QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Configuratia actuala a marfurilor alimentare








Configuratia actuala a marfurilor alimentare


Marfa este corespondentul material al unei necesitati de consum determinata. Acest corespondent material creat pentru a fi realizat de piata obiect material (inclusiv ca suport pentru informatii variate) apare in dubla ipostaza: ca produs-entitate pana in faza contractarii, apoi ca lot de marfa identica, omogena si finita de produse pana in momentul vanzarii, cand este transmis consumatorului, din nou, ca produs-entitate.

Marfa, pentru a fi realizata pe piata, trebuie sa fie cat mai repede si cat mai eficace indreptata spre consumatorul final, astfel incat ciclul bani-marfa-bani sa se efectueze in conditii cat mai avantajoase si pentru producator si pentru consumator.




Comertului ii sunt specifice o serie de axiome, printre care urmatoarele sunt decisive:

Prima axioma. Comertul se face cu marfa. Aceasta presupune o structura sortimentala si un nivel de calitate a marfii acceptate de cumparatori, la locul, in momentul, in cantitatea solicitata si la pretul asteptat.

A doua axioma. Comertul este o indeletnicire profitabila, adica un castig stimulativ, dupa deducerea cheltuielilor de circulatie si a riscului comercial.

A treia axioma. Comertul se bazeaza pe credibilitate in amonte si in aval de agentul economic implicat. Fara o credibilitate certa, agentul economic comerciant este marginalizat sau chiar eliminat de pe piata.

A patra axioma. Comertul presupune un grad ridicat de profesio-nalism specific si complex. Acest lucru implica o profunda si multilaterala cunoastere a marfurilor, a surselor de productie, a conditiilor si tehnicilor de deplasare in timp si spatiu a marfurilor, a mijloacelor si instrumentelor financiare, a mijloacelor si tehnicilor de comunicare (negociere, public relation, telematica etc.), informatica operationala si altele.

Comertul se exercita cu marfuri, indiferent de gradul lor de prelucrare tehnologica, respectiv cu materii prime, semifabricate si produse finite. Se observa, insa, ca numai materiile prime (in cea mai mare masura) circula in vrac sau in semivrac, ca produs propriu-zis sau ca sistem monocomponent, in timp ce semifabricatele (intr-o masura tot mai mare) si produsele finite (in tarile dezvoltate in proportie de 90 95 %) circula ca sistem bicomponent (produsul + ambalajul individual).

Faptul ca marfa moderna se constituie ca sistem bicomponent la care ambele componente se interconditioneaza organic, determina un nou mod de abordare manageriala atat in fazele de proiectare pana la obtinerea produsului-etalon destinat contractarii si apoi la constituirea loturilor de marfa, cat si in fazele distributiei si realizarii produsului de piata.

Este momentul sa facem precizarea ca prin produs se intelege orice obiect rezultat dintr-o activitate umana, mai mult sau mai putin monitorizata si indiferent de scop, in timp ce marfa este, sau cel putin trebuie sa fie, un produs proiectat si fabricat in conformitate cu exigentele si rigorile pietei, pentru a fi transformat in bani si cu un profit stimulator intr-un interval de timp fezabil.

Comertul cu marfuri alimentare presupune existenta unei structuri sortimentale adecvate de produse autentice, normale si sigure, pe de o parte, si asigurarea unui nivel calitativ acceptat de catre consumatori, la locul, in momentul si cantitatea ceruta de piata, pe de alta parte. Imperativul gasirii acestui echilibru reprezinta esenta tematicii propuse.

Comertul international cu marfuri alimentare se afla sub incidenta urmatorilor factori:

disponibilitatilor de resurse agro-alimentare si a fluxurilor lor comerciale internationale;

ridicarii gradului de prelucrare a alimentelor, impulsionata fiind de industrializarea rapida a sectoarelor de productie alimentara, aparitia unor noi forme de distributie si dezvoltarea unor noi forme de consum;

politicilor alimentare si nutritionale promovate la nivel national si international si care corijeaza sau completeaza efectele politicilor sectoriale si a celor economice globale;

utilizarii unor mecanisme eficiente de adaptare la exigentele protectiei consumatorului.

In conditiile economiei de piata, consumatorul devine axul central al tuturor activitatilor economice care converg catre satisfacerea cat mai deplina a dorintelor, preferintelor, necesitatilor si exigentelor sale, aceasta satisfacere fiind insasi esenta actiunilor economice realizate. De aceea, cercetarea si asigurarea calitatii in general este insistent reclamata de societatea contemporana, dupa cum cercetarea si asigurarea calitatii bunurilor reprezinta o cerinta expresa a diferitelor sectoare economice.

La nivelul macroeconomic - national, regional si international - calitatea produselor este evaluata tot mai mult in stransa legatura cu calitatea vietii. La nivel microeconomic, nivelul crescand al cerintelor consumatorilor (fata de caracteristicile nutritionale ale alimentelor, caracteristicile toxicologice ale acestora, fata de latura organoleptica si estetica, ca si fata de procedeele tehnice utilizate in prelucrare, ambalare), nevoia lor de informare si educare trebuie sa stimuleze preocuparile intreprinzatorilor pentru imbunatatirea calitatii marfurilor alimentare.



Consideram ca eforturile in aceasta directie sunt menite sa potenteze schimburile internationale ale marfurilor alimentare si sa determine obtinerea unor avantaje competitive sustinute in lupta concurentiala.

Punctul-cheie cu care se confrunta agentii care opereaza pe piata internationala a marfurilor alimentare este acela de a conjuga corect doua atitudini:

  • intelegerea intr-o viziune sistemica a produsului alimentar comercializat la nivel de lot, dar si ca entitate, ca purtator de energie si substanta, satisfactie si informatie, inovatie si valoare economica;
  • necesitatea de a asigura calitatea acestuia pentru realizarea sa pe piata economica, dar si in cadrul celei metabolice a organismului uman, in vederea obtinerii:

unei maxime integrari a elementelor relatiei om-ambient natural-ambient artificial;

unei maxime eficiente economice, sociale, nutritionale.

Observand marfurile contemporane, devine necesara cunoasterea fenomenologiei consumului, legata de nevoi, de interese, de procese de schimb, de valoare, prin focalizarea atentiei, in mod particular, asupra analizei stadiului nevoilor si a modului in care se realizeaza transferul de valoare.

De regula, necesitatile consumatorilor sunt fundamentate pe patru elemente logice de baza, si anume (figura 1.1):

logica functionala: consumatorii isi construiesc propriile nevoi si exigente pornind de la o anumita utilitate (destinatie in consum) nesatisfacuta pe piata;

logica economica: prin achizitionarea marfurilor respective, consumatorii doresc sa-si satisfaca necesitatile in conditii eficiente de calitate si de pret;

logica diferentiala: fiecare consumator trebuie sa aiba libertatea de a alege dintre mai multe marfuri similare oferite pe piata, pe baza unor criterii de diferentiere stabilite de acesta;

logica schimbului simbolic: fiecare marfa achizitionata trebuie sa confere consumatorului un anumit statut in societate, o anumita apartenenta sociala.


Marfa contemporana prezinta o configuratie totalizatoare, care include:

o componenta functionala satisface o destinatie precisa, corespunde unui scop bine stabilit;

o componenta instrumentala circulatia tehnico-economica a marfii se bazeaza pe o logistica tehnica si comerciala judicios stabilite;

o componenta estetica marfa reprezinta un element de mediere intre sfera nevoilor si oportunitatile sistemului de productie prin intermediul designului si esteticii sale;

o componenta sociala, respectiv determina un anumit nivel de satisfactie in utilizare si in consum, creeaza preferinte si fidelizeaza consumatorul, ii confera prestigiu in societate si ii asigura un statut social.


Oval: NECESITATI












Figura 1.1 Elemente de logica pe care se fundamenteaza necesitatile consumatorului



Calitatea marfurilor, conform definitiei data de SR EN ISO 9000/2001, reprezinta masura in care un ansamblu de caracteristici intrinseci indeplinesc cerintele.

Integrarea caracteristicilor de calitate corespunzatoare dimensiunilor calitatii marfii, pe intregul ciclu de viata al acesteia, redimensioneaza in mod global conceptul de calitate. In conditiile concurentiale de piata, aspectul de globalitate a calitatii calitatea globala este extrem de important, intrucat evidentiaza abordarea si implicarea in realizarea acesteia, atat a factorilor din mediul extern al intreprinderii, cat si a celor din mediul intern al acesteia

Asadar, calitatea marfii exprima capacitatea acesteia de a-si indeplini functiile pentru care a fost proiectata, prin intermediul atributelor calitatii (durabilitate, siguranta, usurinta in utilizare, satisfacerea necesarului energetic zilnic, acoperirea necesitatilor zilnice de substante nutritive etc.). Desi din punct de vedere al companiei producatoare unele dintre aceste caracteristici pot fi masurate in mod obiectiv, calitatea trebuie evaluata prin prisma perceptiei consumatorilor.

Realizarea calitatii constituie o preocupare majora a producatorilor. Pozitia pe piata a marfurilor si imaginea marcilor acestora depind de calitatea perceputa de consumatori, care de multe ori considera ca fiind produse de buna calitate acelea care aduc beneficii majore la un nivel acceptabil al costurilor.

Consumatorii evalueaza si compara marfurile oferite pe piata, in special prin prisma caracteristicilor de calitate ale acestora si a pretului.

O marfa poate prezenta o varietate de caracteristici de calitate. O companie producatoare tinde sa aduca unui produs de baza cat mai multe schimbari pentru a crea un model cat mai sofisticat, caracteristicile marfii constituind un instrument eficient de diferentiere a acesteia in raport cu produsele concurentilor.

In prezent, ridicarea competitivitatii marfurilor pe piata presupune trecerea de la o calitate de conformitate la o calitate de conceptie, respectiv producerea si disponibilizarea unor marfuri la nivelul cerintelor consumatorilor.



*      Functiile produsului alimentar


Produsul alimentar este constituit in marea majoritate a cazurilor dintr-un complex de substante organice si anorganice necesare organismului uman, alaturi de care se gasesc substante indiferente si uneori substante antinutritionale si daunatoare, aspecte ce se repercuteaza asupra functiilor. Prezenta nutrientilor in compozitia chimica ii confera o serie de proprietati ce se deosebesc fundamental si calitativ de cele ale produsului nealimentar.

Prezent zi de zi in toate etapele formarii si dezvoltarii personalitatii umane, produsul alimentar ocupa un loc primordial intre factorii de viata ai omului, indeplinind functii specifice, distinctive fata de functiile produsului nealimentar. Functiile produsului alimentar isi au originea in valoarea de utilizare (consum) insasi, fiind o manifestare a acesteia; rolul produsului alimentar in hranirea si starea de sanatate a populatiei se realizeaza printr-o paleta larga de functii care se manifesta pe mai multe planuri si in stransa interdependenta cu structura, compozitia chimica si proprietatile produsului.

Functiile produsului alimentar sunt urmatoarele: functia nutritiva, functia plastica, functia energetica, functia catalitica, functia de protectie si de sanogeneza, functia terapeutica, functia psihosenzoriala si estetica, functia igenico-sanitara, functia simbolica.


*      Functia nutritiva este una din cele mai complexe functii fiind data de ansamblul de substante din compozitia produsului alimentar ce asigura nutrirea organismului uman, respectiv glucide, lipide, protide, saruri minerale, vitamine, acizi organici si enzime. Prin intermediul produsului alimentar, organismul isi procura substantele necesare cresterii si dezvoltarii, obtinerii energiei pentru desfasurarea proceselor vitale refacerii celulelor si tesuturilor.

Functia nutritiva este o functie dependenta de mai multe variabile:

F(N) = f (G, L, P, SM, V, A, E) in care:

G = reprezinta glucidele din compozitie;

L = reprezinta lipidele din compozitie;

P = reprezinta protidele din compozitie;

SM = reprezinta sarurile minerale din compozitie;

V = reprezinta vitaminele din compozitie;

A = reprezinta acizii organici din compozitie;

E = reprezinta enzimele din compozitie.

Forma specifica prin care se exprima functia nutritiva a produsului alimentar este valoarea nutritiva.

Demn de retinut este complexitatea acestei notiuni prin care se exprima cea mai importanta functie a produsului alimentar. Este cunoscut faptul ca valoarea nutritiva este influentata nu numai de substantele din compozitia chimica a produsului alimentar ci si de alti factori cum sunt: gradul de prelucrare tehnologica, denaturarea nutrientilor si pierderile cantitative ale acestora in timpul procesului tehnologic, coeficientii de asimilare ai trofinelor etc. Modificarile si imbunatatirile care au loc in tehnologia agricola sau de fabricatie sub influenta progresului tehnic, in compozitia chimica a materiilor prime agricole, in reteta produsului alimentar, provoaca modificari si imbunatatiri ale valorii nutritive, deci si ale functiei nutritive.

Interesul pentru produsele alimentare noi creste in conditiile in care acestea poseda valoare nutritiva superioara, conditie care in majoritatea cazurilor este indeplinita.


*      Functia plastica se manifesta prin aportul pe care il au unele substante din compozitia produsului alimentar - protide, substante minerale la refacerea celulelor si tesuturilor uzate sau distruse din organismul uman, precum si in formarea tesuturilor noi, in special la copii.

Functia plastica este deci dependenta de urmatoarele variabile:

F(Pl) = f (P, SM)

Un rol important in exercitarea acestei functii il au protidele din compozitia produsului alimentar a caror structura complexa cuprinde entitati simple, aminoacizii. Pentru rolul plastic ce-1 indeplinesc in constructia organismului uman aminoacizii au fost numiti 'Pietrele de constructie ale organismului'.


*      Functia energetica se exercita de catre produsul alimentar prin furnizarea energiei ce rezulta din arderea in organism a trofinelor calorigene (lipide, glucide, protide). Functia energetica este dependenta de un grup mai restrans de variabile si anume:

F(Eg) = f (L, G, P)

Forma specifica prin care se exprima functia energetica a produsului alimentar este valoarea energetica care are ca unitate de masura Kilocaloria (kcal) sau kilojoulul (KJ), conform Sistemului International de Unitati adoptat in 1971 de FAO/OMS.

Stabilirea valorii energetice a unui produs alimentar porneste de la compozitia chimica, respectiv de la continutul procentual (g%) in lipide, glucide si protide care se amplifica cu coeficientii calorici ai trofmelor stabiliti pe cale experimentala.

Valorile coeficientilor calorici sunt:

pentru lipide = 9,3 kcal pe gram sau 37,7 kJ;

pentru glucide si protide = 4,1 kcal pe gram sau 16,7 kJ.

Un rol important in exercitarea acestei functii il au lipidele si glucidele din compozitia produsului alimentar. Sursa de energie poate fi considerat si alcoolul etilic, care furnizeaza 7 kcal/g si se gaseste in bauturile alcoolice al caror consum limitat nu poate reprezenta o baza de calcul in evaluarea ratiei calorice.


*      Functia catalitica consta in actiunea unor substante din compozitia produsului alimentar (protide, saruri minerale, vitamine, enzime) ce intervin direct in asimilarea si dezasimilarea unor nutrienti existenti in produs.



Functia catalitica este deci dependenta de urmatoarele variabile:

F(Ct) = f (P, SM, V, E)

Protidele exercita aceasta functie prin participarea lor la formarea unor enzime intervenind astfel in desfasurarea tuturor proceselor vitale ale organismului.

Substantele minerale indeplinesc aceasta functie catalitica intr-un plan destul de cuprinzator - participand la buna functionare a unor glande (iodul pentru glanda tiroida, zincul pentru pancreas etc.), sau intrand in constitutia unor vitamine (cobaltul in vitamina B12) si enzime; de asemenea fierul intra in compozitia hemoglobinei ca principal transportor de oxigen.

Vitaminele si enzimele sunt factori catalitici care, desi se gasesc in cantitati foarte mici, participa la procesele de formare a diferitelor substante de dezvoltare a organismului uman, de amplificare a celulelor si refacere a tesuturilor.


*      Functia de protectie si de sanogeneza se manifesta prin actiunea protectoare ce o exercita unii nutrienti din compozitia produsului alimentar care sunt in acelasi timp si generatori de sanatate pentru organismul uman. Produsul alimentar nu reprezinta numai un element indispensabil al vietii, gratie valorii nutritive si valorii energetice, ci si un factor de sanogeneza de prima importanta. Astfel, protidele din compozitie intervin in procesul de aparare a organismului contra microbilor, virusurilor si a toxinelor acestora si de asemenea participa la formarea anticorpilor al caror rol de aparare este primordial. Tot proteinele aduse de produsul alimentar protejeaza organismul contra actiunii toxice a unor substante cu care se combina chimic si pe care le transforma astfel in substante lipsite de nocivitate.

Functia de protectie si sanogeneza este dependenta de urmatoarele variabile ale compozitiei chimice:

F (PS) = f (P, G, L, SM, V, E).

In ultimul timp literatura de specialitate a evidentiat pe larg rolul protector al proteinelor, lipidelor, glucidelor, substantelor minerale si vitaminelor, ceea ce constituie o dovada elocventa a functiei de protectie si sanogeneza ce o exercita produsul alimentar in relatia cu organismul uman.

Intregul proces de realizare a produsului alimentar trebuie sa urmareasca manifestarea acestei functii astfel incat acesta sa genereze si sa intareasca sanatatea, sa consolideze rezistenta organismului, capacitatea acestuia de a se adapta la actiunea in continua schimbare a factorilor de mediu si sa mareasca capacitatea muncii umane.


*      Functia terapeutica este exercitata de acele produse alimentare (cereale, legume, fructe etc.) ce intervin ca adjuvanti in tratamentul unor afectiuni; intre primele conceptii care au pus in valoare functia terapeutica a produselor alimentare este aceea a lui Hipocrate care a scris si primele carti despre regimul alimentar la omul sanatos si bolnav. Astazi se evidentiaza lucrarile lui Jean Valnet in Franta, lancu Gontea, Iulian Mincu, Mircea Alexan si Ovidiu Bojor in Romania s.a., care au facut cunoscut potentialul terapeutic al unor produse alimentare si plante.

Functia terapeutica este dependenta de ansamblul de variabile (glucide, lipide, protide, saruri minerale, vitamine, enzime, acizi organici) din compozitia produsului alimentar a caror actiune sinergica suprima sau atenueaza simptomele unor boli.

F (Tr) = f (G, L, P, SM, V, E, A).


*      Functia psihosenzoriala si estetica a produsului alimentar s-a manifestat inca de la inceputul vietii umane pe Terra. Ea a evoluat odata cu introducerea progresului tehnic in agricultura si industria alimentara. Aceasta functie se manifesta prin forma si marime, culoare, limpiditate, consistenta, aroma si gust. In selectia produselor alimentare consumatorul este sedus in majoritatea cazurilor de dorintele si placerile pe care i le ofera produsul si mai putin de valoarea nutritiva a acestuia.

In relatia produs alimentar-ambalaj, ultimul indeplineste in raportul cu primul, functii variate: ca mod de organizare, ca exprimare si manifestare a produsului sau ca reflectare a acestuia. Asadar, semnificatia economico-sociala depaseste acceptiunea curenta conferita ambalajului; ea desemneaza nu numai functiile de protectie (mecanica, fizica, fizico-chimica, biochimica, microbiologica) si de promovare a vanzarii, in sensul determinarii consumatorilor sa parcurga un ciclu de stari comportamentale dupa modelul AIDA (Atentie, Interes, Dorinta, Actiune) culminand cu actiunea de cumparare.

Functia psihosenzoriala si estetica este dependenta de un numar destul de mare de variabile:

F (PsEs) = f (G, L, P, SM, Pg, A, Es.amb), in care:

Pg = pigmenti;

Es.amb = estetica ambalajului.

in realizarea functiei psihosenzoriale si de estetica este necesar a lua in considerare ca acest domeniu sta in atentia largii opinii consumatoare care reactioneaza sensibil la toate transformarile survenite in planul insusirilor senzoriale si estetice ale produsului alimentar.


*      Functia igienico-sanitara desemneaza proprietatea sine qua non care trebuie sa o indeplineasca produsul alimentar. Pentru a satisface cerintele alimentatiei, produsul alimentar trebuie sa-si aduca aportul nu numai din punct de vedere nutritiv, ci sa indeplineasca conditia de salubritate (inocuitate), sa corespunda din punct de vedere igienico-sanitar. Produsul alimentar nu trebuie sa fie purtator de substante nocive generate de nerespectarea normelor de igiena in tehnologia agricola, prelucrarea tehnologica, pastrare, transport, manipulare si desfacere; intre modificarile nedorite ce pot aparea in produsele alimentare mentionam alterarea, poluarea cu substante toxice (metale, pesticide, conservanti etc.) si cancerigene, contaminarea cu microorganisme patogene si contaminarea radioactiva. In practica industriala, agricola si comerciala pot aparea situatii cand produsele alimentare, contin agenti nocivi, transformandu-se in factori de subminare a sanatatii si de imbolnavire.

Functia igienico-sanitara este dependenta de un ansamblu de factori specifici si anume:

F (Igs) = f (A, Stox, Morg, Tox, Ps, Ad, R), in care:

Stox = substante toxice; Ps = pesticide;

Morg = microorganisme; Ad = aditivi;

Tox = toxine; R = radionuclizi.


*      Functia simbolica se manifesta prin mesajul pe care il transmite consumatorului un produs alimentar, prin care sugereaza sau intareste denumirea pe care o desemneaza, regnul, atitudinea fata de consumarea produsului, legatura cu alte produse alimentare, o anumita idee de consum zilnic, periodic, limitat etc. Functia simbolica este indiscutabil legata de functia nutritiva si de functia psihosenzoriala.

Precizam ca functia simbolica nu trebuie confundata cu expunerea prin simboluri a marcii de firma, de societate comerciala etc.

Consumarea produsului alimentar de catre oameni se face in raport cu insusirile nutritive si senzoriale ale acestuia, precum si cu senzatia de foame, respectiv senzatia de satietate. In realitate inainte de a consuma produsul alimentar se consuma simbolul lui. Acestea sunt temeiurile ce stau la baza selectiei produselor alimentare, respectiv valoarea simbolica a alimentului.

Simbolul alimentar este legat si de alti factori cum sunt traditia si obiceiurile alimentare zonale, obiceiurile deprinse in familie, interdictiile religioase etc.

In unele cazuri, traditiile si obiceiurile alimentare creeaza preferinte alimentare ce contravin alimentatiei rationale devenind daunatoare sanatatii omului.

In contextul dezvoltarii si imbogatirii continutului functiilor produsului alimentar merceologia are ca obiective:

tinerea sub observatie a tuturor functiilor care se afla in relatie directa cu calitatea produsului, respectiv a functiei nutritive si aducerea in atentie a factorilor de raspundere din agricultura si industrie alimentara a produselor care au afectat ori ar putea afecta in viitor valoarea nutritiva;

controlul valorii nutritive a produselor alimentare si perspectivele cresterii acesteia la nivel national si international prin luarea in considerare a tuturor factorilor de influenta (soi, rasa, agrotehnica, proces tehnologic, metoda de conservare, pastrare, comercializare etc.);

promovarea unor actiuni ferme si rationale pentru a indeparta pericolul diminuarii sau distrugerii unor nutrienti din compozitia chimica a produselor alimentare.





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }