QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Poligraful – instrument „clasic” in ancheta sau dovada de tehnica ultra-moderna?





POLIGRAFUL – INSTRUMENT „CLASIC” IN ANCHETA SAU DOVADA DE TEHNICA ULTRA-MODERNA?

=THE POLYGRAPH – A „CLASSIC” TOOL IN THE INVESTIGATION OR A HI-TECH PROOF? =



Abstract.        The purpose of this article is to familiarize the public with the utilization in the investigations of the polygraph or, as it is more commonly referred to, the lie detector. Basically, the polygraph examination uses mechanical and electronic instrumentation to graphically record the physiological changes that take place in persons questioned under controlled conditions. Changes in cardiovascular activity, respiratory activity and galvanic skin reflex are recorded on a moving chart as the examiner asks the subject specific questions. These charts are then evaluated to determine whether the person’s answers present modifications showed in the diagrams by the emotional parameter in the presence of the critical neutral or control stimuli.




Keywords:     polygraph, lie detector, graphic record, physiological changes, cardiovascular activity, respiratory activity, galvanic skin reflex, modifications, parameter.

Rezumat.        Scopul acestui articol este acela de a familiariza publicul cu utilizarea poligrafului, sau cum i se mai spune, detectorului de minciuni, in cadrul investigatiilor. In principiu, testarea poligraf foloseste instrumente mecanice si electronice pentru a inregistra grafic modificarile fiziologice care apar la persoana interogata, in conditii controlate. Modificarile la nivelul activitatii cardio-vasculare, respiratorii sau a reflexului galvanic al pielii sunt inregistrate pe un grafic ce se misca pe masura ce examinatorul ii pune subiectului anumite intrebari. Aceste grafice sunt apoi examinate pentru a determina daca raspunsurile persoanei au fost sau nu insotite de modificarile provocate in trasee de factorul emotional vis-a-vis de stimulii critici, neutri sau de control.

Cuvinte cheie:           poligraf, detector de minciuni, inregistrare grafica, modificari fiziologice, activitate cardio-vasculara, activitate respiratorie, reflex galvanic al pielii, modificari, parametru.


Poligraful – de unde?

De-a lungul timpului progresele stiintei si tehnicii au fost privite cu scepticism iar inventatorii, pentru a-si impune ideile au trebuit sa depaseasca obstacolele menite sa-i opreasca din drum. Descoperirea minciunii a pasionat oamenii inca din cele mai vechi timpuri si i-a motivat in cercetarile lor pentru elaborarea unui aparat care sa ajute la depistarea comportamentului simulat. In 1895 Caesare Lambroso experimenta “HidrosfigmografulEroare! Marcaj in document nedefinit.”, un aparat primitiv ce masura variatiile de puls cu ajutorul unui cilindruEroare! Marcaj in document nedefinit. pe care era aplicat negru de fum, acesta fiind invartit de un mecanism de ceasornic. W. M. Marston in 1917 incerca sa depisteze minciuna inregistrand tensiunea sistolicaEroare! Marcaj in document nedefinit., iar Vittorio Benussi inregistrand modificarile respiratorii. Unul din marii precursori ai actualelor tehnici a fost psihologul germano-american Hugo Münsterberg, care s-a preocupat mult de problema martorilor si a declaratiilor lor veridice sau false. In acelasi an 1908, James MacKenzie, celebrul cardiolog britanic, si-a denumit aparatul “The Ink Polygraph” (poligrafEroare! Marcaj in document nedefinit.ul cu inscriptor in cerneala), slujind drept model pentru J. A. Larson (devenit psihiatru din ofiter de politie), care a construit apoi (1922) cardio-pneumo-psihografEroare! Marcaj in document nedefinit.ul reprezentand prima generatie a poligrafului perfectionat utilizat in zilele noastre.


