Reflectarea constitutionala a institutiei sefului de stat

Reflectarea constitutionala a institutiei sefului de stat

Constitutiile din tarile occidentale cuprind o subdiviziune consacrata sefului de stat, al carui loc si pondere variaza dupa tipologia constitutiei, dupa natura regimului politic sau dupa anumite particularitati nationale. Exceptie fac Marea Britanie care nu are o Constitutie scrisa si Constitutia S.U.A. care are o structura cu totul aparte.

In unele Constitutii calitatea monarhului de sef de stat este prevazuta expres (exemplu: Constitutia Spaniei: 'Regele este seful statului, simbol al unitatii si permanentei sale'), in altele este prevazuta implicit (exemplu: Constitutia Belgiei: 'Regele nu poate fi in acelasi timp seful unui alt stat fara asentimentul celor doua Camere' iar in alte Constitutii este sugerata prin folosirea unor expresii, cum ar fi: autoritate regala', 'regalitate'sau 'conducerea regatului'.

Constitutiile care consacra regimuri politice prezidentiale sau semiprezidentiale, plaseaza, ca regula, materia consacrata Presedintelui Republicii inaintea celei consacrate Parlamentului (exemplu: Constitutia Frantei 'Presedintele republicii vegheaza la respectarea Constitutiei. El asigura, prin arbitrajul sau, functionarea regulata a puterilor publice, precum si continuitatea statului. El este garantul independentei nationale, al integritatii teritoriului, al respectarii acordurilor, continuitatii si al tratativelor'). in S.U.A., republica prezidentiala, presedintele este considerat prin Constitutie ea fiind organ ai administratiei de stat. De aceea, potrivit art.2 din Constitutia americana 'Puterea executiva va ti investita in Presedintele Statelor Unite ale Americii []. Presedintele va fi Comandantul Sef al Armatei si Marinei Statelor Unite si al Militiei statelor componente, in cazul inrolarii ih serviciul propriu-zis al Statelor Unite' Exista si exceptii de la aceasta regula, de exemplu Constitutia Romaniei din 1991, revizuita in anul 2003, care consacra un sistem politic bazat pe alegerea prin vot universal a Presedintelui Republicii cu atributii limitate in problemele guvernarii, fiind un sistem scmi-prczidcntial apropiat de cel parlamentar clasic.

Constitutiile care consacra regimuri politice parlamentare, ca regula, plaseaza, subdiviziunea consacrata Presedintelui Republicii dupa cea consacrata Parlamentului (exceptie face Constitutia Greciei), iar calitatea de sef de stat a presedintelui este fie prevazuta in mod expres (exemplu: Constitutia Italiei: 'Presedintele Republicii este seful statului si reprezinta unitatea nationala'), fie sugerata prin alte expresii, fie subinteleasa din modul in care sunt reglementate atributiile.

In Constitutia turca se prevede ca presedintele este seful statului si reprezinta Republica Turca si unitatea natiunii turce, iar Constitutia Greciei dispune ca presedintele este arbitrul institutiilor republicii.

In Portugalia presedintele reprezinta, potrivit Constitutiei, Republica Portugalia, garantand independenta nationala, unitatea statului si functionarea regulata a institutiilor democratice .

Aceasta succinta incursiune in sistemele constitutionale prezinta un interes deosebit de important atata vreme cat una din problemele mereu discutate priveste imputernicirea sefului de stat.