QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente arta cultura

Civilizatia greaca in epoca arhaica



Civilizatia greaca in epoca arhaica


Aceasta se situeaza in jurul anilor 750 i.Chr., cand lumea greaca iesise din "epoca obscura". Aparuse o noua arta si literatura, religia se constituise definitiv, noua scriere va fi un instrument esential pentru viata spirituala cat si pentru comertul care se intensifica iar viata economica va cunoaste un deosebit avant.

In secolul VII apare o noua denumire ce se aplica tuturor grecilor, fara a tine seama de etniile diferite, cea de eleni. Unitatea elenismului arhaic a fost o realitate, ale carei trasaturi esentiale se evidentiaza in evolutia oraselor-state , a creatiilor spirituale, unitate ce s-a manifestat in cadrul unei multitudini de forme particulare, locale, datorita diversitatii populatiilor si extinderii geografice a cuceririlor grecilor. Este epoca marilor colonizari, care s-au extins din sudul Italiei, Galiei, Iberiei, pana in Egipt, nordul Africii, Asia Mica, Caucaz, gurile Donului, Marea Neagra.



Inca din aceasta epoca, forma de organizare administrativa si politica, general raspandita , a societatii grecesti a fost orasul-stat, numit polis. Pe de o parte, polisul reprezenta o unitate teritoriala si administrativa, ce cuprindea orasul, cu pamanturile din jurul sau, cu conducerea si alte organisme de administrare. Pe de alta parte, semnificatia mai profunda a notiunii de polis pentru greci a insemnat o comunitate de cetateni, cu origini etnice comune, care practicau aceleasi credinte si ritualuri religioase, impartaseau aceleesi idealuri civice. Pentru greci era o chestiune de mandrie sa apartina unui anumit polis, fata de care aveau o seama de obligatii de ordin administrativ, de a participa, spre exemplu, la treburile publice, dar mai ales spirituale. Fiecare polis avea dreptul de a-si bate propria moneda, se organiza pe baza unei constitutii proprii, avea zeii sai proprii, pe langa zeitatile comune tuturor grecilor, care se constituisera intr-un panteon, prefigurat inca din epoca prearhaica. Templelor inchinate zeilor din religia oficiala comuna li se adaugau cele ale zeilor venerati pe plan local. De asemenea, fiecare polis avea o agora, piata publica in care se intalneau cetatenii pentru a discuta trebuirile obstei, un teatru in care aveau loc concursuri si reprezentatii de drama si comedie. Dincolo de elementele comune ale acestui tip de organizare, au existat in lumea greaca o serie de particularitati, datorate zonei geografice, conditiilor si traditiilor proprii fiecarui polis. Informatiile scrise despre organizarea acestora, viata politica, sociala, economica, formele de invatamant, legislatie si administrarea justitiei etc.se refera mai ales la Atena si Sparta.


Formele de guvernamant

Prima forma de guvernamant pare sa fi fost, pretutindeni pe teritoriile locuite de eleni, monarhia.

Regele, numit basileus,carmuia orasul, conducea armata, judeca toate cauzele civile (cele penale erau lasate la discretia razbunarii clanurilor), prezenta sacrificiile publice. Autoritatea regelui se baza pe nobletea originii sale, considerata divina, pe bogatiile sale provenite mai ales din exploatarea propriilor lui pamanturi. Nu avea insa putere absoluta, era asistat de un consiliu compus din capii familiilor nobile, cu care trebuia sa cada la invoiala in anumite hotatari pa care le lua. Nobilii erau mari proprietari de pamanturi, oamenii de rand erau mici proprietari sau muncitori agricoli. Economia era inca rudimentara, se baza pe agricultura si cresterea vitelor iar comertul se baza pe troc, schimbul in natura, moneda nefiind inca cunoscuta.

In ordine cronologica, in evolutia sociala si politica a Greciei antice a aparut forma de guvernare aristocratica sau oligarhia (de la oligos-putin si arhe-conducere). Primele forme de acest fel au aparut in regiunea Ionia, cand un grup de aristocrati au pus mana pe putere, in general fara violente. Puterea aristocratiei se baza pe prestigiul unei origini socotite de esenta divina si pe o bogatie considerabila, de mari proprietari de pamant si crescatori de vite, in special cai.

Organul de conducere al guvernarii aristocratice il constituie consiliul numit gerusia , care succede consiliului regal din perioada precedenta. Era alcatuit din membri desemnati, in general pe viata, conform unor sisteme care variaza de la oras la oras. Acesta conducea efectiv orasul, numea si supraveghea pe magistrati, care erau schimbati in fiecare an.

Regimul aristocratic va fi amenintat de mai multi factori, care au actionat independent .Astfel, introducerea monedei, care a inlocuit treptat trocul, a avut consecinte de cea mai mare importanta. Precursoarele monedelor au fos lingourile de aur sau argint stampilate, care se foloseau de multa vreme in Orient. Inventia monedei este atribuita lui Giges, rege al regatului oriental al Lidiei , in secolul VII. Monedele grecesti erau batute de diferitele orase, fiind diferite ca etalon dar aveau in comun faptul ca erau din argint, in toata lumea greaca. Raspandirea monedei a reprezentat un pretios instrument pentru schimburile comerciale, usurandu-le mult si permitand unor negustori sa stranga averi uriase, care pentru prima data in istoria Greciei reprezinta bunuri mobiliare (bani) si nu funciare (pamanturi). Negustorii imbogatiti erau deopotriva nobili si oameni provenind din paturile de jos iar puterea economica tot mai mare a acestei clase va atrage pretentii din partea acestora la puterea politica, in devafoarea aristocratiei.

O alta cauza a diminuarii puterii aristocratiei au fost schimbarile in arta militara. In secolul VIII, lupta era una de cavalerie, iar militarii erau de regula nobili care aveau resursele materiale pentru a poseda si intretine cai, precum si armamentul corespunzator. In perioada urmatoare , creste importanta, pe plan militar , a infanteriei grele, in consecinta tactica se baza pe alte principii . Un nou ideal se substituie celui cavaleresc, inlocuit de cel al "omului de arme" (hoplitul) , militari ce proveneau din clasa de mijloc. Hoplitii isi puteau procura armura completa, scutul, lancea chiar daca nu erau oameni bogati, astfel incat statutul lor social devine mai important, prin urmare apare posibilitatea ca acestia sa acceada la functii politice. O evolutie asemanatoare a avut loc in ce priveste marinarii. Corabiile de razboi, cu echipaje din ce in ce mai numeroase, erau constituite din oameni de rand, care erau echipati de catre cetatenii comunitatilor din care faceau parte. Hoplitii si marinarii devin o patura de mijloc importanta, esentiala pentru apararea oraselor. Pe plan politic, consecinta a fost aparitia unor revendicari din partea acestei noi clase.

O alta forma de guvernamant, tirania, a reprezentat o solutie provizorie (a durat aproximativ un secol, intre VII-VI) la criza sociala a Greciei arhaice. Este vorba de instituirea prin violenta a puterii unui singur individ, regim pe care grecii l-au numit tiranie (de la cuvantul de origine etrusca turan -domn).Tiranul este cel care pune mana pe putere si o pastreaza cu forta, deosebindu-se de rege, care era detinatorul unei autoritati legitime, deoarece era ereditara. Regimul tiraniei a fost specific oraselor foarte evoluate din punct de vedere politic, economic si social, nu a fost raspandit in intreaga Grecie si a avut caracteristici particulare de la un oras la altul. In ciuda acestor diferente, au existat unele trasaturi comune ale tiraniei in lumea greaca. Tiranii nu schimbau constitutia existenta a orasului-stat, nici pe magistratii alesi, desi puterea efectiva era in mainile lor. Aristocratii sunt mai ales cei care i-au urat pe tirani, deoarece li se luasera privilegiile, oamenii de rand, intr-o oarecare masura, s-au bucurat de unele avantaje. "Blandul tiran" Pisistrate, cum este numit in unele scrieri ale epocii, ce a stapanit la Atena, a acordat imprumuturi micilor proprietari de pamant confiscate de la nobili, pentru a-si putea transforma ogoarele in plantatii de vie si maslini. O alta caracteristica comuna tuturor tiranilor a fost "politica lor de prestigiu", cum o numeste P. Leveque, prin care incercau sa-si asigure autoritatea. Aceasta consta in: initiative privind constructiile importante in orasul pe care il stapaneau, precum temple, sosele, canalizari etc., prin care ofereau locuri de munca cetatenilor de rand ; incurajare si sustinerea materiala a oamenilor de cultura si arta, prin comenzi si oferirea de avantaje materiale, cu conditia, desigur, ca artistii si poetii de la curtile lor sa ii preamareasca; un alt mijloc de obtinere a prestigiului a fost diplomatia activa, materializata prin actiunile de colonizare si prin aliante matrimoniale cu cele mai distinse familii grecesti si straine. Dupa cum remarca Leveque, mai presus de toate, tiranii erau extrem de solidari intre ei, ajutandu-se unii pe altii, cu scopul de a-si consolida si pastra puterea. Dupa aproximativ un secol, tirania dispare, cel mai adesea rasturnarea tiranului se facea fara violenta, acesta era silit in unele cazuri sa se exileze, mai rar era asasinat.

O noua forma de guvernare, democratia, va apare in Grecia in perioada clasica, mai precis la Atena.



Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }