QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Reguli tactice specifice cercetarii locului faptei



Reguli tactice specifice cercetarii locului faptei


Normele in vigoare precizeaza ca " Ofiterii sau agentii de politie care au luat la cunostinta despre producerea unui eveniment ori savarsirea unei infractiuni sunt obligati, chiar si in afara orelor de program, sa ia de urgenta masurile prevazute la literele a, b, c si e, pana la sosirea echipei de cercetare sau a celor in drept sa preia locul faptei "[1].



Sintetizand principalele directii tactice de actiune prin luarea primelor

masuri, considerate la fel de importante ca si cercetarea propriu-zisa a locului

faptei, se constata ca acestea pot fi grupate in cateva mari categorii .

v    Acordarea primului ajutor  victimelor;

Daca fapta care face obiectul cercetarii la fata locului consta intr-o infractiune indreptata impotriva vietii, integritatii corporale sau sanatatii uneia sau mai multor persoane sau a avut astfel de urmari salvarea victimelor in viata si asigurarea acordarii primului ajutor constituie o sarcina prioritara.

Raportate la natura si gravitatea leziunilor, masurile de acordare a

primului ajutor pot fi luate chiar la fata locului. Pentru realizarea acestei sarcini, lucratorii de politie sositi primi la fata locului trebuie sa solicite sprijinul persoanelor cu pregatire medicala aflate in zona, sau in imediata apropiere a acesteia. Nu se recomanda ca aceasta activitate sa fie incredintata unor persoane nespecializate, deoarece interventia unor astfel de persoane ar putea avea efecte cu totul contrare, respectiv agravarea leziunilor sau chiar moartea persoanelor. Trebuie retinut ca indiferent de situatia existenta la fata locului, inainte de ridicarea victimei trebuie sa se procedeze la :

v    Marcarea aspectului initial al locului faptei si stabilirea

modificarilor survenite ;

Asa cum subliniaza literatura de specialitate[4], omiterea notarii si marcarii pozitiei victimei in momentul ajungerii la fata locului va avea, cu siguranta, implicatii din cele mai nedorite. De asemenea, nu trebuie omis sa se retina starea imbracamintei si a eventualelor urme de pe haine sau incaltamintea acesteia .

Sarcina salvarii victimelor si acordarea primului ajutor trebuie facuta chiar cu riscul distrugerii unor urme, viata unei persoane neputand veni niciodata in concurs cu alte interese .

v    Inlaturarea curiosilor ;

Se va proceda cu tact, fotografiindu-se discret, toate persoanele gasite

la locul faptei, care parasesc sau care sosesc pe parcurs ; printre ele poate fi chiar suspectul. Se vor nota si autoturismele aflate in preajma, precum si orice comportament suspect.

v    Inlaturarea unor pericole iminente ;

In diverse imprejurari, se impune deseori luarea de masuri vizand inlaturarea unor pericole, cum ar fi in cazul incendiilor, exploziilor, inundatiilor etc. Sa fie avertizati si indepartati si ziaristii, care pot plati cu viata, asa cum s-a intamplat la Mihailesti-Buzau in anul 2005.

Majoritatea acestor activitati vor crea anumite dificultati cercetarii locului faptei prin modificarile pe care le produc, dar nu poate fi avuta in vedere nicio alternativa. Organele judiciare prezente primele la fata locului au datoria de a retine , de a fixa cat mai multe aspecte care sa serveasca la stabilirea situatiei initiale, apelandu-se la fotografieri sau inregistrari video.

v    Protejarea si conservarea urmelor ca materiale de proba ;

Dupa ce persoanele care nu-si justifica prezenta la locul faptei au fost

izolate este necesara protejarea si conservarea urmelor si obiectelor purtatoare

de urme, pentru a evita distrugerea , disparitia sau modificarea acestora.