Poligraful in Romania

In Romania, primul studiu despre oportunitatea si eficienta introducerii poligrafului in activitatea politiei a fost facut in anul 1976. Aceasta s-a facut lucrand timp de un an de zile, folosindu-se in paralel metodele clasice ale muncii de politie cu metoda poligraf. La sfarsitul perioadei, rezultatele au inclinat in favoarea metodei poligraf, demonstrand totodata caracterul stiintific al metodei si necesitatea introducerii „biodetectiei judiciare” in cercetarea infractiuniEroare! Marcaj in document nedefinit.lor din competenta politiei. Ca orice noutate, metoda a fost primita cu rezerve de lucratorii de politie, hotarandu-se initial sa se lucreze in cauze penale cu o vechime mare, in care practic posibilitatile de identificare a autorilor erau minime. Tocmai aceasta hotarare, a creat un mare avantaj tehnicii poligraf si anume acela de a-si demonstra calitatile care nu erau influentate de factorul timp.

'Ca si astazi, politicul si manipularea prin imagine erau chestiuni curente. Se dorea introducerea psihologiei in mecanismele tactice ale anchetelor. Generalii Jean Moldoveanu si Ion Anghelescu, baieti inteligenti, pusesera de mult ochii pe tehnica poligraf, dar pe care americanii o tineau sub embargo. Pe de alta parte, sub presiunile Vestului, regimurile totalitare erau silite sa faca relative concesii, compartimentele stiintifico-tehnice se perfectionau incet, incet, in defavoarea practicilor tortionare'.[2]


Scurta prezentare a poligrafului[3]

Desi in general rezultatele testului poligraf nu sunt admise in instante decat daca se ajunge la o conventie si se obtine acordul avocatului, testul poate fi foarte util pentru anchetatori pe perioada investigarii crimei. De exemplu, in primele faze ale anchetei, cand numarul suspectilor este mare, poligraful poate fi folosit pentru a elimina anumiti suspecti si astfel sa se foloseasca intr-un mod mai util resursele.

Folosirea adecvata si inteligenta a poligrafului, combinata cu abilitatea si profesionalismul examinatorului poligraf, poate face ceea ce victima nu poate: „sa indrume ancheta pe directia cea buna”.


Ce este examinarea poligraf?

Poligraful completeaza intotdeauna o buna ancheta de teren, dar niciodata nu o poate inlocui. De multe ori rezultatele testului poligraf vor fi la fel de bune ca o proba de teren. Referitor la partea sa practica, poligraful ar trebui consultat in fazele de inceput ale anchetei; niciodata ca o ultima solutie.

Testul poligraf se desfasoara numai avand la baza vointa. Subiectul nu poate fi obligat sa fie supus testarii, iar aceasta nu trebuie sa fie facuta in graba. Un test poligraf desfasurat cum trebuie dureaza aproximativ 2 ore sau chiar mai mult, in functie de imprejurarile in care a avut loc fapta.

Un test poligraf are patru faze:

Prima faza – interviul anterior testului. Cei care lucreaza cu poligraful afla date despre trecutul medical al subiectului, despre starea psihica si despre trecutul psihologic. Interviul anterior testului determina daca subiectul este capabil sa fie supus examinarii.

Faza a doua – explicatii privind functionarea poligrafului. Pe parcursul acestei faze examinatorul discuta cu subiectul despre crima, caruia ii explica ce stie despre crima, in cazul in care stie ceva. Acesta cauta sa observe orice schimbare a declaratiei initiale date anchetatorilor.

Faza a treia – pregatirea intrebarilor testului. Subiectul este instiintat despre intrebarile ce urmeaza sa i se adreseze si nu exista intrebari surpriza. Daca subiectul obiecteaza la vreuna din intrebari, atunci aceasta este schimbata ori eliminata.

Faza a patra – testarea propriu-zisa. Dupa ce are loc testarea, examinatorul analizeaza tabelele si da una din urmatoarele trei interpretari: adevarat, neadevarat sau neconcludent. Trebuie retinut ca in unele cazuri sunt necesare reexaminari.

Desi metodologia poligraf a proliferat, dand nastere la modalitati care de care mai pretentioase in structura testului, ea nu depaseste insa algoritmul de lucru vizand analiza discriminatorie a efectelor           psiho-emotionale provocate de stimulul neutru, de control si relevant (critic), regasit in testul clasic John Ried – Fred Inbau:

Exemplu de test

Te numesti A.G.?                                                                   DA

Ai permis de port-arma?                                                      NU

Stii in ce imprejurari a luat foc sotia ta?                            NU

Porti ochelari de vedere la citit?                                          DA

Tu ai aruncat benzina pe sotia ta?                                       NU



Te-ai gandit vreodata sa omori pe cineva?                         NU

Esti nascut in Bucuresti?                                                      DA

Tu ai aprins focul pe sotia ta?                                              NU

Tu ai aruncat pe sotia ta benzina existenta intr-un bidon (canistra)?              NU

Ai spus adevarul la toate intrebarile?                                 DA





Nu o data expertii poligraf trag cartea norocoasa a marturisirilor complete in etapa post-test. Exemplificativ, Tudorel Butoi, arhiva personala:


'Prin 1985, in Parcul Tineretului din Bucuresti avusesera loc doua omoruri in scop de jaf. Cauze dificile: parc, zapada spre dezghet, victimele lovite din spate cu o bara de fier. Luate ceasuri, caciuli, cojoace, portofele si tira. Trec 11 ani In 1996, testam la detector un suspect pentru o tentativa de omor. Il intreb daca a mai comis vreo crima. Raspunde ca nu, moment in care surprind la poligraf simularea. Nu ii spun nimic, il deconectez, mancam impreuna, vorbim de viata, de moarte, de remuscare. Il intreb brusc: «Ai omoruri pe suflet, baiete, te-am citit». Dintr-o data incepe sa planga: «Domnule doctor, intr-o iarna spre primavara, vagabondam prin Bucuresti. Era frig, imi era foame. Am omorat doi oameni, in acelasi loc. I-am lovit in cap, din spate, cu o bara de fier»'[4]


Cine poate fi testat?[5]

Majoritatea celor supusi testului sunt suspectii. Subiectilor trebuie sa li se aduca la cunostinta drepturile inainte de testare. Daca suspectul are un avocat, atunci acesta trebuie sa fie martor la renuntarea suspectului la dreptul sau (la tacere). Informatorii pot fi de asemenea testati pentru ca investigatorii sa fie siguri ca informatiile furnizate sunt corecte. De asemenea, pentru acelasi motiv, pot fi testati si martorii, dar si pentru a se vedea daca nu cumva acestia ascund alte detalii utile despre crima.


Cine nu poate fi testat?

Persoanele cu disabilitati psihice, precum si cei cu grave probleme cardiace (verificate de catre un medic) nu trebuie supusi testului, la fel ca si femeile insarcinate si minorii.


Sarcinile anchetatorilor inainte de examinare


Anchetatorul trebuie sa-i furnizeze examinatorului informatii corecte si adecvate despre caz si sa nu ii ascunda nimic. Nu trebuie uitat ca investigarea unei crime presupune o munca in echipa. Pentru a putea ajunge la rezultate bune, examinatorul si anchetatorul trebuie sa conlucreze intr-o maniera armonioasa. Examinatorul trebuie sa fie la curent cu trecutul subiectului. Anchetatorul trebuie sa ii furnizeze urmatoarele informatii:

a)     daca subiectul are cazier, mai ales daca a fost arestat sau anchetat in cazuri similare de crima;

b)     eventualul mobil al comiterii crimei;

c)     religia si cat de credincios este acesta;

d)     situatia financiara;

e)     orice alta informatie pe care anchetatorul o considera valoroasa pentru ca examinatorul sa-si dea seama de esenta subiectului.


Subiectul trebuie sa fie bine pregatit pentru examinare. La fel ca orice alta proba fizica, acesta trebuie sa fie tratat cu grija pentru ca astfel testarea sa aiba loc in conditiile corespunzatoare. Anchetatorul trebuie in primul rand sa afle de ce a vrut de fapt aceasta persoana sa faca testul si atitudinea sa fata de acesta. Niciodata nu trebuie sa se presupuna ca subiectul spune adevarul doar pornind de la faptul ca a acceptat sa se supuna testului. Orice examinator ce lucreaza in cadrul politiei poate da exemple de persoane supuse de buna voie testului despre care s-a confirmat ulterior ca au mintit.


Nici nu mai trebuie amintit faptul ca inaintea testului, anumite informatii trebuie tinute ascunse fata de terti, inclusiv fata de mass-media. Anchetatorul trebuie sa aiba incredere in examinator si sa-i spuna date pe care doar persoana ce a comis crima le stie sau cea care a fost de fata la comiterea crimei – de exemplu, cum a fost omorata victima, unde este rana de intrare, ce tip de arma s-a folosit, ce obiecte au fost furate sau mutate de la locul crimei sau date deosebite legate de crima, cum ar fi mutilarea sexuala sau legarea victimei. Aceste date vor fi secretizate, deoarece, intr-o eventuala recunoastere post-test, trebuie sa se faca dovada credibilitatii si validitatii marturisirilor.



Procedura de testare

Daca este posibil, testul poligraf este bine sa se desfasoare dis-de-dimineata, dupa ce subiectul a avut parte de o noapte intreaga de somn. Anchetatorul nu trebuie sa interogheze subiectul in ziua examinarii. Din momentul in care o persoana consimte la testarea poligraf, anchetatorii trebuie sa inceteze orice interogatoriu pana la data efectuarii testului. De obicei examinatorul este cel ce are ultimul cuvant in luarea deciziei privitoare la cine poate fi supus testului, cand va incepe examinarea si daca aceasta va continua. Poligraful nu trebuie folosit niciodata doar ca o amenintare. Subiectul trebuie intrebat daca este de acord sa faca testul numai atunci cand anchetatorul chiar intentioneaza sa il testeze.

Examinatorul este responsabil pentru chestiunile ce urmeaza a fi acoperite pe parcursul testarii. Frazarea exacta a tuturor intrebarilor trebuie decisa in urma consultarilor dintre examinator si anchetator in ceea ce priveste datele despre caz. O testare va acoperi doar o singura crima. Daca subiectul e suspect de mai multe crime, atunci trebuie facute alte testari la date ulterioare.



Ultima tehnologie in materie de poligraf


Acesta este un detector de minciuni portabil. Este suficient de mic incat poate sa incapa in buzunarul unui soldat. Numele dat de Pentagon este PCASS. Armata Statelor Unite va trimite trupelor primele 90 astfel de dispozitive foarte curand, mai intai celor din Afganistan si apoi in Irak. Vor fi folosite pentru a restrange cercul de suspecti in cazul atacurilor cu bombe artizanale sau pentru a ajuta la luarea deciziilor privind cine poate lucra ca interpret in cadrul unei baze militare americane.




James Weller, instructor in cadrul Academiei de Aparare pentru Stabilirea Credibilitatii (Comportament Simulat):


„Vrem sa ne asiguram ca o persoana nu are legaturi cu membri talibani. Asa ca putem intreba: esti membru taliban? I-ai ajutat in vreun fel pe talibani? Pentru a te supune testului va trebui sa te conectez la niste componente. O sa pun acest mic instrument pe varful degetului, ceea ce ne va permite sa iti inregistram activitatea ta cardio-vasculara. Apoi o sa pun aceste doua placute metalice care ne vor permite practic sa monitorizam activitatea glandelor tale suroripare. In momentul in care receptez un semnal suficient de puternic in urma intrebarii, acesta imi va spune daca esti sincer sau nu.”


Un interpret pune intrebarile cu raspuns inchis, in limba araba, si puncteaza apoi raspunsul pe un PDA. Computerul analizeaza datele pentru cateva momente, urmand a arata verde cand concluzia este ca persoana spune adevarul, rosu daca persoana minte si galben in caz de incertitudine.


Oare este acest lucru este sprijinit de stiinta?

Coordonatorul studiilor in domeniul poligraf, efectuate de Academia Nationala de Stiinte spune ca NU si avertizeaza ca exista riscul ca soldatii sa se bazeze prea mult doar pe computer, acordand prea multa atentie celor care primesc culoarea rosu si neacordand suficienta atentie in cazul luminii verzi.


Stephen Fienberg, profesor la Universitatea Carnegie – Mellon:


„Exista suficiente dovezi in sprijinul faptului ca rezultatul nu va fi unul valoros.”


Dar cat de exact este acest instrument? Conform statisticilor armatei, raspunsurile date de PCASS sunt adevarate in proportie de 80-92%. Acest procent este inferior celui al unui poligraf care inregistreaza mai multe informatii si este utilizat de examinatori cu o pregatire extensiva, insa este clar ca este mult mai bine decat sa dai cu banul.

Dar Pentagonul poate sustine acel nivel de acuratete numai daca nu include cazurile cand instrumentul nu a putut furniza un raspuns – acele semnale galbene. Daca sunt incluse si acestea, acuratetea este mult mai mica.


Donald Krapohl, Academia de Aparare pentru Stabilirea Credibilitatii (Comportament Simulat):


„Nu promitem perfectiune. Suntem foarte atenti cand facem afirmatii. Ceea ce promitem este ca daca aparatul este utilizat corespunzator, acesta va duce la o imbunatatire a situatiei actuale.”


Pentagonul studiaza si alte metode de incercare a determina cine minte si cine spune adevarul.



Analiza termo-faciala – pentru a masura punctele fierbinti de pe fata, care se pare ca sunt provocate de stres.



Laser pentru a detecta miscarile carotidei, chiar si de la distanta. (puteti observa pe gatul subiectului un punct rosu, indicat cu degetul)



Acestea reprezinta masuratori externe. Poate ca intr-o zi Departamentul de Aparare va folosi MRI (imagini cu rezonanta magnetica) pentru a descoperi modificarile ce apar la nivelul creierului. Dar pentru moment are detectorul de buzunar.


Donald Krapohl, Academia de Aparare pentru Stabilirea Credibilitatii (Comportament Simulat):


„In cele din urma speram sa ajungem sa dispunem de detectorul perfect, dar ceea ce avem acum este PCASS. Este cel mai bun lucru in acest moment. Dar daca reveniti anul viitor sau peste cinci ani, probabil ca va vom putea da un alt raspuns.”


Concluzii

Poligraful reprezinta un ajutor in investigatie si vine in completarea unei bune anchete de teren. Anchetatorul unei crime trebuie incurajat sa se foloseasca de acest instrument si sa ii puna in discutie examinatorului ce va face ca testarea sa aiba sanse de reusita. Testul poligraf nu este admis ca proba in instanta; totusi, declaratiile facute unui examinator pot fi admise. Poligraful reprezinta o tehnica foarte valoroasa pentru investigarea unei crime, atunci cand este folosit de catre un tehnician competent ce lucreaza in cadrul echipei de investigatii.



*


Opinie personala T.B.:

„Era sa fac infarct cand, la o prima traducere, am aflat ca soarta (libertatea, viata, sanatatea, etc.) unui om – fie el si taliban (vezi recentele incriminari ale administratiei Bush vis-a-vis de utilizarea torturii si a relelor tratamente fata de prizonierii talibani incarcerati la Guantanamo Bay) – ar putea sa depinda de culoarea unor beculete Pe parcurs, beneficiind de traducerea excelentei mele colaboratoare, nu pot decat sa salut rezervele manifestate in plan stiintific de catre distinsii specialisti americani.

Pledez asadar pentru mentinerea tehnicii poligraf in afara probatoriului, in zona opiniilor de specialitate avand credibilitate rezonabila si care nu pot depasi valoarea indicilor orientativi.

Cata vreme utilizarea tehnicii poligraf inseamna interpretarile prin „ricoseu” ale factorului emotional in directia dovedirii unei simptomatici semnificative (in absenta unor modificari specifice prin excelenta si exclusiv ale minciunii), pasim prudent pe nisipurile miscatoare ale duplicitatii psihismului uman Sau, cu alte cuvinte, ca sa-l citez pe regretatul general – criminalist Ion Anghelescu: „expertul nu poate mai mult decat ii ofera tehnica si nici mai mult decat ii permite metoda”. Ori deocamdata, in actualul stadiu stiintific, in materie de poligraf, nu poate mai mult nici tehnica, nici metoda”




Bibliografie selectiva:

Butoi, Tudorel - Interogatoriul - psihologia confruntarii in procesul judiciar, ed. Phobos, Bucuresti, 2004;

Butoi, Tudorel si colaboratorii – Victimologie si psihologie victimala, ed. Pinguin Book, Bucuresti, 2008 ;

Butoi, Tudorel – Psihologie Judiciara. Tratat universitar - teorie si practica, ed. Pinguin Book, Bucuresti, 2008;

Eysenck, H. J. – Sense and nonsense in Psyhology – ed. Pelican, Londra, 1996;

Geberth, Vernon J. - Practical Homicide Investigation: tactics, procedures and forensic techniques editia a IV a, ed. Taylor & Francis, New York, 2006;

Timpolis, nr. 887/2002;

Arhiva personala a prof. univ. dr. Tudorel Butoi.




BIBLIOGRAFIE

Autori romani :

Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi-Psihologie judiciara -curs universitar, Ed.

Fundatia Romania de Maine, Bucuresti 2006

Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi- Tratat universitar de psihologie judicia : teorie

si practica,Ed.Pinguin Book,Bucuresti 2006.

N. Mitrofan, V. Zdrenghea, T. Butoi –Psihologie judiciara,Ed.Sansa Bucuresti,1992.

4. I.Fl. Dumitrescu - “Omul si mediul electric, fenomene bioelectrice de suprafata”, Ed.

Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1976.

5. I. Ciofu - “Comportamentul simulat”, Ed. Academiei R.S. Romania, Bucuresti, 1974.

6. Tiberiu Bogdan, - “Probleme de psihologie judiciara”, Ed. Stiintifica, 1973.

M. Golu, A. Dicu - Introducere in psihologie , Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972.

8. Al.Rosca- Metodologii si tehnici experimentale in psihologie, Ed.Stiintifica,

Bucuresti,1971

9. Tiberiu Bogdan - “Psihoilogia judiciara”, Ed. Stiintifica, Bucuresti, 1956.

10. Al. Rosca - “Psihologia martorului”, Cluj, 1934.

11. Vasile Berchesan - “Unele consideratii privind valoarea probanta a testarii tip poligraf

in activitatea organelor de urmarire penala”, publicata in Rev. Criminalistica nr. 3.

T. Bogdan, T. Butoi – Tratat practic de criminalistica, vol. II.Ed.M.I., 1985

Autori straini:

1. J. Pinatel - “El detector de metiras”, Mundo-Policial, nr. 25/1974, Buenos Aires .

2. C.T. Morgan - “Physiological psychology”, Megraw-Hill Books, 1965.

3. H.J.Eysenck- Sens and nonsense in Psyhology, Ed.Pelican,Londra,1966.

4. J.E. Reid,F.E.Inbau -“Truth and Deception”,The Williams and Wilkins

Company,Baltimore, 1966.

5. J.E.Reid, F.E. Inbau -Truth and Deception,The polygraph (Lie Detector) Technique,

Baltimore

6. Tammoto-Fumhata - “Le detecteur de mensonges (polygraph) au service de la police

Japonaise”, Revue internationale de police criminelle, Paris, 1966 .

7. A. Parker - “Au nom de la loi”, Paris, 1965.

8. C. Turner - “Detection scientifique du mensonge dans l’Armee Americane”, in “Revue

Moderne de la Police”,nr. 61-1963.

9. M. Sicot – A la barre de l’Interpol, Paris, 1961.

10. Renele Chat-La technigue de l’enquette criminelle, tom I,Ed.Moderna,Bruxelles,1959.

11. Guy Mondet - “Le polygraph et son utilisation en justice”, in “Revue Internationale de

Criminologie et de Police Technique”, nr. 4-1959, Geneva.




The information and technical data presented hjere were provided by retired Detective Donald F. Sullivan of the New York City Police Department.

Tudorel Butoi – Timpolis, nr. 887/2002

Sectiunea urmatoare este traducerea integrala a unui subcapitol din Geberth, Vernon J. - Practical Homicide Investigation: tactics, procedures and forensic tehniques, pag 711-712

Tudorel Butoi – Timpolis, nr 887/2002

Sectiunea urmatoare e traducerea integrala a unui subcapitol din Geberth, Vernon J. - Practical Homicide Investigation: tactics, procedures and forensic tehniques, pag 711-712





Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }