Clasificarea ocupatiilor din Romania ( COR)

Clasificarea ocupatiilor din Romania ( COR)

Aparitia si dezvoltarea de noi ramuri in economia romaneasca au dus la diversificarea ocupatiilor si meseriilor pe care populatia din tara le-a practicat in anii 90. Acestea au reprezentat obiectul a numeroase studii si cercetari intreprinse de colective ale Ministerului Muncii si protectiei Sociale precum si a Comisiei Nationale pentru Statistica. Rezultatele s-au concretizat in Ordinul 138/17 aprilie 1995 prin care s-a realizat Clasificarea Ocupatiilor din Romania(COR).

La baza elaborarii studiilor amintite, alaturi de noile ocupatii aparute in Romania (informatician, designer, detectiv, instructor de personal), au stat si alte criterii cum ar fi schimbarile structurale din economie datorita trecerii la economia de piata si aparitia de noi ocupatii caracteristice (manageri, specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice), precum si alinierea intregului sistem de clasificari si nomenclatoare la sistemele standard internationale, in special la tarile Uniunii Europene.

Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana si necesitatea realizarii comparatiilor internationale, a obligat Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sa actualizeze Clasificarea Ocupatiilor din Romania prin Ordinul 149/2006, prin luarea in considerare a specificului economiei romanesti. Rezultatul a fost concretizat in constituirea unor grupe minore si de baza pentru ocupatii semnificative ca pondere si specific in economia romaneasca, cu asigurarea integrarii in standardele internationale.

La baza elaborarii noilor clasificari au stat criterii si principii,[1] printre cele mai importante, amintim:

principiul gruparii unitatilor de clasificat dupa criterii economice si sociale obiective. Categoriile de clasificare s-au constituit in concordanta cu diviziunea sociala a muncii, folosind caracteristici de grupare tehnico- economice obiective, in functie de importanta lor pentru activitatea practica;

principiul omogenitatii in constituirea categoriilor de clasificat(grupe, subgrupe). La impartirea fiecarui nivel de clasificare s-a folosit un singur criteriu, iar fiecare subimpartire reflecta aspecte din ce in ce mai amanuntite ale criteriului aplicat la subimpartirile precedente.

principiul univocitatii gruparii unitatilor. Fiecare unitate de clasificat se repartizeaza intr-o singura grupa, subgrupa sau loc, indiferent de numarul locurilor si a unitatilor de clasificat.

principiul actualitatii. Luarea in considerare a celor mai noi ocupatii si tehnici de constituire a clasificarilor.

principiul stabilitatii. Crearea unui sistem flexibil care sa permita adaptarea permanenta la noile conditii de dezvoltare economico-sociala.

principiul multilateralitatii. Utilizarea clasificarii ocupatiilor pe diverse structuri organizatorice si activitati precum si in comparatiile internationale.

Avand la baza aceste principii, clasificarea ocupatiilor este procesul de sistematizare a lor, respectiv a functiilor si meseriilor populatiei active in care o ocupatie este clasificata o singura data.

Ocupatia este definita ca fiind activitatea utila, aducatoare de venit (bani sau produse) pe care o desfasoara o persoana intr-o unitate economico-sociala si care constituie pentru aceasta principala sursa de existenta. Ocupatia este desfasurata de persoane active  care practica activitati recunoscute de societate ca fiind utile pentru sine si semenii sai. Ocupatia unei persoane poate fi exprimata prin functia sau meseria exercitata de acesta.

Functia este activitatea desfasurata de o persoana intr-o ierarhie de conducere sau executie.

Meseria reprezinta complexul de cunostinte obtinute prin scolarizare, prin practica sau prin ambele metode, necesare pentru executarea anumitor operatii de transformare si prelucrare a obiectelor muncii sau pentru prestarea anumitor servicii.

Credem ca in dobandirea unei meserii, notiunile teoretice si primele deprinderi practice ar trebui obtinute prin scolarizare in timp ce specializarea celui instruit si capatarea tuturor deprinderilor necesare practicarii meseriei se obtin prin perfectionarea profesionala.

Profesia este definita ca fiind calificarea sau specialitatea obtinuta prin studii de multe ori, aceasta, se confunda cu ocupatia care este de fapt specialitatea (calificarea) exercitata la locul de munca.

Parerea noastra este ca intre profesie si functie trebuie sa existe o relatie directa, astfel cu cat specialitatea obtinuta de o persoana are un grad de calificare mai inalt cu atat functia pe care o poate obtine intr-o organizatie corespunzatoare poate fi de un nivel mai ridicat.

Exemplificand ocupatiile care corespund cu profesia, se amintesc profesor, invatator, medic, zidar, conducator auto, fierar betonist iar dintre cele la care profesia nu corespunde cu ocupatia se pot aminti profesor-director de scoala, medic -director de spital, economist- manager firma comerciala.

In tara noastra, clasificarea ocupatiilor a fost conceputa pe patru niveluri structurate in functie de modul de actiune a cerintelor si principiilor de grupare, astfel:

nivelul I -grupe majore

nivelul II- subgrupe majore

nivelul III- grupe minore

nivelul IV- grupe de baza

Grupa de baza este ultimul nivel de clasificare, ea incluzand ocupatia sau grupul de ocupatii cu cel mai detaliat nivel de omogenitate din punct de vedere al activitatii desfasurate de persoanele cu astfel de ocupatii.

Clasificarea ocupatiilor s-a facut in conformitate cu sistemul zecimal de clasificare, astfel s-au constituit:

10 grupe majore, fiecare din ele impartindu-se in 9 subgrupe majore

fiecare subgrupa majora se imparte in 9 grupe minore

fiecare grupa minora se imparte in 9 grupe de baza

Prin urmare codul unei ocupatii este reprezentat de 6 cifre:

prima cifra reprezinta grupa majora

a doua cifra reprezinta subgrupa majora

a treia  reprezinta grupa minora

a patra cifra reprezinta grupa de baza

ultimele doua cifre reprezinta ocupatia in cadrul grupei de risc

Un exemplu, poate fi dat cel reprezentat de codul 3 .

Cod 3 - grupa majora - tehnicieni, maistrii si asimilati

Cod 3.4 - subgrupa majora - alte ocupatii asimilate tehnicienilor

Cod 3.4.1. - grupa minora - agenti in activitatea financiara si comerciala

Cod 3.4.1.2 - grupa de baza - agenti de asigurare

Cod 3.4.1.2. 01 -ocupatii componente - agent de asigurare

Cod 3.4.1.2. 02- ocupatii componente - broker de asigurare

Grupele majore, sunt urmatoarele:

grupa majora 1 - membrii ai corpului legislativ ai executivului, inalti conducatori  si functionari superiori din unitatile economico-sociale si politice,

grupa majora 2 - specialisti cu ocupatii intelectuale si stiintifice,

grupa majora 3 - tehnicieni, maistii si asimilati

grupa majora 4 - functionari administrativi

grupa majora 5 - lucratori operativi in servicii, comert si asimilati,

grupa majora 6 - agricultori si lucratori calificati in agricultura, silvicultura si pescuit,

grupa majora 7 - mestesugari si lucratori calificati in meserii ce tip artizanal, de reglare si intretinere a masinilor si instalatiilor,

grupa majora 8 - operatori la instalatii si masini si asamblori de masini, echipamente si alte produse,

grupa majora 9 - muncitori necalificati,

grupa majora 10 - fortele armate

Sinteza structurii ocupatiilor din Romania este redata in Figura 1.1.

Figura 1.1. Structura ocupatiilor din Romania