece) -Bucatarie (- incapatoare dotata cu masa 6 scaune , frigider, congelator, cuptor cu microunde, robot de bucatarie , aragaz, masina de spalat ) -Calculator Pentium 4 cu acess internet amplasat in leaving - Terasa cu Gratar - Toate camerele sunt doate cu televizor cu televiziune prin cablu si acces la internet wireless. - Telefon - Semnal GSM (Orange,Vodafone,Cosmote,Zapp) - Curte mare - Livada / gradina - parcarea proprie 4 locuri plus un loc in garaj , aflate in curtea pensiunii luminate si supravegheate video Ferma proprie -Loc camping pentru cei care au cort Va asteptam cu drag!
III. Viseul de Sus
Viseu de Sus este un oras amplasat in NE judetului Maramures, depresiunea Maramures, Romania. Din data de 7 octombrie 2009 orasul este declarat Statiune de interes local, conform HG 1204, publicat in Monitorul Oficial la 13 octombrie 2009.
Viseu de Sus in anul 1920
Orasul Viseu de Sus, dupa cei mai multi autori de
monografii, este atestat documentar din 2 februarie . Aceasta
prima mentionare a Viseului ca localitate apare in diploma
regelui maghiar Ludovic de Anjou. Dupa alti autori, localitatea
este atestata din anul , cu denumirea de "Viseul Nou" sau "Intre
Rauri", fiind situata la confluenta celor doua rauri - nume
intalnit pana la inceputul secolului XX.
In anul se marcheaza hotarul Viseului cu Borsa, in anul
apare Viseul
inferior (de Jos). Anul este anul in care Iancu de Hunedoara, voievodul Transilvaniei si
guvernatorul Ungariei, daruieste Viseul celor 3 cnezi
Stefan, Petru Mandru si Nan (Nascu) cat si fratilor
lor.
Evolutia actualului oras incepe dupa anul , cand se infiinteaza la Viseu si Borsa centre forestiere cu muncitori - colonisti tipteri - din Zips, adusi la Viseu din ordinul imparatului Iosif al II - lea al Austriei
In anul la Viseu de Sus se stabilesc mineri din Saxonia si infiinteaza exploatari de minereuri. In anul se infiinteaza la Viseu un centru de exploatare forestiera, colonizat cu svabi din Zips
In se stabilesc la Viseu familii germane venite din Austria Salzburg si Tirol). Intre anii vin primii colonisti din Salzkammergut. In sosesc alte 25 de familii din Gmunden, majoritatea cu multi copii. In anul se fac primele constructii de catre cei sositi, cum ar fi: prima moara in partea de est a orasului; incepe constructia digului mai sus de Macarlau, dig care va fi terminat in , an in care alte familii din zona Bavariei se stabilesc la Viseu de Sus.
In anul se infiinteaza scoala elementara a vistieriei din Viseu de Sus, iar in se construieste stavilarul de la Faina si se infiinteaza parohia romano - catolica la Viseu. In se deschide prima scoala generala. Activitatea tipterilor se materializeaza si prin prima fabrica de cherestea (construita in anul ), prin magazinul statal (depozit) construit in . In perioada se populeaza si se formeaza cartierul Tipterai.
Numarul populatiei de origine germana si austriaca a crescut permanent, dupa cum rezulta din documente. La recensamantul din sunt consemnati 3430 de germani in orasul Viseu. Adusi la Viseu ca muncitori forestieri in primul rand, chiar daca primii veniti lucrau ca muncitori in exploatari miniere, intre tipteri si stat exista o intelegere, un regulament de serviciu, cu efectul unui contract de munca. De la varsta adolescentei - 14 ani - baietii isi incepeau munca in padure.
Sinagoga
Pe Valea Vaserului, tipterii plantau molid, aveau grija de pepiniere, defrisau paduri, trimiteau plute pe apa la vale pana la Sighet, Viseu si Borsa, construiau plute pe apa, construiau drumuri si poduri de lemn. La muncile mai usoare ajutau si femeile. Cea mai grea si murdara munca era taierea padurii si curatirea trunchiurilor de molid, iar cea mai tentanta pentru barbati era plutaritul.
Dat fiind timpul foarte indelungat pe care muncitorul trebuia sa-l petreaca in padure, intemeierea unei asezari pe Valea Vaserului a aparut ca o necesitate. Asezarea de pe Vaser reprezinta cea mai stransa legatura cu istoria si cu traditia actualilor tipteri. In acest spatiu al Vaii Vaserului isi au originea povestirile tipterilor, personaje fantastice - fata padurii, omul alb, piticul padurii.
Viseu de Sus in Harta Iosefina a Maramuresului
In Viseu de Sus, exploatarea lemnului are o vechime care se confunda cu vechimea orasului. Chiar si legenda spune ca in urma cu poate mai mult de o mie de ani un tata si cu fiul sau s-au dus sa taie lemne din padure. Nefericirea a facut ca un lemn sa-l loveasca mortal pe fiu.
In memoria fiului sau, tatal a construit pe acest loc o biserica. In jurul bisericii s-au facut mai apoi case si astfel capata contur o asezare umana care s-a numit, la inceput, "Intre Rauri", pentru ca se intindea intre raul Viseu si Vaser, iar apoi i s-a spus Viseu de Sus.
Odata cu venirea colonistilor germani se intensifica exploatarea padurilor. Tot mai atractive devin aceste meserii care aduceau un oarecare venit si un alt statut social locuitorilor, pe langa vechea lor ocupatie de crescatori de animale.
Vedere asupra orasului Viseu de Sus
Pentru turismul actual, existenta reliefului montan larg raspandit si diversificat ca structura si fizionomie, inseamna satisfacerea a cel putin doua cerinte: agrementul si refacerea fizico-psihica. Relieful este resursa de prim ordin pentru orice regiune turistica, prin rolul de suport al celorlalte elemente ale cadrului natural si antropic. Varietatea morfologica a elementelor reliefului, asociata frumusetii peisagistice, evidentiaza obiective cu valoare deosebita.
Valea Vaserului este cel mai atractiv traseu turistic al Muntilor Maramures, un defileu sapat in masa sisturilor cristaline, separand pe stanga cateva masive cristaline: Prislopasul (1201 m), Grebeni (1594 m)- intre Novat si Novicioru, Novicioru (1452 m). Sunt prezente crestele si dyk-urile porfiroide. In nord-est, intre Vaserul Superior si granita, se afla o serie de culmi de 1300-1500 m, desprinse dintr-o creasta unitara pe care merge granita, situata la 1500-1700 m, numita Culmea Stevioara.
La nord de cotul Vaserului, intre vaile Faina si Botizu, se afla muntele Suligu (1688 m). Culmea Toroiaga se extinde de la Vaser pana la Valea Taslei.
Este dominata de eruptiv neogen si cristalin. Masivul principal il formeaza Varful Toroiaga (1930 m), prelungit in est cu Piciorul Caprei (1804 m) si in nord cu Varful Tiganului (1736 m).
Raul Vaser
Valoarea deosebita a acestor bogatii naturale este data de marea diversitate calitativa si cantitativa a mineralizatiilor, precum si de calitatile terapeutice (curative). Apele minerale, datorita compozitiei chimice complexe, sunt factori curativi naturali cu o deosebita importanta terapeutica. Apele cu continut de substante minerale si bioxid de carbon sunt ape cu un ridicat nivel terapeutic.
Izvoarele minerale din zona au rezultat in urma unei intense circulatii a solutiilor hidrotermale nu numai in rocile eruptive ci si in masa rocilor cristaline si a rocilor sedimentare eocene. In zona Muntilor Maramuresului au fost identificate in peste 20 de puncte: pe Vaser, la Faina, Suligu, Glimboaca, Novat, etc. Dintre acestea se remarca izvorul Suligu, care are o mineralizatie totala de 9,8/l si 2,3 g/l CO2.
Flora si vegetatia reprezinta un interes si o importanta deosebita din mai multe puncte de vedere. Din punct de vedere economic, amintim importanta furajera, melifera, medicinala, alimentara, decorativa, etc. Dintre speciile alimentare, culinare, amintim: fragute, mure, zmeura soc, cires paduret, ciuperci comestibile. Dintre planetele medicinale, amintim: Betula pendula, Crataegus monogyna, Betonica officinalis, Pinus mugo.
Unele plante sunt folosite pentru continutul lor aromatic. Dintre acestea amintim: Carum carvi, Funingirus communis, Mentha s.p., Oxalis acetosella. Pajistile sunt folosite ca fanete de o singura coasa, pe altitudini mai mari, si de doua coase pe coline joase. In zonele de pajisti inalte se pasuneaza incepand din primavara pana la toamna.
Potentialul vanatoresc si piscicol din zona muntilor
Vanatoarea este o activitate traditionala, datorita faptului ca padurile si golurile alpine gazduiesc un important fond cinegetic prin varietatea si valoarea speciilor, dovedite prin medaliile de aur obtinute la diverse concursuri internationale pe fondurile de vanatoare cum sunt cele de la Faina si Valea Babii, populate cu cerbi carpatini, ursi, lupi, mistreti, jderi, cocosi de munte, etc., ce se vaneaza cu autorizatie.
Vanatoarea este o activitate recreativa care, in zona Muntilor Maramures, intruneste conditii deosebite avand in vedere: - varietatea mare a speciilor de interes cinegetic; - suprafata mare a fondurilor de interes vanatoresc, (aproximativ 125.000 ha.); - o densitate relativ mare a animalelor salbatice; - existenta unor exemplare de exceptie ce se constituie ca trofee. Avandu-se in vedere valoarea ridicata cinegetica a zonei, bazinul Vaser a fost dotat cu doua cabane vanatoresti la Faina si Novat. Fondul de vanatoare apartine Ocolului Silvic Viseu de Sus. Din statistici rezulta ca, pe primul loc se afla iepurele urmat de cerbi, caprioare si mistreti. Din efectivul de vanat rezulta o individualizare a iepurelui, care se situeaza pe primul loc cu 780 exemplare, urmat fiind in ordine numerica de caprioare (325), cerbi (308) si mistreti (100 exemplare).
Pescuitul in ape de munte este o indeletnicire a pescarilor amatori care practica acest sport recreativ. In apele curgatoare, in perioadele permise se pot pescui pastravul indigen, pastravul curcubeu, lipanul, cleanul, mreana, etc. Pescuitul in apele interioare se practica din cele mai vechi timpuri, oferind pe langa hrana omului si un mod placut de recreere. Pentru revigorarea fondului piscicol grav afectat in ultimii ani din cauza braconajului si a deversarii in rauri a unor cantitati de rumegus de catre micii intreprinzatori (gatere) dar si alte substante toxice, se impune interventia de urgenta prin repopularea raurilor cu puiet de salmonide (pastrav si lipan), precum si igienizarea raurilor din zona. Raul Vaser se situeaza printre putinele rauri din tara care ofera pescarilor sportivi toata gama practicii cu momeli artificiale, atat cu lanseta, folosind bula de apa si lingurita, indeosebi de la Faina in jos, cat si cel de finete, cu mustele, prin biciuire mai ales de la Novat in amonte. Incepand cu anul , lipanul s-a dezvoltat rapid, zona lui extinzandu-se, specia gasind conditii bune de dezvoltare si in amonte de barajul Macarlau (6 km amonte de Faina), unde a fost introdus pe cale artificiala.
Sute de ani, pe Valea Vaserului oamenii exploateaza lemnul pe care-l transporta cu ajutorul Mocanitei, singurul tren cu aburi pe linie ingusta ce functioneaza in Europa. Se stie ca maramuresenii sunt renumiti pentru mestesugul de a realiza case si biserici din lemn care dureaza sute de ani. Dar, exploatarea lemnului nu este singura activitate care au desfasurat-o oamenii. Mineritul a fost pana nu demult o activitate intens practicata. Si in ziua de azi se pot vedea gurile de la minele ce exploatau minereuri complexe si uraniu.
Linia ferata pe ecartament ingust (760 mm) a fost construita intre anii . Lungimea caii ferate este de 56 kilometri. Cea mai inalta altitudine a liniei ferate este in zona Comanu 1.100 m, plecarea din Viseu de Sus fiind la altitudinea de 600 m. Trenul circula in scopuri industriale, pentru exploatarea lemnului si in scopuri turistice. Vagoanele pentru turisti pot fi vagoane terasa sau vagoane de clasa. Exista si vagoane pentru materiale, platforme si lemn.
Izvoarele de ape minerale existente chiar in oras evidenteaza o fosta activitate vulcanica, iar zacamintele bogate in polimetale de pe valea Vaserului sunt marturie a unor vechi eruptii vulcanice.Culoarele Viseului sunt principala axa de circulatie maramureseana, fiind marginita la est de treapta unor munti de mica inaltime, care formeaza bordura marilor inaltimi ale Muntilor Maramuresului. La est culoarul este dominat de culmea Viseului, iar in apropiere de varsarea Viseului in Tisa, valea se ingusteaza in defileu.
Un obiectiv natural de mare valoare il reprezinta Valea Vaserului, care izvoraste din Muntele Ignatescu. Aceasta are un mare potential oferind componentele esentiale ale ambiantei umane: peisaj, pamant, aer, apa, dar mai ales omenie.
Orasul are o pozitie geografica situata la limita unor zone de interes turistic si intersectia unor trasee si circuite turistice. Pe Valea Vaserului exista turism inca de la inceputul secolului XX. Importanta pentru Valea Vaserului este mocanita, trenul cu aburi, care duce pana la statia Cozia.
In anul pe Valea Vaserului la Faina se ridica o capela si tot acum sunt terminate doua cabane la Statiunea Suligu.
Valea Vinului este un loc de agrement foarte apreciat, aici aflandu-se si un izvor de apa minerala (numit de localnici "borcut").
Spre Valea Vinului
Este reprezentat de bisericile de lemn si de arhitectura gotica a bisericilor construite dupa . Biserici si manastiri precum: biserica ortodoxa, fosta greco-catolica, construita intre anii , ctitoria preotilor Vasile Rosca si Simeon Pop, biserica ortodoxa din , biserica romano-catolica construita intre anii cu hramul "Ioachim si Ana" - ctitor preot Schiller Carol, arhitect italianul Maretti Augustino.
Manastirea de pe Valea Scradei. Pe hotarul ei a fost o manastire, biserica veche a fost adusa in anul in sat. In fiecare an, pe data de 8 septembrie se obisnuieste sa se mearga in pelerinaj.
Mai sunt de mentionat biserica ortodoxa construita intre anii , ctitor preot Sebastian Sarcu, biserica ortodoxa din centrul orasului si biserica de lemn din curtea spitalului orasanesc.Alte obiective insemnate sunt cimitirul evreiesc si cartierul germanilor numit Taptarai (Zipserai).
Exista un stadion de fotbal unde se intrunesc echipe de fotbal locale si din orasele sau satele invecinate. Liceul Bogdan-Voda din Viseu de Sus are in curte o sala de sport unde se pot practica diverse sporturi precum: mini-fotbal, handbal, tenis, baschet, tenis de masa, gimnastica.
Se pot aborda si o serie de sporturi extreme in zona aceasta:
Motocross
Off-road
Zbor cu parapanta
Ciclism
Schi
Echitatie
In Viseu de Sus exista numeroase penisuni, printre care si hoteluri, datorita cresterii potentialului turistic al zonei.
Hotel Bradu -8 camere
Hotel Gabriela -64 locuri de cazare in 29 camere
Pensiunea Magnolia-10 locuri in 4 camere
Pensiunea Mioara-4 locuri de cazare in 2 camere
Pensiunea Otilia -4 locuri de cazare in 2 camere
Pensiunea Agnes -10 locuri de cazare in 5 camere
Pensiunea Lucretia -5 locuri de cazare
Pensiunea Maria-6 locuri de cazare in 3 camere
Pensiunea Danuta -8 locuri de cazare in 4 camere
Pensiunea Baidoc-4 locuri de czare in 2 camere
Pensiunea Nagy-20 camere
Pensiunea Grad-8 locuri de cazare in 4 camere
Pensiunea La Cassa-12 locuri de cazare in 6 camere
Pensiunea Stancuta-12 locuri de cazare in 5 camere
Pensiunea Romina-12 locuri de cazare in 4 camere
Pensiunea Casa Alba-10 locuri de cazare in 4 camere
Pensiunea Armonii-7 locuri cazare in 3 camere
Pensiunea Simon Vasile-4 locuri de cazare in 2 camere,doar vara
Pensiunea Petrut -2 locuri de cazare in 3 camere
Pensiunea Laza -8 locuri de cazare in 4 camere
Pensiunea Pauliuc -8 locuri de cazare in 4 camere
Pensiunea Ticala-6 locuri de cazare in 3 camere
Pensiunea Barsan-15 locuri de cazare in 6 camere
Pensiunea Vaser-17 locuri de cazare in 5 camere si 1 apartament
Casa de oaspeti Livisra-16 locuri in 8 camere
Casa Chira-8 locuri de cazare in 4 camere
Casa Ionescu-8 locuri in 2 camere
Cabana Craita-10 locuri de cazare,maxim 14
HOTEL GABRIELA
Ospitalitatea specifica locului, bucataria bogata si diversificata, amabilitatea, promptitudinea si calitatea serviciilor sunt motivele care va vor face sa reveniti cu placere la noi.
Restaurantul cochet si elegant, alaturi de o terasa unica prin ea insasi, intregesc peisajul acestui mic complex.
Facilitati generale |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
|
|
||
Dotari in camera |
||
|
|
|
|
|
|
|
|
IV.Borsa
Borsa este un oras din judetul Maramures, Transilvania, Romania. Are o populatie de apoximativ 29000 locuitori. Cai de acces Arterele rutiere - DN 18 (Baia Mare - Sighetu Marmatiei - Viseu de Sus -Moisei - Borsa - Prislop - Sesuri) si DN 17 C (face legatura cu Bistrita, Nasaud si Dej) - asigura accesul in zona. DN 18 face legatura peste Pasul Prislop cu DN 17 - Suceava - Campulung Moldovenesc - Vatra Dornei - Bistrita.Altitudinea localitatii fiind la Valea Hotarului 617 m, in centrul orasului 673 m., iar in complexul turistic, la Gura Fantanii 823 m.Intr-o descriere a localitatii din anul 1941 se aminteste ca aceasta comuna rasfirata si risipita are o lungime de 59 km si o latime de 35 km.
Localitatea Borsa se
Intinde azi pe o suprafata de 47482 ha, avand o populatie de
29000 locuitori.Intinderea localitatii de-a lungul soselei care
o strabate de la Valea Hotarului , pe langa pasajul de cale
ferata, pana la Gura Tiboului (raul Tibou), masoara 52 km,
fiind una dintre cele mai lungi asezari din tara.
Relieful zonei Borsa este muntos, foarte accidentat, cu pante repezi si diferente mari de nivel. Inaltimile care se intalnesc in zona tin de trei formatiuni muntoase: Muntii Rodnei, Muntii Maramuresului si Muntii Tibau. Acesti munti inconjoara o depresiune si sunt asezati ca adevarate ziduri naturale de cetate, aici se poate aminti o ramura industriala importanta a regiuniii mineritul din zona Baia Borsa.Muntii Rodnei se intind pe o distanta de 40 km de la est la vest si au doua varfuri principale: Puzdrele (2188m) si Pietrosu (2303m fiind cel mai inalt din Carpatii Rasariteni).Cel mai inalt varf din Muntii Maramuresului, este varful Toroiaga (1929,9 m) la poalele caruia este situat cartierul Baia-Borsa (apartinand orasului).La sud, hotarul orasului Borsa este marginit de culmile Muntilor Rodnei, cu vf. Pietrosul, vf.Negoiescul Mare si vf. Repezii. Vf. Pietrosul (2303 m) desparte Borsa de judetul Bistrita Nasaud.In partea de rasarit se afla Carpatii Rasariteni, prin raul Tibou, Borsa are hotar cu Bucovina, mai precis cu judetul Suceava.In partea nordica, dincolo de vf. Toroiaga, Borsa are hotar cu Ucraina, iar spre N-V hotar cu Viseu de Sus despartit de acesta prin Valea Vaserului - Valea Raului , iar de comuna Moisei o desparte Izvorul lui Dragos.
In interiorul zonei, exista o serie de
obiective interesante, care prin folosirea drumurilor forestiere existente sunt
accesibile turistilor.
Regiunea Borsei este accesibila si printr-o o cale ferata
linia : Salva - Viseul de Sus - Sighetu Marmatiei cu
legatura la Borsa. Din pacate de cativa ani, C.F.R.-ul a sistat
transportul de calatori pe ruta Viseu - Borsa, aceasta
fiind preluata de transportul I.R.T.A. cu autobuze sau maxi-taxi.Calea
ferata cu ecartament ingust care asigura accesul pentru
exploatarile forestiere in zona Vaser - Novat, a devenit si o cale de
acces pentru turisti, garniturile de tren fiind prevazute cu vagoane
pentru calatori (vagoane platforma sau vagoane inchise).
Rezervatii naturale din regiunea Borsa Printre actiunile de protejare a mediului inconjurator in zona Borsa, remarcam delimitarea si stabilirea unui regim de protectie pentru aceasta regiune datorita unicitatii, autenticiatii si specificul valorilor naturale aflate aici. In Zona Borsa au fost delimitate sase perimetre care se bucura de statutul de rezervatii naturale.
1.Turismul in Borsa
Turismul in zona este dezvoltat, cu precadere iarna, datorita conditiilor existente pentru practicarea sporturilor de iarna. In Complexul turistic au aparut un numar insemnat de locuri de cazare, in mod deosebit private. Pentru cei interesati de ski, acesta poate fi practicat pe doua partii pentru avansati (Telescaun si Patrat) si una pentru incepatori, numita 'Partia prostilor'. In perioada de vara, foarte scurta, de altfel, se recomanda drumetiile. Punctele de interes: Cascada cailor, cariera de piatra, in zona Complexului Turistic, varfurile Pietrosul Rodnei, Lacul Iezer, cabana meteorologica si Puzdrele. In Moisei poate fi vizitat Monumentul eroilor cazuti in al doilea razboi mondial.
Pensiunea Maria
Ofera cazare in Borsa, Maramures. Aflata in Complexul Turistic Borsa, Pensiunea Maria este o alegere excelenta pentru petrecerea unei vacante minunate. Este amplasata la doar 200 m de partia de schi si langa nenumarate atractii turistice : Plimbare cu Mocanita pe Valea Vaserului, Cascada Cailor, Izvorul Bistritei Aurii, Pietrosul Rodnei si multe altele.
De asemenea se pot organiza plimbari si excursii, iar datorita locului mirific dat de muntii inconjuratori veti avea parte de o vacanta de neuitat.
Pensiunea Maria dispune de o capacitate maxima de cazare de 36 persoane, apa calda, tv, incalzire centrala, frigider, gratar.
Pensiunea Maria ofera:
-10 camere cu 2, 3 sau 4 locuri
-Capacitate maxima de 33 locuri
-O baie la doua camere
-Exista camere cu baie proprie
-Tv+cablu in fiecare camera
-Doua bucatarii complet utilate
-Apa calda
-Salon
-Frigider, aragaz
-Gratar
-Parcare 4 masini
Pensiunea Calin** ofera cazare in Borsa, Maramures. Aflata in Complexul Turistic Borsa, la 1300 m de la drumul national DN 18, Pensiunea Calin este alegerea cea mai buna pentru petrecerea unei vacante minunate. Este amplasata la doar 250 m de partia de schi si langa nenumarate atractii turistice : Plimbare cu Mocanita pe Valea Vaserului, Cascada Cailor, Izvorul Bistritei Aurii, Pietrosul Rodnei si multe altele.De asemenea se pot organiza plimbari si excursii, iar datorita locului mirific dat de muntii inconjuratori veti avea parte de o vacanta de neuitat.Pensiunea Calin dispune de o capacitate maxima de cazare de 15 persoane, apa calda, tv, incalzire centrala, frigider, gratar, parcare.
Pensiunea Calin ofera:
- camere cu 3 locuri
-pnsiunea este clasificata ca avand doua stele
-fecare camera dispune de un pat matrimonial si unul simplu
-Parter=2 camere si o baie
-Etaj=3 camere si o baie
-Capacitate maxima de 15 locuri
-Tv+cablu in fiecare camera
-Bucatarie complet utilata
-Apa calda
-Terasa, Foisor
-Frigider, aragaz
-Gratar
-Parcare 5 masini
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Referate similare:
|
Cursuri |
Cauta referat |
