Referat dezvoltare durabila 2011-2015 comuna manastirea

U.S.A.M.V. BUCURESTI

Facultatea de Management Inginerie Economica in Agricultura si

Dezvoltare Rurala Filiala Calarasi

REFERAT

DEZVOLTARE DURABILA 2011-2015

COMUNA MANASTIREA

Capitolul 1 - Prezentarea generala a localitatii

Caracterizarea fizico-geografica

• Comuna Manastirea este asezata la contactul dintre Lunca Dunarii si zona intinsa a campului ocupand in intregime terasa I a Dunarii numita Terasa Calarasi. Este constituita din trei sate: Manastirea, Coconi si Sultana. Celelalte doua sate Coconi si Sultana sunt amplasate pe campul terasei in imediata vecinatate a Lacului Mostistea.
• Amplasarea geografica a localitatii pe lunca si pe terasa este o dovada a modului cum s-au completat reciproc cele doua trepte de relief - podul terasei cu posibilitati pentru cultura plantelor si lunca cu resursele sale: pescuit, vanat, pasune.
• Asezarea geografica este favorizata si de existenta unor cai de comunicatie importante: drumul national DN 31 Oltenita - Calarasi si drumul judetean DJ 303 Manastirea - Lehliu Gara la o distanta  75 km de Bucuresti, la 30 km de municipiul Oltenita si la 40 km .
• Din punct de vedere al coordonatelor geografice, localitatea Manastirea se afla la intersectia paralelei de 44 grade si 12' latitudine nordica cu meridianul de de grade si ' longitudine estica.

Relieful

Zona apartine reliefului de campie, facand parte integranta din Campia Romana, si este situata in partea de sud-vest a Iezerului Mostistea, la 15 km de Dunare.

In infatisarea actuala a reliefului o pondere insemnata revine activitatilor si proceselor antropice care alaturi de procesele si fenomenele naturale au dat o noua fizionomie zonei, peisajul devenind in buna parte umanizat. Construirea barajului ce a dus la formarea Lacului Mostistea, saparea canalelor de irigatii si desecari, indiguirile alaturi de martori mai vechi ai activitatii omului - cum sunt movilele, gorganele construite ca punct de reper in stepa, cu scop strategic si ca morminte folosite de popoarele migratoare reprezinta tot atatea dovezi ale activitatii antropice.

Capitolul 2 - Capitalul natural

2.1 Flora si fauna

Fauna este reprezentata in balta de:

• rata si gasca salbatica,
• corcodel,
• lisita, pelicani
• crap, caras, platica, salau, bibanul iar in apele Dunarii intalnim somnul, sturionii si scrumbiile de Dunare.

    Pe terasa si in camp intalnim:

• mistretul, caprioara, cerbul carpatin, vulpea
• soparla de iarba, sarpele, dihorul de stepa
• rozatoare
• popandaul,
• harciogul,
• soarecele de camp,
• iepurele de camp,

• pasari
• prepelita,
• potarnichea,
• fazanul.

Flora este reprezentata de:

Vegetatia de stepa si silvostepa:

• stejarul brumariu,
• ulmul de camp,
• carpenul de camp,
• salcamul,
• paducel,
• corn,
• sanger,
• alun,
• carpinita.

    In lunca intalnim:

• salcia,
• plopul,
• ulmul.

2.2 Padurea

Pe raza localitatii Manastirea exista o zona cu padure de salcie, plop si frasin in Lunca Dunarii si in extremitatea nordica Padurea rezervatie naturala Ciornuleasa unde intalnim in special salcam si stejar.

2.3. Ape de suprafata si subterane

Apele de suprafata sunt reprezentate de Lacul Mostistea cu faleze inalte si 2 insule, unul din cele mai mari lacuri de apa dulce din tara, Fluviu Dunarea lat de circa 800 metri; nivel mediu 270-280 cm; debit mediu 6000 mc/secunda, Privalul Scoiceni care traverseaza in diagonala zona de lunca pe raza comunelor Manastirea si Chiselet folosit in special pentru irigatii si canalul care face legatura dintre Lacul Mostistea si Dunare.

2.4 Solul si subsolul

Solurile sunt constituite in cea mai mare parte din diferite tipuri de cernoziomuri pe terasa si din solurile aluvionale in Lunca Dunarii, au o fertilitate ridicata, ceea ce permite practicarea pe scara larga a agriculturii, predominant fiind caracterul cerealier al productiei vegetale.

In subsol nu exista resurse naturale ce pot fi exploatate.

Capitolul 3 - Mediul economic

3.1 Activitatile agricole

Solul, reprezentat in special prin cernoziomuri si cernoziomuri cambice, cunoscute ca fiind cele mai fertile, asigura un flux continuu de elemente si microelemente cu mediul inconjurator, punand in acest fel la dispozitia plantelor elementele de nutritie solicitate, principala conditie pentru o buna dezvoltare a productiei vegetale in agricultura, principala activitate economica a localitatii.

Comuna Manastirea detine o suprafata agricola de 12354 hectare, exploatata atat de societati agricole cat si de producatori individuali.

Principalele societati agricole:

• SA Vitisem Coconi
• SA Mostistea
• SA Cornatel
• SC Biotera 2003 SRL
• S.C. SAMA SRL

Societatile mentionate mai sus exploateaza terenuri agricole pe terasa iar in balta, terenul agricol detinut de ADS de aproximativ 2600 ha este exploatat de S.C. AGROCHIRNOGI SA.

Pe raza localitatii functioneaza si o ferma de porcine cu o capacitate de cca 500 capete si o baza de receptie a cerealelor cu o capacitate de depozitate de 30000 tone ambele apartinanad SC NUTRICOM SA Oltenita.

Pescuitul este o alta activitate economica importanta pe raza comunei, Lacul Mostistea cu un luciu de apa in suprafata de 2500 ha fiind exploatat in concesiune pe 49 de ani de S.C. OLT FISH SRL.

3.2. Activitati de tip industrial si de constructii

Sectorul industrial este aproape inexistent pe raza comunei Manastirea fiind reprezentat doar de industia alimentara si anume o mica fabrica de paine.

In ce priveste sectorul constructii exista cateva mici societati specializate in constructia de locuinte pe raza localitatii. In urma inundatiilor din 2006 au fost afectate 173  locuinte ale populatiei, din care 82 s-au prabusit; Numai din cifrele prezentate anterior putem deduce ca sectorul constructii a avut un trend ascendent dupa anul 2006.

3.3. Comert si servicii

Reteaua comerciala este formata din magazine diversificate.

Targul care se organizeaza in fiecare duminica si unde se comercializeaza animale, cereale, legume si diverse bunuri de larga consum este una din cele mai importante activitati cemerciale de pe raza comunei.

Comertul este reprezentat de multe magazine cu produse alimentare, dintre care as aminti Melina Company cu trei magazine sistem minimarket si o carmangerie in satele Manastirea, Coconi si Chiselet, cateva baruri, doua restaurante, trei magazine de piese auto si pentru utilaje agricole, trei magazine cu imbracaminte si incaltaminte, trei depozite pentru materiale de constructii, doua magazine cu materiale pentru instalatii sanitare, un magazin de mobila, doua farmacii umane, una veterinara si o fitofarmacie, o statie peco, 2 frizerii, un coafor, o firma de distributie televiziune si internet prin cablu.

Capitolul 4 - Protectia mediului

4.1 Organizarea spatiala

Comuna Manastirea detine o suprafata de 12354 ha din care 409 ha teren intravilan si un numar de 2117 locuinte.

4.3. Managementul deseurilor

Conform directivelor Consiliului Europei gropa de gunoi unde erau depozitate deseurile menajere si alte deseuri a fost inchisa in anul 2009, in prezent colectarea deseurilor fiind realizata de o firma specializata din orasul Oltenita.

4.5 Amenajari hidrologice

Pe raza comunei exista amenajari hidrologice la Dunare si anume digul de aparare impotriva inundatiilor. Pe raza comunei mai exista un dig de aparare impotriva inundatiilor contruit pe vremea cand localitatea era domeniu regal, dar acesta necesita reparatii deoarece pe vremea comunismului a fost amenajat drept drum de acces in incinta fostului IAS.

Pe malurile Lacului Mostistea se afla in derulare un proiect de consolidare a malurilor impotriva eroziunii demarat in colaborare RA Apele Romane in anul 2009. In zona de lunca exista un sistem de drenare a apelor pentru evitarea baltirilor pe terenurile agricole in periadele cand nivelul apelor Dunarii este ridicat.

Capitolul 5 - Mediul social - cultural

5.1 Aspecte demografice

• La 0 ani dupa Revolutia din decembrie 1989 s-a produs o migratie a populatiei de la orase la sat. La o populatie totala de 6236 locuitori de nationalitate romana exista 2200 gospodarii.
• Conform INS la data de 01.01.2009 populatia stabila a comunei Manastirea era de 5869 locuitori din care 4678 peste 18 ani.

5.2. Ocrotirea sanatatii populatiei

Pe raza comunei functioneaza doua cabinete medicale individuale cu doi medici permanenti cu domiciliul in localitate, un cabinet stomatologic si doua farmacii.

5.3 Asistenta sociala

In cadrul primariei functioneaza un serviciu de asistenta sociala

Viata asociativa

 Spatiile dedicate vietii asociative, agrementului si sportului in cadrul comunei Manastirea sunt destul de putine si anume stadionul de fotbal unde activeaza o echipa in competitia judeteana, imprejurimile Lacului Mostistea lac cu o fauna bogata si o zona inconjuratoare de un pitoresc deosebit, confera comunei Manastirea un mare potential turistic, din pacate neexploatat pana in prezent.
    Obiective turistice:

• Piscul Coconi - mormintele feudale
• Biserica Sf. Dumitru - ctitorita de domnitorul Matei Basarab - 1648
• Situl arheologic de la Sultana - asezare neolitica
• Casa Memoriala Alexandru Sahia

In proiectele primariei este prevazut si amenajarea unui parc.

Educatie si invatamant

Pe raza comunei Manastirea functioneaza trei unitati scolare, doua cu clasele I-VIII in satele Manastirea si Sultana, una cu clasele I-IV in satul Coconi, Scoala de Arte si Meserii "Matei Basarab" din Manastirea si trei gradinite.

Scolile din satele Manastirea si Coconi au fost modernizate procesul de invatamant desfasurandu-se in conditii foarte bune.

Cultura si sportul

Activitatile culturale sunt destul de reduse, rezumandu-se la serbarile realizate de copii scolilor din comuna cu ocazia incheierii anului scolar. Foarte rar se mai tin reprezentatii ale unor trupe si artisti de muzica.

Activitatile sportive sunt cele desfasurate in cadrul clubului sportiv Unirea Manastirea, participarea echipei de fotbal la campionatul judetean.

Capitolul 6 - Siguranta cetateanului si ordinea publica

Ordinea publica este realizata de lucratorii Postului de Politie din comuna unde activeaza 3 subofiteri. Postul de politie este dotat cu o masina prevazuta cu aparat radar.

In cadrul primariei exista si un serviciu de paza obsteasca sub indrumarea organelor de politie si a primarului.

In general activitatea infractionala in comuna Manastirea este destul de redusa rezumandu-se la mici furturi.

Capitolul 7 - Infrastructura

7.1 Drumurile

Reteaua de dumuri comunale a fost modernizata prin pietruire in proportie de 60% pe agenda primariei aflanduse in derulare proiecte pentru pietruirea si modernizarea tuturor drumurilor comunale din satele Manastirea, Coconi si Sultana.

7.2 Reteaua de alimetare cu apa si de canalizare

In satul Manastirea reteaua de alimentare cu apa existenta din anii `80 a fost modernizata prin forarea de noi puturi de mare adancime si inlocuirea tuturor conductelor din metal cu conducte din material plastic.

In satele Coconi si Sultana a fost introdusa retea noua de alimentare cu apa.

In satul Manastirea se afla in curs de derulare proiectul de introducere sistem de canalizare, si executarea unei statii de epurare a apelor reziduale.

7.3 Infrastructura de energie electrica, termica si gaz

In comuna Manastirea alimentarea cu energie electrica este realizata in proportie de 100%.

Nu exista pe raza localitatii infrastructura de energie termica si gaz.

7.4 Infrastructura de comunicare

Reteua de comunicatii este la parametri foarte buni in satul Manastirea. Accesul la internet se poate face prin reteaua Romtelecom sau prin firma de televiziune prin cablu. In satele Coconi si Sultana accesul la internet este limitat la reteaua Romtelecom, dar este destul de greoi neexistand decat posibilitatea de acces prin Dial-up.

Capitolul 8 - Proiecte de finantare nerambursabila derulate de primarie si agentii economici din zona.

PROIECTE DE DEZVOLTARE

LA NIVELUL COMUNEI MANASTIREA

Proiecte derulate de agenti economici:

SC Nutricom Oltenita - Baza Manastirea - Modernizare ferma animala (porcine) prin constructia de silozuri de cereale, investitie realizata cu ajutorul Uniunii Europene in anul 2006.

SC Agroluc Manastirea Constructie fabrica de paine - proiect finanatat prin FEADR in anul 2010.

Imbunatatirea accesului la reteaua rutiera europeana de transport TEN-T7 prin reabilitarea si modernizarea DJ303 Manastirea-Lehliu Gara, proiect finantat prin programul REGIO in perioada 2010-2012.