In acest sens se recomanda acoperirea urmelor si obiectelor purtatoare de urme, fie prin folosirea mijloacelor tehnico-criminalistice din dotare, fie prin utilizarea unor materiale gasite in zona: folii de plastic, cartoane, cutii, ziare etc.[7] In mod similar se procedeaza si atunci cand situatia de la fata locului permite folosirea cainelui de urmarire pentru prelucrarea urmei de miros uman .

Consemnarea unor imprejurari care pot sa dispara:

Prezenta unor mirosuri (medicamente, parfum, tutun), functionarea unor aparate, starea incuietorilor si dispozitivelor de siguranta, conditii atmosferice etc. Primul sosit trebuie sa nu distruga urmele vizibile sau latente decat pentru salvarea victimei si sa nu creeze altele noi care pot deruta ancheta.

v    Cautarea si retinerea suspectului la locul faptei sau in imprejurimi

Este posibil ca suspectul sa fie printre curiosi, dar este la fel de posibil sa fie cel care a anuntat evenimentul, sau sa se intoarca la locul faptei pentru a sterge urmele, ori pentru a urmari demersul criminalistic.

v    Identificarea si audierea  martorilor oculari ;

Lucratorul de politie care ajunge primul la fata locului intra in contact cu numeroase persoane, in afara de victima si "curiosi", dintre care unele care au perceput imprejurarile comiterii faptei ori care pot furniza informatii cu privire la faptuitor sau victima.

Detaliile pe care acesti martori le pot relata organelor judiciare au o mare importanta pentru cauza, incepand cu identificarea victimei si a faptuitorului, continuand cu actiunile acestora in momentul savarsirii faptei si instrumentele folosite si terminand cu actiunile faptuitorului dupa comiterea faptei, directia in care s-a deplasat si, eventual, mijlocul de transport cu care a parasit locul faptei s.a.[9]

Dupa identificarea si notarea datelor acestora, martorilor oculari li se precizeaza importanta pe care ar putea sa o aiba declaratiile lor pentru demascarea si tragerea la raspundere penala a faptuitorului. Totodata, martorii oculari trebuie izolati de restul persoanelor aflate la fata locului, pentru a-i feri de influenta "curiosilor" sau a faptuitorului, cand acesta a ramas in campul infractiunii, aceasta izolare avand ca scop protejarea acestora fata de orice influenta straina care le-ar putea altera marturia.

Daca faptuitorul nu a ramas la fata locului ori nu a fost identificat pana in acel moment, cei sositi primii la fata locului trebuie sa intreprinda masuri operative pentru urmarirea si prinderea acestuia, tinand permanent legatura cu

ofiterul sau dispecerul de serviciu.

v    Raportarea evenimentului la esalonul superior sub forma

raspunsurilor la intrebarile clasice : ce s-a intamplat, unde, cand, cum, cine este autorul, cine este victima.

- Paza si asigurarea locului faptei. Se vor folosi benzi, sfori, semnalizatoare sau chiar autoturisme inscriptionate.Unul sau mai multi politisti vor pazi locul faptei si vor restrictiona accesul persoanelor care nu au acest drept. Protejarea scenei infractiunii este o misiune extrem de importanta pentru derularea anchetei.

In faza de pregatire in campul infractional patrunde doar seful echipei cu criminalistul pentru a dispune:

v    Fixarea cailor de acces pentru ceilalti membri ai echipei si a

prioritatilor : medic legist , ofiter criminalist, caine de urmarire si delimitarea locului ce urmeaza a fi cercetat.

In ordinea fireasca a lucrurilor, pentru inceperea cercetarii la fata locului, se impune stabilirea limitelor perimetrului ce urmeaza a fi cercetat si a modului concret in care se va face aceasta. Literatura de specialitate precizeaza faptul ca "fixarea locului de cercetat are drept scop sa cuprinda in centrul atentiei spatiul, locul, incaperea care reprezinta campul infractiunii, pentru a asigura astfel descoperirea tuturor urmelor si mijloacelor materiale de proba ce au legatura cu cauza". In delimitarea locului unde s-a produs evenimentul ori s-a savarsit fapta de natura penala, in afara propriilor constatari, un rol deosebit il au informatiile pe care le furnizeaza cei care au ajuns primii la fata locului, persoana vatamata, martorii oculari ori persoanele care au sesizat organele judiciare. Pentru reprezentarea logica a limitelor posibile a locului ce urmeaza a fi cercetat trebuie sa se tina cont de natura si configuratia terenului, precum si de experienta pozitiva generalizata a activitatii de cercetare la fata locului.

Trebuie retinut ca oricare ar fi situatia constatata, limitele locului de cercetat trebuie sa fie largi, aceasta constituind o garantie ca nu au fost omise suprafete de teren sau locuri unde putea gasi urme ori mijloace materiale de proba.

Daca este vorba de un imobil, la delimitarea locului de cercetat trebuie sa se tina cont de destinatia acestuia, dar si de locul in care este situat, mediu urban sau rural. Intr-un apartament, pe langa cercetarea tuturor incaperilor, nu trebuie omise dependintele si spatiile detinute in comun. In mediul rural, pe langa camerele de locuit, nu trebuie pierdute din vedere anexele gospodariei, curtea, livada.[13]

Daca locul faptei este situat in camp, padure, teren cu destinatie piscicola cercetarea trebuie sa cuprinda si drumurile, potecile si locurile

obligatorii de trecere pana la localitatile limitrofe sau drumurile nationale ori

judetene intens circulate.[14] In cazul evenimentelor rutiere soldate cu victime,

se recomanda ca cercetarea la fata locului sa urmeze traseul victima -

autovehicul - periferie, in directia de unde a venit autovehiculul implicat.  

Daca autorul accidentului a parasit locul faptei, cercetarea trebuie

extinsa in directia in care s-a deplasat acesta ori unde se banuieste ca s-a ascuns.[15] Cand fapta s-a comis intr-o unitate economica, practica judiciara recomanda ca, in afara halelor, atelierelor, laboratoarelor sa fie cercetate si incaperile alaturate, in special statiile de comanda si punctele de trecere.

In cazul unor distrugeri prin explozii, limita locului de cercetat trebuie extinsa pana la distanta maxima de actiune a suflului produs de explozie pe orizontal si vertical. In cazul catastrofelor navale limita locului faptei trebuie extinsa pe directia curentului apei pana la locul unde ar putea fi gasite obiecte ce au legatura cu evenimentul produs, luandu-se in calcul timpul scurs de la producerea catastrofei, viteza curentului.

In cazul descoperirii unui cadavru, unde exista suspiciunea comiterii infractiunii de omor, in afara cercetarii locului unde a fost gasita victima, examinarea urmeaza a fi extinsa si asupra apartamentelor si imobilelor invecinate, precum si asupra cailor pe care se presupune ca s-a deplasat faptuitorul pentru a parasi campul infractiunii. Pe aceste cai pot fi descoperite urme si mijloace materiale de proba cu mare valoare pentru cauza.

In raport cu specificul locului si cu datele preliminare obtinute, limita locului de cercetat poate fi ulterior extinsa ori restransa.

v    Interzicerea oricaror activitati care pot deruta cercetarea

fumat, baut, mancat, curatirea hainelor, crearea altor urme

v    Alegerea martorilor asistenti dintre persoanele care nu au

legaturi de rudenie cu faptuitorul ori  cu partile vatamate.

Conducatorul echipei de cercetare trebuie sa dispuna mentinerea masurilor deja luate si extinderea pazei in locurile stabilite cu ocazia delimitarii locului de cercetat.

Trebuie continuata si actiunea de identificare a eventualilor martori oculari. Este cunoscut faptul ca, de multe ori, in campul infractional, alaturi de persoanele aflate acolo intamplator, se pot afla faptuitorii sau complici ai acestora, scopul lor fiind acela de a distruge urmele ramase dupa comiterea faptei sau culegerea de informatii.

Identificarea martorilor asistenti si a persoanelor suspecte revine membrilor echipei cu sarcini de investigatie si cercetare, care au si obligatia de a desfasura activitati "de identificare a martorilor oculari si a faptuitorilor" si de a verifica "persoanele suspecte care ar fi putut savarsi fapta, indeosebi modul in care si-au petrecut timpul corespunzator cu cel al savarsirii faptei" .

Ascultarea neformala a martorilor asistenti, inainte de inceperea examinarii propriu - zise a locului faptei, permite lamurirea unor probleme urgente, cum ar fi: locul si timpul savarsirii infractiunii, aspectele principale legate de activitatea infractionala, conduita faptuitorului inainte, in timpul si dupa comiterea faptei, directia in care s-a deplasat, actiunile sau inactiunile victimei, faptuitorului si caracteristicile tinutei sale vestimentare, modificarile intervenite in configuratia locului faptei, alte persoane care cunosc despre



savarsirea infractiunii si imprejurarile in care au luat la cunostinta despre aceasta".[19]

Nu trebuie omis nici faptul ca anumiti martori asistenti nu vor sa coopereze cu organele judiciare, din urmatoarele motive:

"nu le plac lucratorii de politie";

"se tem de represalii din partea infractorului sau din partea

prietenilor sai";

"experienta personala i-a invatat ca martorii pierd mult timp

pe la instantele de judecata, sunt supusi unor oarecare abuzuri din partea aparatorilor inculpatilor, iar cateodata sunt subiectul unei publicitati

nefavorabile";

"pot sa fie prieteni sau rude cu unul sau mai multi dintre

suspecti  sau inculpati".

De aceea se recomanda ca in primul rand sa se stabileasca motivul refuzului de colaborare si apoi sa se dea un motiv logic martorului, in scopul de a-l convinge de marea necesitate a marturiei sale.

Referitor la persoanele suspecte identificate, acestea trebuie izolate si supravegheate atent, asigurandu-li-se protectia.


v    Stabilirea metodelor concrete de cercetare a locului faptei;

Alegerea metodei concrete de cercetare la fata locului depinde de natura faptei si de particularitatile locului ce urmeaza a fi examinat, de consecintele faptei, precum si de dispunerea urmelor si mijloacelor materiale de proba. Cercetarea la fata locului poate incepe fie de la centru catre periferie, fie invers, desfasurandu-se prin apropierea treptata de locul unde s-a consumat episodul principal al faptei sau unde s-a produs rezultatul activitatii


ilicite.[20] Din practica pozitiva a cercetarii la fata locului se pot retine urmatoarele:

v    in cazul unor infractiuni de omor ori a accidentelor de circulatie

si a unor incendii sau explozii, cand majoritatea urmelor sunt concentrate intr-un singur loc, cercetarea trebuie sa inceapa de la centru si apoi sa se extinda spre periferie;

v    cand este necesara stabilirea cailor de acces, cautarea cadavrului

ori a instrumentelor folosite la comiterea infractiunii, cercetarea se va

desfasura de la periferie catre centru, efectuandu-se in spirala;

v    daca locul faptei este situat in incaperi mari, cercetarea trebuie

facuta pe fasii dreptunghiulare, pentru sectorizarea portiunilor de examinat, putand fii luate ca puncte de reper eventualele marcaje vizibile ce delimiteaza caile de acces ori locurile de munca;

v    in incaperile mari si inguste se recomanda efectuarea cercetarii

pe intregul front al acestora, limitate de peretii laterali, pornind din punctul de acces si inaintand, progresiv, spre cealalta extremitate;

v    in cazul incaperilor mici, cercetarea trebuie efectuata de-a

lungul peretilor, de preferinta in sensul acelor de ceasornic, in final trecandu-se la examinarea obiectelor aflate in interiorul incaperii;

v    in camp deschis cercetarea la fata locului se poate desfasura in

mai multe modalitati, astfel:

de-a lungul itinerariului parcurs de faptuitor, pornind din locul

unde s-a consumat episodul principal ori se observa rezultatul activitatii infractionale spre exterior;

din centrul locului faptei spre periferie, largindu-se treptat zona

examinata, in spirala;[21]

pe portiuni dreptunghiulare, daca locul de cercetat are puncte de

reper ce pot usura delimitarea acestuia.[22]




Instructiunile nr. 420/2003 privind efectuarea cercetarii la fata locului de catre unitatile de politie, art. 9, alin. 2.

Camil Suciu, Criminalistica, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1972, p. 504-505; Ion Coman, Ion R. Constantin, lucrare colectiva Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ed. Ministerului de Interne, p. 25-27.

Vasile Berchesan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu, Cercetarea la fata locului, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 31-32.

Vasile. Berchesan, Metodologia investigarii criminalistice a omorului, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1998, p. 104.

Aurel Ciopraga, Criminalistica-Tratat de tactica, Ed. Gamma, Iasi,1996, p. 44.

Lupu Coman, Mircea Constantinescu, Notiuni generale cu privire la cercetarea la fata locului, in Tratat practic de criminalistica, vol. I, Ministerul de Interne, Bucuresti, !976, p. 34-35; Vasile Berchesan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu, Cercetarea la fata locului, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 32.

Lazar Carjan, Curs de criminalistica, Ed. Curtea Veche, Bucuresti, 2003, p. 290.

Lupu Coman, Mircea Constantinescu, Notiuni generale cu privire la cercetarea la fata locului in Tratat practic de criminalistica, vol.I, Ministerul de Interne, Bucuresti, 1976, p. 426.

Vasile. Berchesan, Metodologia investigarii criminalistice a omorului, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1998, p. 106.

Constantin Aionitoaie, Tactica cercetarii la fata locului, in Curs de criminalistica. Anexa. Academia de Politie "Al.I. Cuza", Bucuresti, 1983, p. 12.

Aurel Ciopraga, Criminalistica-Tratat de tactica, Ed. Gamma, Iasi,1996, p. 50.

Vasile Berchesan, Cercetarea la fata locului principal mijloc de proba in procesul penal, Ed. Little Star, Bucuresti, 2006 p. 57.

Vasile Berchesan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu, Cercetarea la fata locului, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 39.   

Vasile Berchesan, Metodologia investigarii criminalistice a omorului, Ed. Paralela 45, Pitesti, 1998, p.112.

Constantin Aionitoaie, Vasile Berchesan, Metodica cercetarii infractiunilor savarsite ca urmare a nerespectarii normelor privind circulatia pe drumurile publice in Curs de criminalistica, Academia de Politie Al.I. Cuza, Bucuresti, 1985, p. 57-58.

Vasile Berchesan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu , Cercetarea la fata locului, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 39.    

Instructiunile nr. 420/2003 privind efectuarea cercetarii la fata locului de catre unitatile de politie, art. 18, lit. a.

Idem, art. 18, lit. c.

Vasile Berchesan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu , Cercetarea la fata locului, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 40.    

Constantin Aionitoaie, Tactica cercetarii la fata locului, in Curs de criminalistica. Anexa. Academia de Politie "Al.I. Cuza", Bucuresti, 1983, p. 14-16.


Vasile Berchesan, Cercetarea la fata locului principal mijloc de proba in procesul penal, Ed. Little Star, Bucuresti, 2006 p. 61.

Vasile Berchesan, Constantin Pletea, Ion Eugen Sandu , Cercetarea la fata locului, in Tratat de tactica criminalistica, Ed. Carpati, Craiova, 1992, p. 41.    

Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }