QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Schimbari in administratia publica din Transilvania dupa incorporarea ei la Imperiul Habsburgic








Schimbari in administratia publica din Transilvania dupa incorporarea ei la Imperiul Habsburgic


Dupa instaurarea stapanirii habsburgice asupra Transilvaniei, prin prevederile tratatului austro-turc de la Carlowitz (1699), titlul de principe si l-a asumat imparatul de la Viena, iar carmuitorului politic al Transilvaniei i s-a acordat titlul de guvernator.

Ocupand Transilvania inca din 1686, prin Diploma leopoldina din 1691 se inscriau urmatoarele dispozitii cu privire la guvernator : el este cel mai inalt dregator al statului in Transilvania. Continuand atributiile, ce le avea in epocile anterioare voivodul, el se alegea “din randurile nobililor si fruntasilor nascuti in Transilvania, fie ca apartinea, religiei catolice, fie altei religii” cu conditia sa se distinga “prin credinta si merite”. Din randurile acelorasi nobili si pe baza acelorasi criterii se alegeau membrii sfatului intim, adica generalul ce conducea ostile imperiale din Transilvania, cancelarul suprem, consilierii intimi, comitii supremi, capitanii secuilor, notarii si alti demnitari “obisnuite mai inainte”.




Guvernatorul dispunea de “puterea, pozitia si prerogativele, care si altfel i se cuvin”; el “trebuie sa fie totdeauna prezent in provincie, legat printr-un juramant solemn fata de legile patriei, atat in problemele bisericesti, cat si in cele mirenesti, lui si fiecaruia din sfatul intim si de la Tabla regeasca (un alt organ nobiliar al puterii centrale) le vom intari retributiile potrivite din veniturile visteriei noastre regesti si din veniturile fiscale”.

In aceeasi Diploma leopoldina se mai prevede ca “daca folosul obstesc si linistea fiecarei religii aflatoare acolo ar cere sa fie schimbat in fiecare an, se pot da cu desavarsire liber voturile starilor pentru alegerea cat mai grabnica a altuia, dar totusi ni se vor supune noua pentru hotararea ulterioara”. De altfel, guvernatorul era propus de catre dieta, din mai multi candidati, dintre care Curtea din Viena avea dreptul sa aleaga pe cel pe care il aprecia mai fidel intereselor imperiale.

In urma anexarii de catre Austria, in 1718 si a Banatului, prin tratatul de la Passarowitz, in fruntea acestuia s-a numit un presedinte dintre inaltii functionari ai Curtii imperiale, de obicei un general, care concentra in mainile sale toate prerogativele politice, administrative, civile si militare.

Administratia imperiala si regala a Banatului se compunea din: presedinte si 6 consilieri, precum si un numar corespunzator de secretari, copisti, lucratori la cancelarie, registratura, contabilitate si casieria Banatului.

In afara de guvernatori, administratia imperiala a Austriei a mai constituit pentru Transilvania inca alte organe centrale: cancelaria aulica a Transilvaniei – care isi avea resedinta permanenta la Viena, in capitala imperiului; ea avea un presedinte sau cancelar si era alcatuita din consilieri aulici, referenti, secretari, un registrator, un expeditor, un protocolist, dieci, inregistratori, secretari si notari jurati, precum si un portar si un usier. Cancelaria aulica dezbate si adopta hotarari in “toate problemele obstesti si private ce privesc Marele Principat al Transilvaniei”.

Un alt organ nou al puterii centrale era si Guberniul Transilvaniei. El s-a infiintat in 1693, cu resedinta la Sibiu, compus din 12 consilieri intimi guberniali, care sub presedintia guvernatorului “dezbate problemele politice, economice si religioase in numele principelui mostenitor, cu cea mai mare autoritate in tot vestitul Mare Principat al Transilvaniei”.

Sfatul intim al guvernatorului, creat in scopul de a realiza “o mare crestere a binelui obstesc” se compunea dintre membrii guberniului – de obicei de religie catolica, 3 membri din cei 12 jurati ai Tablei regesti, care trebuiau sa fie tot de religie catolica, la care se adaugau: judele regesc din Sibiu, reprezentantul sasilor si un protonotar catolic.

Dieta Transilvaniei sub austrieci, includea in componenta sa consiliul guberniului, tabla regreasca judecatoreasca, juzii regesti ai scaunelor secuiesti si dregatorii scaunelor sasesti, regalisti – adica nobili chemati prin scrisori din starile magnatilor si nobililor, in numar de 30, precum si deputati sau trimisi ai comitatelor, scaunelor, oraselor libere si ai targurilor.Membrii dietei erau exclusiv “din cadrul starilor si ordinelor celor trei natiuni”, adica unguri, sasi si secui, romanii fiind exclusi prin traditie.



Dieta se intrunea “pentru consultarea si discutarea celor mai de seama probleme, sub autoritatea guvernatorului”; ea se putea intruni la Alba Iulia, Cluj, Turda, Bistrita, Targu Mures, Sighisoara, Medias, Fagaras, Sebes sau, de obicei, “in orasul liber regesc sasesc Sibiu”; lucrarile dietei se desfasurau pe doua sectii: intr-o prima “sectie de sus”, impreuna cu guberniu si intr-o “sectie de jos”, cu tabla regeasca, regalistii si deputatii. Problemele “care in mod obisnuit se dezbat in dieta, sunt cu deosebire: 1) propunerile guvernatorului sau principelui; 2) cauza sporirii sau micsorarii darilor; 3) propunerea de noi legi sau schimbarea celor existente; 4) recunoasterea ca cetateni a persoanelor socotite vrednice de aceasta favoare; 5) alte probleme obstesti si 6) probleme de cea mai mare insemnatate” 67)

In ceea ce priveste impartirea administrativ teritoriala, in 1776 Transilvania avea: 7 comitate (Alba, Tarnava, Turda, Cojocna sau Cluj, Dobaca, Solnocul dinlauntru si Hunedoara cu un numar de 200-300 de sate fiecare), doua districte (Fagaras si Chiuar), alte 3 comitate in “partile ungurene” sau Partium, adica zona nord-vestica a Transilvaniei – care era incadrata la Ungaria; 6 scaune secuiesti – Odorhei, Trei Scaune (Sepsi, Kezdi, Orhei), Miclosoara, Ciuc, Mures, Aries; 8 scaune sasesti: Sibiu, Sighisoara, Medias, Sebes, Mercurea, Ciucul Mare, Rupea, Seica si Orastie, cu un numar de sate variind intre 11-46 sate si districtele Brasovului si Bistritei, fiecare cu un anumit numar de targuri, sate regesti si localitati obisnuite. De asemenea, Banatul era impartit la aceeasi data in districtele Timisoara, Becicherea, Cenad, Varset, Lipova, Caransebes, Mehadia, Nipalanca si Panciova.

Conducerea comitatelor, scaunelor, districtelor, oraselor libere regesti si satelor o aveau: comitii, consilierii, juzii regesti, primarii, juzii scaunali. Fiecare sat avea un jude propriu ajutat de jurati alesi de obste. In Banat, fiecare sat era condus de un cneaz sau primar; peste mai multe sate se alegea un cneaz principal – care avea, la 1733, o leafa de 120 florini pe an si era scutit de orice obligatii catre stat, cata vreme detinea aceasta functie.




loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }