DEZVOLTAREA INSECTELOR

Dezvoltarea insectelor reprezinta complexul proceselor de crestere si transformare ce se succed in mod obligatoriu, din momentul formarii oului si pana la moartea fiziologica a adultului. In functie de stadiul insectei, dezvoltarea poate fi: embrionara, postembrionara si postmetabola.

Dezvoltarea embrionara cuprinde perioada din momentul fecundarii ovulului de catre spermatozoid si pana in momentul iesirii larvei din ou (ecloziunii).

Dezvoltarea postembrionara incepe cu iesirea larvelor din ou (insecta neonata) si se termina cu eliberarea adultului din ultima cuticula larvara (la insectele cu metamorfoza incompleta), sau din cuticula pupei (la insectele cu metamorfoza completa).

Dezvoltarea postmetabola este perioada de la aparitia adultului pana la moartea lui fiziologica.

In general, dezvoltarea postembrionara este insotita de o serie de schimbari in organismul insectelor, cunoscute sub denumirea de metamorfoza. Din acest punct de vedere insectele se grupeaza in: ametabole (lipsite de metamorfoza) si metabole (cu metamorfoza).

Insectele ametabole (holomorfe) sau cu dezvoltare directa sunt insectele primitive (Apterygota) la care indivizii eclozati sau larvele primare difera de adulti prin dimensiunile mai mici ale corpului, metamerie mai redusa (numar incomplet de segmente abdominale) si numar redus de apendice.

Insectele metabole (heteromorfe) se impart, dupa cum larvele seamana sau nu cu adultii, in:

hemimetabole sau cu metamorfoza incompleta, la care larvele abia iesite din ou seamana ca trasaturi de ansamblu cu insectele mature, deosebindu-se prin dimensiunile mai mici, absenta sau slaba dezvoltare a aripilor si prin slaba dezvoltare a organelor genitale. Cresterea volumului insectei se face prin naparlire, adica prin schimbarea repetata a cuticulei vechi, numita exuvie, cu o cuticula noua. Se va studia acest tip de metamorfoza la insectele din ordinele Ensifera (la coropisnita - fig.11) si Hemiptera.

holometabole sau cu metamorfoza completa, la care larvele se deosebesc net de insecta adulta, prin aspectul extern, prezenta unor organe provizorii, lipsa completa a aripilor. Se va studia acest tip de metamorfoza la insectele superioare, din ordinele Lepidoptera (fig.12), Hymenoptera, Coleoptera, Diptera. Insectele cu metamorfoza completa au urmatoarele stadii de dezvoltare: ou, larva, pupa si adult.

Stadiul de ou

Acest stadiu reprezinta faza initiala de dezvoltare a insectelor. Ouale insectelor sunt foarte variate ca marime, forma, culoare, mod de depunere, suportul pe care sunt depuse. Se va exemplifica acest stadiu la cateva insecte forestiere mai importante:

Lymantria dispar - Depunerea are forma ovala si culoare galbuie, ouale fiind acoperite cu perisori de pe abdomenul femelei. Toate ouale sunt intr-o singura depunere, pe scoarta trunchiurilor.

Euproctis chrysorrhoea Depunerea are forma ingusta si serpuita iar ouale sunt acoperite cu perisori. Toate ouale sunt intr-o singura depunere, pe frunza.

Malacosoma neustria - Toate ouale intr-o depunere de forma unui inel, pe lujerii subtiri, ouale fiind lipite intre ele cu un chit cenusiu-inchis.

Cnethocampa processionea - Depunerea este asemanatoare cu precedenta dar de forma unei placi dreptunghiulare sau hexagonale.

Leucoma salicis - Depunerea are forma mai mult sau mai putin ovala, culoare alba-cenusie si lucitoare, ouale fiind acoperite cu o secretie care se intareste. Toate ouale se gasesc intr-o depunere, pe trunchi sau ramuri.

Lymantria monacha - Ouale sunt depuse in grupe mici intre solzii scoartei trunchiului si au culoare cenusie-inchis, nefiind acoperite.

Phalera bucephala - Ouale sunt depuse in grupe de cateva zeci de oua, intr-un singur strat pe frunze si au culoare alba.

Dicranura vinula - Ouale sunt depuse izolat pe frunze, sunt mari si au culoare cafenie-rosiatica.

Diprion pini - Ouale sunt depuse in sir pe muchia unui ac, 2-30 intr-o depunere.

Tortrix viridana - Ouale sunt depuse in mici adancituri pe ramurile subtiri, la baza petiolului sau la bifurcarea ramurilor, cate doua mai rar trei, suprapuse partial si acoperite cu o secretie cenusie care le mascheaza foarte bine.

Ips typographus - Ouale sunt albe si sunt depuse in mici firide roase in lungul galeriei mama, aceasta gasindu-se pe partea interna a scoartei.

Stadiul de larva

Dupa aspectul exterior, larvele sunt asemanatoare cu adultii la insectele cu metamorfoza incompleta sau se deosebesc mult de adulti la insectele cu metamorfoza completa.

Larva la insectele holometabole (cu metamorfoza completa) este un stadiu de hranire intensa prin care se asigura cresterea si necesarul de substante de rezerva pentru perioada de transformare in pupa. Deosebim mai multe tipuri de larve (fig.13):

polipode, care au pe langa cele trei perechi de picioare toracale articulate si 2-8 perechi de picioare false abdominale numite pedesspuri (ca niste excrescente ale corpului). In functie de numarul perechilor de picioare false, abdominale, larvele polipode pot fi:

o  omizi adevarate cand au doua segmente libere intre picioarele toracale si cele abdominale si pana la cinci perechi de picioare false abdominale (larvele din Lepidoptera) si

o  omizi false cand au numai un inel liber intre picioarele toracale si cele abdominale si mai mult de cinci perechi de picioare false abdominale (Hymenoptera - Diprionidae).

oligopode care au numai cele trei perechi de picioare toracale si obisnuit capul si aparatul bucal bine dezvoltate (Scarabaeidae, Lucanidae, Elateridae, Tenebrionidae).

apode, care sunt lipsite total de picioare, au un corp vermiform si se deplaseaza cu ajutorul diferitelor apofize, spini sau perisori de pe suprafata corpului (Buprestidae, Curculionidae).

Fig. 13 - Tipuri de larve la insecte: 

polipode (a - omida adevarata; b - omida falsa); c - oligopoda; d - apoda

Stadiul de pupa

Pupa este stadiul imobil in care insecta se retrage in locuri adapostite si nu se hraneste. In acest stadiu se produc transformari foarte puternice in vederea aparitiei adultilor.

Pupa poate sa fie neacoperita (Chrysomelidae), invelita intr-o tesatura laxa (Lymantria dispar, Euproctis chrysorrhoea, Leucoma salicis, Malacosoma neustria, etc.), inchisa intr-un cocon construit din diferite materiale (pamant, nisip, frunze) prinse cu fire de matase (Acronicta aceris, Dicranura vinula, Drymonia ruficornis, Cossus cossus) sau intr-un cocon numai din matase (produsul unor glande sericigene ale larvei, organe care dispar in stadiul de pupa, Hyponomeuta cognatella, Diprion pini, Neodiprion sertifer).

Ultimul segment al pupei prezinta adesea o formatiune speciala care poarta numele de cremaster. Cremasterul constituie un indice important pentru determinarea speciilor dupa pupe, lucru important pentru depistarea si prognoza multor daunatori. Spre exemplu, cremasterul la Lymantria dispar prezinta numeroase carlige, la Cacoecia murinana prezinta opt carlige, la Phalera bucephala un apendice bifurcat cu cate doi ghimpi ascutiti pe fiecare parte, la Operophthera brumata este rotunjit si terminat cu doi spini ascutiti, la Cnethocampa processionea prezinta doi ghimpisori la extremitatea abdomenului, etc.

Sub aspect morfologic se cunosc trei tipuri de pupe, adesea caracterizand grupe mari de insecte (fig.14):

libera, la care apendicele corpului (antene, palpi, picioare, aripi) nu sunt lipite de corp si se pot desprinde usor; are culoare alba-galbuie iar ca forma se apropie de cea a adultilor (Coleoptera, Hymenoptera).

obtecta sau acoperita, la care apendicele corpului sunt lipite cu un lichid exuvial, acoperite cu o membrana si nu se pot desprinde; culoarea este in general bruna (Lepidoptera).

coarctata, care pastreaza penultimul invelis larvar sub forma unui invelis numit puparium sau cocon fals in interiorul caruia se gaseste o pupa libera (Diptera).

Stadiul de adult

Acest stadiu reprezinta faza maturitatii si se caracterizeaza printr-o variatie foarte mare a insectelor de la un ordin la altul sau in cadrul aceluiasi ordin, familie sau gen, variatii care se refera la dimensiuni, forma, culoare, tipul de aripi si tipul de aparat bucal.