Regnul Protista

Regnul Protista

Regnul Protista reprezinta un grup extrem de divers de organisme eucariote. Cuprinde organisme predominant unicelulare, dar si pluricelulare relativ simple ;

protozoare, organisme unicelulare heterotrofe de tip animal ;

mixomicete si acrasiomicete, organisme heterotrofe cu stadii ameboide in ciclul de viata, apropiate printr-o serie de caractere de fungi ;

alge, organisme eucariote fotosintetizante, talofite unicelulare, coloniale si pluricelulare simple.

In momentul de fata este in general acceptata ideea, ca protistele actuale, reprezinta mai multe linii evolutive distincte si ca de fapt toate celelalte organisme eucariote isi au originea in protistele primitive.

Clasificarea organismelor din Regnul Protista, ca de altfel si a procariotelor este in prezent, inca un subiect de discutie.

Subregnul Phycobionta (Algophyta)

Ficobiontele sau algele reprezinta un grup numeros si heterogen de organisme vegetale micro- si macrofite (gr. phyton inseamna planta), care populeaza predominant mediul acvatic (ape dulci, sarate, salmastre).

Tipul de tal si modul de organizare al acestuia se modifica in cadrul grupului, de la forme unicelulare solitare, pana la forme coloniale si pluricelulare.

Reproducerea (asexuata si sexuata) este de asemenea diversificata, acoperind in forme specifice, toate tipurile proprii plantelor. Ciclul de dezvoltare variaza.

Toate algele actuale, au ca pigment asimilator dominant clorofila « a », dar luand in considerare pigmentii asimilatori accesorii (clorofila b, c, pigmentii carotinoidici si ficobilinici) natura susbtantelor de rezerva si compozitia peretelui celular, se disting in cadrul acestei largi unitati taxonomice 9 increngaturi (reprezentand diferite linii evolutive), dintre care unele (Cryptophyta, Euglenophyta, Chrysophyta, Pyrrophyta) contin alge unicelulare, altele (Phaeophyta, Rhodophyta) includ forme pluricelulare, iar increngatura Chlorophyta, de exemplu cuprinde atat forme unicelulare cat si pluricelulare.

Increngatura Cryptophyta

alge predominant autotrofe

grup putin numeros, vechi, cu multe caractere primitive, fiind considerat de multi autori o directie evolutiva inchisa

Increngatura Dinophyta (Pyrrophyta)

organisme vegetale unicelulare, de culoare bruna, brun-galbuie sau rosie (gr. pyrros = foc) care traiesc de obicei libere, mai ales in apele dulci statatoare si marine.

majoritatea sunt autotrofe[*], unele sunt mixotrofe , iar altele exclusiv heterotrofe (saprofite si parazite)

caracteristic este invelisul celular caracteristic (prezent la speciile « armate » si absent la cele « nude »  reprezentat printr-o teca celulozica, ornamentata si impregnata cu CaCO₃.

Increngatura Chrysophyta (alge aurii)

grup destul de heterogen de flagelate acvatice, ce cuprinde alge de culoare aurie (gr. chrysos = auriu), cu nuante de la galben-auriu la galben-brun.

Increngatura Bacillariophyta (diatomee)

unicelulare, solitare sau coloniale libere sau fixate, raspandite in ape dulci sau sarate pe intreg globul.

Sunt alge puternic diferentiate si specializate, cu un numar impresionant de specii

Autotrofe

Caracteristica este prezenta unui invelis celular de natura proteica denumit teca, puternic impregnat cu SiO₂. Dupa moartea celulelor, tecele se depun, formand in decursul timpului, sedimente de diatomit. Teca are aspectul unei cutii cu capac, fiind formata din doua parti, una superioara, denumita epiteca si una inferioara, denumita hipoteca, care se imbina (Fig. Pinnularia). Epiteca si hipoteca sunt la randul lor alcatuite din doua regiuni: o zona plana denumita valva sic ate o zona laterala denumita pleura. Asadar, orice diatomee prezinta o anumita forma, cand este privita din fata (zona valvara), si alta, cand este privita din lateral (zona pleurala). Valva, poate avea forme variate si prezinta ornamentatii fine, dispuse omogen pe toata suprafata sau localizate doar pe partile laterale (mijlocul valvei ramanand neted).

Pinnularia viridis – sectiune schematica longitudinala

Increngatura Xanthophyta (Heteroflagelatae)

culoare verde-galbui datorita pigmentului dominant (xantofila) care mascheaza clorofila

prezinta doi flageli inegali in anumite stadii de viata (zoospori, gameti) (de unde si denumirea)

in general microfite

Increngatura Phaeophyta (alge brune sau feofite)

2000 specii, de o mare diversitate morfoanatomica, toate sunt pluricelulare, macroscopice

forme predominant marine, a caror culoare este data de pigmentul fucoxantina care se afla in cantitati mari si mascheaza clorofila a si c

vegeteaza pe substrat solid (stanci, bolovani), putine specii traiesc in nisip, traiesc mai ales in zone acvatice reci si temperate

substantele de rezerva sunt laminarina, manitolul si picaturile de ulei

sunt organisme cu tal variat (filamentos, lamelar, bandiform, cormoid diferentiat in rizoid, cauloid si filoid) uneori de dimensiuni uriase (ajung la 100 m lungime - Macrocystis), fiind cele mai mari protiste

reproducere sexuata sau asexuata

numeroase specii elaboreaza vitamine, substante cu actiune antimicrobiana, acumuleaza iod, brom etc. sunt utilizate pentru obtinerea de medicamente necesare tratarii unor maladii renale, in cosmetica. Unele sunt folosite in industria textila, a hartiei, alimentara etc. Algele brune sunt folosite ca hrana de multe animale marine, unele sunt folosite ca furaje pentru animale domestice. Alge ramase pe tarmuri dupa reflux sunt ingrasaminte naturale pe terenuri agricole.

feofitele sunt grupate in trei clase, in raport cu gradul de organizare al talului, modul de reproducere si ciclul de dezvoltare: Phaeophyceae, Laminariophyceae si Fucophyceae.

Clasa Phaeophyceae

ciclu de viata digenetic, cu generatii izo- sau heteromorfe, in care gametofitul este dominant

de exemplu Dictyota - alge cu tal lamelar, ramificat dihotomic sau intreg, in structura caruia se diferentiaza un strat median, format din celule mari, incolore si doua straturi de celule corticale mici bogate in cloroplaste. Celulele medulei au pereti despartitori prevazuti cu numerosi pori, ele fiind elemente conducatoare primitive.

Clasa Laminariophyceae

ciclu de viata digenetic, predomina generatia sporofitica ; gametofit microscopic. Sporofitul este foarte evoluat, variat ca forma si intotdeauna diferentiat in rizoid (parte bazala cu care se fixeaza de substrat), cauloid (asemanator cu o tulpina si gol pe dinauntru) si filoid (cu rol fotosintetizator, ca si frunzele plantelor superioare).

de exemplu Laminaria – L. saccharina – filoid simplu, ca o panglica ondulata pe margini, depasind de multe ori 1 m lungime

L. digitata – filoid ramificat, digitat, atingand dimensiuni de pana la 2 m.

Clasa Fucophyceae

generatia gametofita se reduce la gameti, iar sporofitul reprezinta insasi planta

exemplu Cystoseira barbata (Syn: Fucus barbatus , foarte frecventa in Marea Neagra, are talul de 1,5 – 2 m, iar pe filoidul cilindric se afla numeroase cavitati pline cu aer denumite plutitori (aerochisti), cu rol in mentinerea talului in pozitie verticala in apa.

Cystoseira barbata. A – ; B – fragment de tal

Increngatura Rhodophyta (alge rosii, rodofite)

forme predominant pluricelulare, marine, dar si de apa dulce, caracterizate prin prezenta pigmentului ficoeritrina, care domina, mascand clorofila a si d si imprima astfel talurilor nuante de rosu pana la rosu-violet (de unde si numele de floridee sau flori de mare)

4000 specii, preponderent pluricelulare, cu putine specii unicelulare sau cenobiale

Peretele celular contine predominant celuloza, dar poate contine si polizaharide cu sulf (de exemplu agar[‡])

produsul de asimilatie este un polizaharid numit amidonul de floridee care este mai apropiat de glicogen decat de amidon, se coloreaza in prezenta iodului in brun-galbui-roscat si nu in albastru.

Tal evoluat, superior organizat, diferentiat in rizoid, filoid si cauloid

Sunt mai mici ca dimensiuni decat algele brune (sub 1 m lungime)

Celulele talului sunt diferentiate functional (celule corticale, celule cu rol asimilator, cu rol de depozitare, cu rol conducator si mecanic)

Reproducere sexuat si asexuat

Ciclul de viata : alterneaza 3 generatii morfologice, ciclul fiind mult mai complicat si de un tip special : trigenetic haplo-diplofazic.

Importanta : din rodofite se extrag agarul si caragenul care au mare importanta economica ; substante active sunt folosite in fitoterapie si cosmetica ; rodofitele produc si vitamine ; talul mineralizat este utilizat in agricultura ca ingrasamant ; unele specii sunt folosite in alimentatie ca salata.

Rodofite - exemplu : Ceramium – cuprinde alge marine cu tal filamentos, ramificat. In Marea Neagra se intalneste frecvent Ceramium rubrum – tal ramificat dihotomic si cu terminatii curbate in forma de cleste, de culoare roz sau purpurie ; filamentele talului sunt invelite intr-o teaca gelatinoasa.

Increngatura Euglenophyta

organisme unicelulare, flagelate, mobile, acvatice (predominant de apa dulce, dar si marine), dar si forme simbionte si chiar cateva specii parazite.

Majoritatea sunt autotrofe, altele sunt saprofite, iar unele sunt mixotrofe (se hranesc autotrof la lumina si heterotrof la intuneric)

Au ca produsi de sinteza un polizaharid numit paramilon si substante grase

Reproducere asexuata prin diviziune directa, dupa un plan longitudinal, procesul sexual este foarte rar intalnit

Exemplu Euglena care se intalneste in lacuri si balti

Prin prezenta cromatoforilor si prin modul de reproducere, flagelatele se inrudesc cu cloroficeele, iar prin acestea, se face legatura cu alte categorii sistematice de plante superioare. Din aceasta cauza unii autori le plaseaza la baza sistemului vegetal.

Increngatura Chlorophyta (alge verzi)

Clorofitele sunt o grupare heterogena de organisme vegetale, care au insa o serie de caracteristici comune, ce vizeaza atat compozitia structurii pigmentare (clorofila a, b, pigmenti carotinoidici) cat si natura peretelui celular (celuloza si alte polizaharide) si a substantelor de rezerva (amidon intraplastidial).

Peste 5000 specii

Pot fi forme

unicelulare, izolate sau reunite in colonii sau cenobii

pluricelulare lamelare sau filamentoase, simple sau ramificate

dimensiuni de la cativa microni la cativa metri

unele traiesc in simbioza cu ciupercile formand licheni

prezente mai ales in planctonul apelor dulci din lacuri, balti si mlastini

celulele poseda

un perete celular de natura celulozica,

unul sau mai multi nuclei

cromatofori de forma variata

si toate celelalte componente, in conformitate cu organizarea de tip eucariot.

Reproducere sexuata si asexuata

Cicluri de dezvoltare variate si se intalnesc toate cele trei tipuri de alternanta de generatii

Exemple :

o  Chlamydomonas (unicelular),

o  Volvox (un gen cu specii coloniale),

o  Chlorella (alge unicelulare solitare),

o  Scenedesmus (cuprinde numeroase specii cenobiale),

o  Ulothrix (grupeaza specii filamentoase, pluricelulare, macroscopice (cativa cm lungime), neramificate),

o  Ulva (= salata de mare, au tal lamelar, de cativa cm lungime, comuna in Marea Neagra este Ulva lactuca),

o  Cladophora (specii denumite popular « lana broastei », deoarece prezinta un tal filamentos, bogat ramificat),

o  Spirogyra (matasea broastei),

o  Closterium (un gen cu numeroase specii unicelulare, cu corpul in general semilunar).

o  si Chara din Clasa Charophyceae care reprezinta alge verzi superior organizate, deosebite de toate celelalte studiate pana acum, avand un tal pluricelular, fixat prin cellule rizoidale si alcatuit dintr-un ax vertical si numeroase verticilii de ramificatii.

(poze/desene in caietul Lp)

Anexe

F o t o s i n t e z a