QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate comunicare

Clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN)








Clasificarea activitatilor din economia nationala (CAEN)


Clasificarea activitatilor din economia nationala, prescurtat (CAEN) asigura identificarea tuturor activitatilor si codificarea lor intr-un sistem unitar. Aceasta permite organizarea, rationalizarea si informatizarea fluxurilor informationale economico- sociale, crearea facilitatilor de prelucrare pentru integrarea in sistemele national si international de prezentare si analiza a informatiilor[1].

Clasificarea a fost facuta de Comisia Nationala pentru Statistica si a fost aprobata de Guvernul Romaniei in Hotararea nr. 656/1997 din 6 octombrie 1997, actualizata de Ordinul nr. 601/ 2002 din 26 noiembrie 2002 si de Ordinul presedintelui Institutului National de Statistica nr. 337/2007. O data cu intrarea in vigoare a Hotararii 656/1997 a fost abrogata Hotararea Consiliului de Ministri nr. 483 /1962 privind aprobarea schemei de clasificare a ramurilor economiei nationale, publicata in Buletinul Oficial nr. 14bis din 29 mai 1962.




Principiile de elaborare a CAEN revizuita prin Ordinul 337/2007 si publicata in Monitorul Oficial nr. 293/2007, tin seama de corespondenta cu clasificarile internationale, in special cu cea europeana privind Nomenclatorul Activitatilor din Comunitatea Europeana (NACE), in cadrul unui sistem integrat. Informatiile statistice utilizate la noua clasificare sunt culese pe baza unei structuri de clasificare comune atat in plan national cat si european, CAEN fiind transpus direct in ISIC Rev 4 (Clasificarea internationala standard a activitatilor elaborata de Comisia de Statistica a Organizatiei Natiunilor Unite) prin intermediul tabelelor de trecere.

Aceasta noua revizuire CAEN a fost impusa atat de evolutia economiei romanesti si a cerintelor de armonizare cu clasificarile europene, avand in vedere politica de globalizare cat si de dorinta de a mari convergenta dintre clasificarile europene si cele utilizate in tarile din America de Nord.

Utilizarea CAEN in ultimii ani a condus la concluzia ca economia Romaniei nu prezinta particularitati fata de economia Uniunii Europene prin urmare existenta unor diferente intre CAEN si NACE, nu se justifica, trebuind realizata o armonizare perfecta cu cerintele acquis-ului comunitar in domeniul clasificarilor economice.

Potrivit ultimei revizuiri CAEN, activitatile economico-sociale sunt codificate dupa cum urmeaza:

a.      un prim nivel, constand in titluri identificate printr-un cod alfabetic (sectiuni);

b.     un al doilea nivel, constand in titluri identificate printr-un cod numeric de doua cifre (diviziuni);

c.      un al treilea nivel, constand in titluri identificate printr-un cod numeric de trei cifre (grupe);

d.     un al patrulea nivel, constand in titluri identificate printr-un cod numeric de patru cifre (clase).


Principalele criterii utilizate in delimitarea diviziunilor si a grupelor CAEN (nivel de detaliere de doua, respectiv trei cifre) se refera la caracteristicile activitatilor unitatilor productive, care joaca un rol decisiv in determinarea gradului de similitudine dintre structurile unitatilor si anumite relatii economice. Principalele aspecte de grupare pentru activitati, sunt urmatoarele:

a) caracterul bunurilor si al serviciilor realizate;

b)     utilizarile carora sunt destinate produsele si serviciile;

c)     mijloacele, procesul si tehnologia de productie.


Ponderile atribuite acestor criterii variaza de la un domeniu la altul. In unele cazuri (industria alimentara, textila, de confectii si pielarie) criteriile sunt atat de echilibrate intre ele incat problema atribuirii ponderilor isi pierde semnificatia. In cazul produselor intermediare, componenta fizica si stadiul de fabricatie primesc adesea o pondere importanta. In cazul produselor care implica procese de productie complicate, se acorda in mod frecvent prioritate utilizarii finale, tehnologiei si fluxului de productie al produselor respective, in detrimentul compozitiei fizice a produselor.

Referitor la definirea claselor in cadrul intreprinderilor (nivel de 4 cifre), trebuie specificat ca un loc prioritar il ocupa criteriile privind maniera in care sunt grupate activitatile. Practic, clasele permit in majoritatea cazurilor caracterizarea sectorului economic al unitatilor de productie sau al intreprinderilor in functie de tipul de activitate iar din alt punct de vedere, toate unitatile clasificate intr-o clasa sunt asemanatoare in privinta tipului de activitate exercitata.

Clasele in noua clasificare CAEN sunt definite astfel incat sa fie indeplinite urmatoarele doua conditii:

a.      categoria de produse si servicii care caracterizeaza o clasa data sa reprezinte marea masa a productiei unitatilor clasificate in aceasta clasa;

b.     o clasa sa contina unitatile care produc cea mai mare parte din categoria de marfuri si servicii ce o caracterizeaza.

Trebuie mentionat ca noua clasificare CAEN nu face distinctii in functie de forma de proprietate si de forma juridica, deoarece astfel de criterii nu au legatura cu caracteristicile activitatii in sine. Unitatile angajate in acelasi tip de activitate economica sunt clasificate in acelasi mod, chiar daca societatea comerciala apartine unor proprietari particulari sau guvernului, respectiv intreprinderea-mama este sau nu este formata din una sau mai multe unitati.

In noua clasificare CAEN nu se face distinctie intre activitatile facute in scop comercial si cele facute in scop productiv. Desi exista unele clase care in mod normal sunt nonmarket(activitati productive), pot exista altele cateva care sunt de obicei efectuate atat de societati comerciale, cat si de institutii de stat.


Potrivit CAEN, sectiunile din economia nationala sunt urmatoarele:

A-   agricultura, silvicultura si pescuit;

B-    industria extractiva;

C-    industria prelucratoare;

D-   productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa calda si aer conditionat;

E-    distributia apei; salubritate, gestionarea deseurilor, activitati de decontaminare;

F-    constructii;

G-   comert cu ridicata si cu amanuntul; repararea autovehiculelor si motocicletelor;

H-   transport si depozitare;

I-      hoteluri si restaurante;

J-     informatii si comunicatii;

K-   intermedieri financiare si asigurari;

L-    tranzactii imobiliare ;

M-  activitati profesionale, stiintifice si tehnice;

N-   activitati de servicii administrative si activitati de servicii suport;

O-   administratie publica si aparare; asigurari sociale din sistemul public;

P-    invatamant;

Q-   sanatate si asistenta sociala;

R-    activitati de spectacole, culturale si recreative;

S-    alte activitati de servicii

T-    activitati ale gospodariilor private in calitate de angajator de personal casnic; activitati ale gospodariilor private de producere de bunuri si servicii destinate consumului propriu;



U-   activitati ale organizatiilor si organismelor extrateritoriale.


Pentru exemplificare am ales sectiunea M – Activitati profesionale, stiintifice si tehnice


diviziunea 69 – activitati juridice si de contabilitate

grupa 691 – activitati juridice

clasa 6910- activitati juridice

grupa 692 – activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal,

clasa 6920 – activitati de contabilitate si audit financiar; consultanta in domeniul fiscal,


diviziunea 70 –activitati ale directiilor(centrelor), birourilor administrative centralizate

grupa 701- activitati ale directiilor(centrelor), birourilor administrative centralizate

clasa 7010 - activitati ale directiilor(centrelor), birourilor administrative centralizat

grupa 702 –activitati de consultanta si management

clasa 7021 – activitati de consultanta in domeniul relatiilor publice si al comunicarii,

clasa 7022 – activitati de consultanta pentru afaceri si management,



diviziunea 71 – activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica,

grupa 711 - activitati de arhitectura si inginerie; activitati de testari si analiza tehnica,

clasa 7111- activitati de arhitectura

clasa 7112 – activitati de inginerie si consultanta tehnica legate de acestea

grupa 712 – activitati de testari si analize tehnice

clasa 7120 - activitati de testari si analize tehnice


diviziunea 72 – cercetare – dezvoltare

grupa 721 – cercetare –dezvoltare in stiinte naturale si inginerie

clasa 7211 – cercetare dezvoltare in biotenologie

clasa 7219 – cercetare dezvoltare in alte stiinte naturale si inginerie,

grupa 722 – cercetare dezvoltare in stiinte sociale si umaniste

clasa 7220 – cercetare dezvoltare in stiinte sociale si umaniste


diviziunea 73 – publicitate si activitati de studiere a pietei

grupa 731 – publicitate

clasa 7311 – activitati ale agentiilor de publicitate

clasa 7312 – servicii de reprezentare media

grupa 732 – activitati de studiere a pietei si de sondare a opiniei publice

clasa 7320 - activitati de studiere a pietei si de sondare a opiniei publice


diviziunea 74 – alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice

grupa 741 - activitati de design specializat

clasa 7410 –

grupa 742 –activitati fotografice

clasa 7420 –

grupa 743 – activitati de traducere scrisa si orala (interpreti)

clasa 7430 –

grupa 749 – alte activitati profesionale, stiintifice si tehnice

clasa 7490 -


Sectiunea care cuprinde activitatea de asigurare este sectiunea K - intermedieri financiare si asigurari, 


In cadrul sectiunii K, avem:

diviziunea 65- activitati de asigurari, reasigurari si ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale);



diviziunea 66 – activitati auxiliare pentru intermedieri financiare, activitati de asigurare si fonduri de pensii;


In cadrul diviziunii 65, avem:

grupa 651 – activitati de asigurari, cu urmatoarele clase:

a.      6511 - activitati de asigurari de viata;

b.     6512 - alte activitati de asigurari (exceptand asigurarile de viata);

grupa 652 – activitati de reasigurare, cu clasa:

a.      6520 – activitati de reasigurare;

grupa 653  - activitati ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale), cu clasa:

a.      6530 - activitati ale fondurilor de pensii (cu exceptia celor din sistemul public de asigurari sociale).


In cadrul diviziunii 66, avem:

grupa 661 - activitati auxiliare pentru intermedieri financiare, activitati de asigurare si fonduri de pensii, cu urmatoarele clase:

a.      6611- administrarea pietelor financiare;

b.     6612 – activitati de intermediere a tranzactiilor financiare;

c.      6619- activitati auxiliare intermedierilor financiare, exclusiv activitati de asigurari si fonduri de pensii;


grupa 662 – activitati auxiliare de asigurari si fonduri de pensii, cu urmatoarele clase:

a.      6621 – activitati de evaluare a riscului de asigurare si a pagubelor;

b.     6622 – activitati ale agentilor si broker-ilor de asigurari;

c.      6629 – alte activitati auxiliare de asigurari si fonduri de pensii;



grupa 663 – activitati de administrare a fondurilor, cu clasa :

a.      6630 – activitati de administrare a fondurilor.



Unitatile incluse in registrul statistic sunt clasificate conform CAEN Rev 2 – nivel clasa. Fiecare unitate este clasificata pe baza activitatilor efectuate. In anumite cazuri, o unitate nu poate fi clasificata independent, avand in vedere relatiile acesteia cu alte unitati de care trebuie sa se tina seama.

Unitatile trebuie sa fie clasificate in pozitia care le descrie cel mai bine activitatea, tinandu-se cont nu numai de natura produselor ci si de structura materiilor prime, inclusiv a procesului de productie.

In cazul in care o unitate desfasoara doar o singura activitate, clasificarea activitatii a acelei unitati este determinata de pozitia din CAEN rev2 ce acopera acea activitate la nivel de clasa.

Daca o unitate desfasoara mai mult de o activitate dar toate acestea apartin aceleiasi pozitii din CAEN Rev 2 la nivel de clasa, atunci clasificarea activitatii acelei unitati este determinata de clasa CAEN Rev 2 in care sunt cuprinse toate acele activitati.

In cazul in care o unitate desfasoara activitati care ocupa pozitii diferite in CAEN Rev 2 la nivel de clasa sunt necesare regului pentru determinarea activitatii principale. In cazul simplu in care la nivel de clasa, o activitate contribuie cu mai mult de 50% din valoarea adaugata, aceasta determina activitatea principala. Acolo unde o unitate desfasoara activitati care ocupa doua pozitii diferite in CAEN Rev 2 va exista intodeauna o pozitie care sa reprezinte mai mult de 50% din valoarea adaugata, cu exceptia cazului foarte putin probabil in care ambele activitati au ponderi egale.

In cazul complex in care o unitate desfasoara mai mult de doua activitati care apartin mai multor pozitii diferite din CAEN Rev 2 la nivel de clasa fara ca vreuna dintre ele sa reprezinte peste 50% din valoarea adaugata, stabilirea activitatii principale se face utilizand metoda ordinii descrescatoare (top-down). Metoda top-down urmeaza principiul ierarhic: incadrarea unei unitati la nivelul cel mai detaliat al clasificarii trebuie sa fie in concordanta cu clasificarea unitatii la nivelele superioare. Pentru a indeplini aceasta conditie, procesul trebuie sa inceapa cu identificarea pozitiei relevante la nivelul cel mai inalt si evolueaza descendent, prin nivelele de clasificare, in modul urmator:





identificare sectiunii care are cea mai mare contributie relativa la valoarea adaugata,

in cadrul sectiunii se identifica diviziunea care are cea mai mare contributie la valoarea adaugata,

in cadrul diviziunii se identifica grupa care are cea mai mare contributie la valoarea adaugata,

in cadrul acestei grupe se identifica clasa care are cea mai mare contributie la valoare adaugata.

Acesta metoda respecta principiul ca la nivelele inferioare ale clasificarii activitatea principala este in conformitate cu activitatea considerata principala la nivelele superioare. La nivelele inferioare ale clasificarii, contributia valorii adaugate a pozitiei care rezulta din utilizarea metodei nu va reprezenta, in mod necesar mai mult de 50% din valoarea adaugata totala a acelei unitati.




Clasificarea Ocupatiilor din Economia Nationala, Ed Meteor Press, 2006, pag 7

Monitorul Oficial nr 293/2007




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }