QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate alimentatie

Alimentatia – factor indispensabil in tratamentul balnear








ALIMENTATIA – FACTOR INDISPENSABIL IN TRATAMENTUL BALNEAR


ALIMENTATIA SI ECHILIBRUL METABOLIC


Alimentatia sta la baza vietii, constituind un factor cu actiune permanenta, care determina desfasurarea proceselor metabolice, deoarece hrana reprezinta izvorul si regulatorul proceselor de schimb.

Niciodata ca in prezent nu s-a acordat o atat de mare importanta nutritiei in profilaxia si patologia umana. In ultimii ani, in strategia epidemiologiei, un rol din ce in ce mai important se acorda alimentatiei – boala, in speranta ca se poate elabora o tactica alimentatie – sanatate. Problema a depasit limitele stiintifice, in cadrul unui concept alimentar unitar, decid strategia nutritionala, starea de nutritie si de sanatate.




Numeroase studii nationale si internationale au permis sa se stabileasca existenta unei stranse corelatii intre alimentatie si bolile cardiovasculare. In prezent se considera ca nutritia este implicata in toata patologia umana: bolile de metabolism majore si erorile innascute de metabolism, denutritia energo-proteica si hipovitaminozele, artero-scleroza si imunodeficienta, alergia, etc. Complexitatea relatiei dintre om si aliment se evidentiaza prin multiple cai prin care nutritia afecteaza fiinta umana: metabolismul, homeostazia, echilibrul energetic si termic, cresterea si dezvoltarea celulara, imunocompetenta, activitatea motorie si comportamentul, farmaco-cinetica si farmacodinamica. Nu trebuie omis faptul ca nutritia exercita influenta in modelarea functiilor psihice, a activitatilor motorii si, in final, modifica comportamentul.

Dezechilibrele dintre aportul si necesitatile de substante biologic active, inregistrat chiar si la populatiile cu excedent de produse alimentare, din tarile puternic industrializate, determina profunde modificari metabolice, care isi pun amprenta pe patologia omului modern. Astfel, insuficienta vitaminelor si mineralelor din alimentatie are influente negative asupra starii de sanatate a individului, isi micsoreaza capacitatea de munca, rezistenta la agentii externi, intensifica actiunea negativa a factorilor de risc specifici unei activitati sau a mediului, amplifica activitatea unor maladii, prelungeste perioada de convalescenta, mareste pierderile de timp de lucru si cheltuielile neproductive datorita incapacitatii de munca.

Conform experientei mondiale, optimizarea structurii dietei alimentare, in raport cu necesitatile fiziologice ale omului contemporan, nu se poate realiza numai pe seama unei simple cresteri a disponibilitatilor de produse alimentare cu valoare nutritiva ridicata. In conditiile actuale se considera necesar ca problema sa fie abordata dintr-un unghi nou, atat din punct de vedere nutritiv, cat si tehnic. Aceasta noua orientare este necesara deoarece omul contemporan are nevoie de un aport mai mic de energie, ca urmare a micsorarii efortului prin mecanizarea si automatizarea muncii, dezvoltarea facilitatilor comunale, marirea confortului casnic, ceea ce limiteaza necesitatile energetice. O diminuare a aportului de energie alimentara conduce la o scadere corespunzatoare a cantitatii de substante biologic active care sunt necesare in cantitati mai mari pentru a permite individului sa se adapteze la noile conditii create de revolutia tehnico-industriala. Ca urmare, apare necesitatea cresterii aportului de nutrienti biologic activi, concomitent cu diminuarea aportului energetic al alimentelor, proces care se inregistreaza in toate tarile dezvoltate.

In consecinta, pentru omul contemporan, cresterea cantitatii si calitatii bunurilor alimentare puse la dispozitie, cresterea nivelului de trai si a facilitatilor de procurare, lipsa de cumpatare in fata tentatiilor provocate de insusirile foarte atragatoare pe care le capata alimentele prin prelucrare, precum si tendinta de utilizare excesiva a produselor concentrate si ultrarafinate, conduce, inevitabil, la un supraconsum. Toate acestea se asociaza cu mutatiile care s-au produs in viata sociala datorita civilizatiei actuale: cresterea gradului de urbanizare, conditiilor de confort si diminuarea efortului fizic. Ca urmare, pentru multe categorii de populatie asistam la o supraalimentatie caracterizata printr-un aport energetic mare, dar saraca in biocatalizatori. Aceasta are loc pe fondul unei solicitari intelectuale mai intense, a cresterii stresului neuropsihic si a poluarii mediului si chiar a alimentelor care converg spre o mai mare solicitare de biocatalizatori: vitamine, micro- si macroelemente cu rol de protectie.

Pentru omul contemporan care face un efort fizic redus, dar este expus la efectele stresului si poluarii mediului, se contureaza din ce in ce mai mult necesitatea unui regim alimentar mai sarac in calorii si mai bogat in substante biologic active.

In comparatie cu alimentatia copiilor si a sportivilor, unde aportul energetic trebuie sa fie mai ridicat, in alimentatia batranilor problema este complet diferita, deoarece, odata cu inaintarea in varsta, „centrul foamei” este afectat si se micsoreaza apetitul. Concomitent, datorita dificultatilor de masticatie, asigurarea nutrientilor necesari organismului se micsoreaza. Cercetarile au scos in evidenta faptul ca odata cu inaintarea in varsta, scade necesarul energetic datorita urmatoarelor cauze: reducerea intensitatii metabolismului bazal, scaderea activitatii motrice, reducerea capacitatii de oxidare a substantelor nutritive, limitarea capacitatii genetice de inducere a enzimelor ( factor important al mecanismului de adaptare in procesul de alimentatie ), cresterea sensibilitatii tesuturilor la substantele nocive. Alimentatia rationala in geriatrie impune reducerea aportului de lipide care reprezinta un factor de risc al bolilor cardiovasculare si, in acelasi timp, cresterea aportului de substante biologic active, in special vitamine si microelemente cu rol de protectie.[1]

Ca urmare, in civilizatia industriala, sortimentul produselor atragatoare crescand considerabil, omul eliberandu-se de constrangeri si avand o mare posibilitate de a consuma produse conform dorintelor sale senzoriale, a inceput sa prefere produsele care procura maximum de senzatii placute. Exista, in primul rand, preferinta crescanda a consumatorilor pentru produsele rafinate, iar industria alimentara, pentru a raspunde solicitarilor, si-a orientat productia spre crearea de alimente cu un inalt grad de prelucrare, dar mai putin nutritive si chiar dezechilibrate. Cateva exemple ar fi:

Preferinta pentru painea alba a facut ca prin procesele de macinare si cernere inaintata sa se elimine 70-80% din continutul initial de vitamine si saruri minerale, in conditiile in care, de-a lungul societatii umane, cerealele au reprezentat principala sursa de vitamine din complexul B, vitamina E si aportul principal de macro- si microelemente;



Preferinta pentru dulce a determinat o crestere a consumului de zahar, pana la valori care reprezinta una din principalele surse ale dezechilibrelor alimentare existente in prezent;

Rafinarea produselor alimentare a eliminat celuloza considerata mult timp indezirabila, deoarece micsoreaza coeficientul de utilizare a hranei si provoaca totodata un disconfort digestiv: in decursul ultimilor ani s-a constatat o incidenta crescanda a unor afectiuni intestinale, paralel cu cresterea bolilor cardiovasculare. Ori, statisticile demonstreaza ca incidenta acestor boli este mai mare in mediul urban decat in cel rural si mai accentuata in tarile industrializate, fiind corelata cu lipsa din dieta a fibrelor alimentare.

In prezent, este acceptata ideea ca dieta alimentara poate determina transformari fiziologice, secundare si tertiare, care predispun, nu numai indivizi, ci si colectivitati la o serie de boli cronice. Astfel , problema interactiunii dintre alimentatie si sanatate, a posibilului caracter nociv al hranei asupra organismului sanatos si bolnav – problema, de altfel, foarte veche – este una dintre cele mai actuale ale zilelor noastre.

Alimentatia rationala presupune aportul de factori nutritivi in mod echilibrat, atat cantitativ, cat si calitativ. Ceea ce este necesar pentru un tanar sau un adult cu activitate intensa, poate fi un surplus pentru un varstnic cu activitate redusa. In conditii de tensiune neuropsihica, raportul dintre factorii nutritivi va fi modificat, fata de raportul acestora in cazul unei munci mai putin stresante. Dieta trebuie sa fie, asadar, „dinamica”, adaptata permanent la natura activitatii si la conditiile in care se desfasoara.

O importanta deosebita se acorda stabilirii, pe baze stiintifice, a alimentatiei destinate unei categorii ale populatiei: muncitori cu conditii grele de munca, copii mici, varstnici.

Alimentatia muncitorilor care depun un efort fizic sau psihic sustinut, sau care sunt expusi la temperaturi excesive, la toxici, la radiatii, etc., necesita o ingrijire speciala. In conditii de efort este necesara suplimentarea in proteine. Alimentele bogate in lipide sunt indicate pentru persoanele care depun eforturi musculare sustinute timp indelungat, al caror consum de energie depaseste 4000-5000 kcal/24h. Glucidele, in special glucoza si zaharoza sunt indicate in eforturi fizice intense, dar de scurta durata, cand este necesara o sursa rapida de energie. Trebuie tinut cont de faptul ca zaharul si produsele zaharoase sunt lipsite sau contin cantitati mici de vitamine si minerale, creandu-se astfel un dezechilibru in organism, el primind material energetic fara factorii catalizatori. In conditii de munca intensa creste necesarul de vitamine din toate categoriile, dar in special din complexul B si vitamina C.

Alimentatia copilului mic prezinta diferente maxime fata de alimentatia adultului, indeosebi in primele luni de viata. Alimentatia naturala este ideala, desi din ce in ce mai multi copii sunt alimentati artificial. Din aceasta cauza este indispensabila cunoasterea necesarului fiziologic in componenti alimentari de baza, care in primul an de viata, variaza de la trimestru la trimestru.

Alimentatia batranilor ridica, de asemenea, probleme deosebite. Odata cu inaintarea in varsta, „centrul foamei” este afectat, iar o alimentatie eronata la varstnici poate fi fatala.[2]

Din aceasta cauza este imperios necesara  introducerea in restaurantele hotelurilor pentru tratamente balneare a unor diete individualizate, de multe ori acestea nefiind luate in seama, afectand starea turistilor.


PARTICULARITATI ALE ALIMENTATIEI IN

AFECTIUNI SPECIFICE TRATATE IN STATIUNEA COVASNA


Progresele medicinii moderne au dus la descoperirea unei multitudini de mijloace terapeutice si in acest fel la inlaturarea pericolului multor boli, prelungind considerabil media de viata a oamenilor. Prin aceste mijloace terapeutice, bolile infecto-contagioase s-au redus mult, dar le-au luat locul bolile de metabolism. In acest sens, in tratamentul acestor boli alimentatia dietetica ocupa un loc de frunte.

Cunostintele actuale in materie de dietoterapie ne permit sa afirmam ca in terapia unor boli dieta joaca un rol principal. Modificarile survenite in alimentatie determina modificari in schimburile metabolice care concura la mentinerea echilibrului nutritiv. Prin mijloace dietetice se pot impiedica tulburarile induse de factorii patologici. Formele de regim care indeplinesc aceste cerinte sunt de fapt interventii biochimice care amelioreaza starea de sanatate, reusind sa ocupe rolul principal in tratarea si prevenirea numeroaselor boli cronice si acute.[3]



Ca urmare, se impune cu necesitate initierea personalului din restaurantele statiunilor balneoclimaterice, cu cunostintele de baza necesare, referitoare la metabolism, la tulburarile metabolice si la modalitatile de prevenire si de tratament a lor.

Scopul alimentatiei dietetice nu este de a recomanda preparate alimentare mereu sub aceeasi forma, ci cat mai variate, prin care bolnavul sa nu se plictiseasca si sa continue dieta la domiciliu, ani de-a randul, daca este necesar. Alimentatia monotona duce la renuntare totala sau la insuficienta calorica si nutritiva.

Din aceasta cauza, in cadrul tratamentelor  ( curelor ) balneare se impune si un regim alimentar adecvat, particularizat pe fiecare afectiune, daca nu chiar pe fiecare persoana in parte pentru a mari eficienta terapiei.


Regimul alimentar in bolile cardiovasculare

Omul modern se alimenteaza adesea irational si abuziv, fara a se gandi la consecintele tardive ale acestora. Omul modern mai adauga la acestea si sedentarismul, consumul exagerat de cafea si bauturi, toate conducand in mod inevitabil la subrezirea sanatatii si la aparitia bolilor cardiovasculare. In perioadele de soc afectiv, sau dupa incetarea activitatii sportive, la tineri expunerea la ingrasare este mai mare si, deci, a riscului de aparitie a bolilor de inima.

In cursul cardiopatiilor se instaleaza si tulburari metabolice care pot fi influentate mai curand pe cale dietetica decat medicamentoasa.

Insuficienta cardiaca se caracterizeaza prin incapacitatea inimii de a-si indeplini functia sa normala de aprovizionare a tesuturilor cu sange. La originea sa stau majoritatea bolilor cardiovasculare: hipertensiunea arteriala, afectiunile valvulelor inimii, bolile coronariene, etc. La bolnavii cu insuficienta cardiaca trebuie sa se aiba in vedere asigurarea necesarului in calorii si factori nutritivi, in functie de nevoile organismului. Regimul alimentar poate preveni si combate aceste boli de inima, carentele vitaminice si proteice care genereaza bolile cardiovasculare. Dieta va trebui sa fie bogata in legume, fructe, vitamine, saruri minerale ( sodiu putin ) si aport proteic normal; de asemenea regimul trebuie sa evite alimentele bogate in grasimi.


Arteroscleroza

Arteroscleroza este una din cale mai raspandite afectiuni in tarile dezvoltate, in ultimele decenii fiind prima cauza a mortalitatii. Daca sunt eliminati factorii ce contribuie la depunerea de grasimi pe peretii vaselor sanguine, inca din copilarie, modificarile sunt reversibile. Factorii ce favorizeaza aparitia arterosclerozei sunt: supraalimentatia, varsta inaintata, hipertensiunea arteriala, diabetul zaharat, alcoolul, fumatul sedentarismul si stresul. Regimul alimentar nu trebuie sa depaseasca nevoile energetice ale organismului in raport cu felul activitatii, cu varsta si sexul. Aportul caloric furnizat trebuie redus considerabil; alimentele bogate in colesterol trebuie inlocuite cu grasimi vegetale, scazand, astfel, posibilitatea aparitiei accidentelor vasculare. Dieta nu trebuie sa contina alimente bogate in grasimi animale, legume ce contin sodiu, condimente, bauturi alcoolice, cafea, ceai concentrat, apa minerala cu continut bogat in sodiu, etc.


Afectiuni ale ficatului si cailor biliare

La nivelul ficatului se produc o serie de transformari ale diferitelor substante, de la moleculele cele mai simple la cele mai complexe. Natura acestor procese metabolice se caracterizeaza printr-o multitudine de reactii care sunt asigurate de o organizare enzimatica foarte fina. Aceasta organizare are un rol deosebit de important, afectand starea de nutritie a intregului organism. Cele mai frecvente afectiuni sunt insuficientele hepatice si cele biliare, formarea de „pietre la ficat”. Tulburarile de secretie digestiva sunt insotite de tulburari de motilitate si de procese inflamatorii ale mucoasei tubului digestiv (ex. gastrite ). In aceste cazuri alimentatia trebuie echilibrata, cu un aport optim de energie si factori nutritivi si un aport minim de grasimi, acestea din urma fiind periculoase pentru ficat si caile biliare, chiar si in cazul oamenilor sanatosi.


Bolile gastro-intestinale

Stomacul si intestinul sunt cele mai importante segmente ale tubului digestiv, in care are loc digestia alimentelor. Functiile stomacului sunt influentate direct de durata ramanerii alimentelor in el, la randul ei influentata de masa, felul si temperatura alimentelor. In cele mai multe afectiuni gastrice, alimentele trebuie alese in raport cu insusirile lor calitative si de experienta personala, deoarece fiecare persoana suporta sau nu anumite alimente in felul sau, neexistand o regula bine definita. Dieta trebuie prescrisa in functie de antecedentele persoanei bolnave si in functie de boala.




2.5. Bolile renale

Rinichii asigura eliminarea produsilor toxici si a unor substante rezultate din procesele de metabolism. Prin aceasta ei contribuie la mentinerea constanta a concentratiei mediului interior si regleaza echilibrul din organism. Daca functiile renale nu se desfasoara in mod normal pot apare diferite leziuni ale rinichilor si dezechilibre in organism, insotite de dureri, greturi, febra, etc. Regimul alimentar adecvat este foarte strict, depinzand de afectiune, motiv pentru care dieta nu trebuie urmata fara controale medicale periodice.[4]


* *

Afectiunile prezentate mai sus sunt doar cateva exemple de unde putem trage concluzia ca in cadrul unei statiuni balneare alimentatia, pe langa procedurile de baza urmate de bolnav, are un rol esential in tratarea si prevenirea afectiunilor. De obicei, in cadrul restaurantelor, dietele sunt generalizate si nu coincid cu necesitatile organismului persoanei bolnave.

In acest sens in statiunile balneare trebuie introduse diete particularizate pe grupuri mai mici de persoane pentru o eficienta mai mare a tratamentelor balneare si educarea turistilor in scopul prevenirii anumitor afectiuni cu ajutorul unei alimentatii rationale.






Iulian Mincu, Elena Popa, Brad Segal, Rodica Segal, „Orientari actuale in nutritie”, ed. Medicala, Bucuresti 1989


Brad Segal, Martian Contrau, Rodica Segal, Factori de protectie prezenti in produsele alimentare, ed. Junimea, Iasi 1986

Brad Segal, Martian Contrau, Rodica Segal, sursa citata la 2

Maria Ghircoiasu, Viorica Pogaceanu, Alimentatia rationala – necesitati nutritive in anumite stari fiziologice si patologice, ed. Dacia, Bucuresti 1983


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }