QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Identificarea criminalistica





IDENTIFICAREA CRIMINALISTICA

1.1. CONCEPT SI CARACTERIZARE


Intreaga activitate de investigare criminalistica are prin posibilitatile pe care le ofera stiinta criminalisticii ca finalitate identificarea criminalistica. Posibilitatile pe care le ofera stiinta criminalisticii pentru prevenirea si combaterea criminalitatii sunt practic nelimitate, insa se impun in permanenta noi cautari, cercetari aplicative, astfel incat organele judiciare sa fie intotdeauna cel putin cu un pas inaintea producerii faptelor antisociale.




Notiunea de identificare este folosita nu numai in criminalistica, ci si in toate domeniile de cercetare stiintifica, precum si in multe alte domenii de cercetare practica. In criminalistica , insa, identificarea constituie problema esentiala a acestei stiinte.

Identificare, in sens criminalistic, presupune stabilirea obiectului care are legatura cu fapta cercetata, in scopul obtinerii de probe judiciare si al aflarii adevarului

In procesul de identificare este absolut necesar sa se tina seama intotdeauna permanent de urmatoarele reguli :

obiectele supuse identificarii cuprind elemente caracteristice relativ neschimbatoare si elemente caracteristice relativ schimbatoare

fiecare element caracteristic care sta la baza identificarii trebuie examinat in miscare

examinarea obiectelor in procesul de identificare se face folosind atat analiza cat si sinteza

examinarea in vederea identificarii se face prin cercetarea comparativa a urmei cu modelul de comparatie.


1.2. ETAPELE SI METODOLOGIA IDENTIFICARII


In procesul de identificare se opereaza cu doua categorii de obiecte si anume :

obiecte care urmeaza a fi identificate ; de exemplu arma cu care a fost tras un tub sau proiectil, descoperit la fata locului

obiecte care servesc la identificarea celor dintai respectiv, tubul tras ori proiectilul descoperit la fata locului.

In categoria obiectelor folosite in procesul de identificare, nu intra numai asa zisele obiecte originale, care fac parte din obiectele cu care s-a comis fapta sau care poata urmele formate de acestea, ci si obiectele anume create in vederea identificarii, care se numesc modele de comparatie.

Modelele de comparatie trebuie sa indeplineasca o serie de conditii :

- sa existe certitudinea ca provin de la un anumit obiect sau persoana. De exemplu, atunci cand se pun la dispozitia specialistului expertului, tuburi de cartuse trase experimental cu o arma de foc trebuie sa se stie si sa se noteze exact : marca armei, calibrul, seria, proprietarul s.a.

- sa fie apte pentru examenul comparativ.

Identificarea criminalistica se realizeaza in doua etape :

pe baza urmelor lasate de obiectul creator sau fiinta se determina genul, grupul, categoria, specia careia ii apartine obiectul sau fiinta. In asemenea cazuri se realizeaza identificarea de gen



in a doua etapa, din numarul mare de obiecte sau persoane se izoleaza , pe baza cercetarii elementelor individuale, obiectul sau fiinta care a creat urma, realizandu-se astfel identificarea propriu-zisa, identificarea individuala.

Identificarea individuala nu este posibila in toate cazurile, oprindu-se uneori numai la stabilirea apartenentei de gen.

Intotdeauna procesul de identificare urmeaza aceste doua etape. Si identificarea de gen are o importanta covarsitoare, deoarece reduce numarul versiunilor ce urmeaza a se lamuri, delimitand cercetarile numai pentru o anumita categorie de obiecte sau persoane, usureaza de fapt foarte mult identificarea.

Rezulta deci ca identificarea nu se poate confunda cu simpla asemanare, ceea ce ar constitui o mare eroare, si ar putea produce implicatii, nedorite in solutionarea unor cauze.


1.3. GENURI DE IDENTIFICARE CU REFERIRE LA BALISTICA JUDICIARA


Stabilirea identitatii inseamna de fapt, a demonstra nerepetabilitatea obiectului sau fiintei cautate, deosebirea de toate celelalte obiecte sau fiinte, inclusiv de cele asemanatoare cu ele. Identitatea se stabileste pe baza proprietatilor , caracteristicilor sau semnalmentelor exterioare ale obiectelor. Atunci cand acestea coincid inseamna ca a fost stabilita identitatea. .

Prin identificarea criminalistica nu se rezolva probleme de natura juridica, ci de natura faptica. Spre exemplu, expertul criminalist nu stabileste daca arma de foc prezentata pentru examinare face parte din categoria celor prevazute sau nu de un anumit act normativ, ci determina caracteristicile armei respective, daca a fost sau nu folosita pentru tragere, daca s-a tras cu ea cartusul al carui tub a fost gasit la locul faptei etc. De asemenea, specialistului nu i se poate cere sa stabileasca daca o anumita persoana anume, a savarsit o anumita infractiune, ci el trebuie sa determine daca, de exemplu urmele papilare descoperite pe incarcatorul armei de foc, descoperite la fata locului apartin sau nu persoanei ale carei impresiuni i se pun la dispazitie. Este evident ca intre problemele de natura faptica si cele de natura juridica exista o stransa interdependenta, determinandu-se unele pe altele.

Identificarea criminalistica se bazeaza pe teoria potrivit careia , toate obiectele lumii materiale sunt identice numai cu ele insele, sunt deci individuale si nu se repeta. In consecinta si urma creata de un anumit obiect va fi proprie numai lui. De exemplu, urma lasata de cuiul percutor in masa capsei tubului cartus, nu va fi identica, cu nici o alta urma creata de un alt cui percutor, nici chiar daca este foarte asemanatoare sau de acelasi model cu prima.

Intre timpul scurs de la data savarsirii faptei si sansele de identificare a faptuitorului respectiv a obiectului care a creat o urma descopeerita la locul faptei este un raport invers proportional . Cu cat timpul scurs de la comiterea faptei respectiv de la crearea urmei pana la descoperirea autorului ori a obiectului banuit ca ar fi creat urma este mai mare , cu atat sansele de identificare respectiv de probare a identitatii sunt mai mici . Astfel, de exemplu, cu cat timpul scurs de la descoperirea unui tub de cartus la locul faptei, pana la descoperirea armei banuite ca ar fi tras acel tub este mai mare , sansele de probare a identitatii sunt mai mici, deoarece, arma este folosita in continuare iar uzura se accentueaza sau datorita manevrelor efectuate, se pot indeparta chiar elementele care au individualizat-o in momentul comiterii faptei, aparand o serie de alte elemente, care pot induce la concluzii gresite , eronate.






Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2021 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }