Nulitatea contractului individual de munca

Nulitatea contractului individual de munca

Nulitatea poate fi definita ca fiind acea sanctiune de drept ce desfiinteaza actul juridic incheiat cu nerespectarea normelor juridice[1]

Deci, nulitatea intervine in cazul cand, la incheierea actului juridic, nu se respecta conditiile sale de validitate. Cum un asemenea act este contrar legii, el este considerat ca nici nu a existat, iar partile sunt repuse in situatia anterioara incheierii lui.

Datorita particularitatilor pe care le prezinta nulitatea in dreptul muncii, in literatura de specialitate s-a apreciat ca ar fi normal ca toate problemele privitoare la aceasta institutie sa se grupeze intr-un singur loc, eliminandu-se alte referiri proliferate pe parcurs.[2]

Codul Muncii in vigoare a abordat particularitatile nulitatii contractului individual de munca  intr-un singur articol cu 7 alineate (articolul 57 din Capitolul V, intitulat "Incetarea contractului individual de munca")

Incetarea contractului individual de munca se distinge de nulitatea acestuia, regimul juridic al celor doua institutii fiind diferit. In acest sens, art. 57 din cod prevede expres ca nerespectarea oricareia dintre conditiile legale necesare pentru incheierea valabila a contractului individual de munca atrage nulitatea acestuia.

Cnstatarea nulitatii contractului individual de munca produce efecte pentru viitor (ex nunc), niciodata pentru trecut (ex tunc). De altfel, ar fi nedrept ca partile sa fie obligate sa isi restituie ceea ce si-au prestat in baza unui contract nul, deoarece salariatul ar trebui sa returneze salariul incasat dar angajatorul ar ramane cu foloasele de urma muncii deoarece, evident, timpul lucrat si munca prestata nu pot fi returnate. Persoana care a prestat munca in temeiul unui contract individual de munca nul are dreptul la remunerarea acesteia, corespunzator modului de indeplinire a atributiilor de serviciu.

Nulitatea contractului individual de munca poate fi acoperita prin indeplinirea ulterioara a conditiilor impuse de lege. Prin urmare indiferent de cauza de nulitate, partile au posibilitatea sa valideze orice eroare mai inainte ca una din ele sa sesizeze instantele de judecata.