Notiuni privind organizarea administrativ-teritoriala

Notiuni privind organizarea administrativ-teritoriala

Este cunoscut faptul ca pentru o buna conducere si administrare orice stat isi imparte teritoriul in unitati administrativ-teritorilae carora le recunoaste personalitate juridica si atributii de drept public si de drept privat . Toate elementele componente ale personalitatii juridice a statului-populatie, patrimoniu scopul caruia ii este afectat acest patrimoniu-se regasesc in cadrul subdiviziunilor administrative ale teritoriului statului. In consecinta, fiecare dintre acestea constituie o persoana juridica distincta, cu un statut juridic propriu.

Statul si unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public,urmarind scopuri ce vizeaza utilitatea publica.Decretul nr.31-1954 cu privire la persoanele fizice si juridice prevede ca statul ,,este persoana juridica in raporturile in care participa nemijlocit,in nume propriu,ca subiect de drepturi si obligatii".

In afara statului, sunt persoane juridice de drept public si unitatile administrativ-teritoriale, respectiv comuna, orasul, municipiul, judetul Spre deosebire de persoanele juridice de drept privat, specific unitatilor administrativ-teritoriale este faptul ca regulile de constituire, functionare si participare la viata juridica sunt stabilite prin norme de drept public (constitutional,administrativ,fiscal etc.)

Constitutia Romaniei prevede in art.3 alin.3 ca teritoriul este organizat sub aspect administrativ in comune, orase si judete, iar unele dintre orase pot fi declarate municipii. Legea nr.215/2006 privind administratia publica locala stabileste ca fiecare comuna,oras,municipiu si judet se bucura de personalitate juridica si de capacitate deplina. Acestea exercita, in conditiile legii, autoritatea in limitele administrativ-teritoriale stabilite.

Unitatile administrativ-teritoriale sunt subiecte colective de drept, distincte, avand organizare de sine statatoare si un patrimoniu propriu, afectat realizarii si promovarii interesului local.

Intr-un prim sens, unitatile administrativ-teritoriale semnifica circumsciptiile administrative ale teritoriului de stat, ,,adica sfera de competenta teitoriala a organelor descentralizate ale statului". Spre exemplu, in Romania vorbim de circumscriptie administrativa judeteana in cazul prefectului, al directiei generale judetene a finantelor publice si controlului financiar de stat si, respectiv, de circumscriptie comunala sau oraseneasca, in cazul postului comunal de politie sau al politiei orasenesti.

Intr-un al doilea sens, unitatile administrativ-teritoriale reprezinta colectivitatile teritoriale locale, ,,adica cetatenii, populatia care traiesc pe o anumita portiune a teritoriului de stat, existand o organizare juridica administrativa si interese publice locale proprii, distincte. Colectivitatile teritoriale locale definesc regimul de descentralizare administrativa sau autonomie locala. Prima categorie de colectivitati teritoriale o reprezinta statul (colectivitate teritorila nationala), iar a doua, colectivitatile teritoriale locale. Unitatile administrativ-teritoriale sunt subiecte de drept atunci cand sunt privite ca si colectivitati teritoriale locale. Ele sunt subiecte de drept public, politico-teritoriale cu putere de comanda asupra populatiei asezate pe un anumit teritoriu.

Potrivit dispozitiilor Legii nr.2 din 1968 privind organizarea administrativa a teritoriului, unitatea administrativa de baza este comuna. Aceasta este o ,,comunitate sociala unita prin istorie, traditie, interese, in functie de conditiile geografice, demografice, economice, social-culturale, alcatuita din unul sau mai multe sate, cu o denumire, o resedinta si organe locale ale administratiei care efectueaza administratia acomunala ". Scopul declarat de legiuitor al organizarii comunei este asigurarea dezvoltarii economice, social-culturale si gospodaresti a localitatii rurale.

Orasul este centrul de populatie mai dezvoltat din punct de vedere economic, social-cultural si edilitar-gospodaresc. Fiecare oras are o denumire si organe ale administratiei care organizeaza activitatea administrativa pe teritoriul sau.

Cele mai mari orase ale tarii sunt declarate prin lege municipii. Municipiul se caracterizeaza ca un complex urban cu tendinte de extindere a suprafetei sale prin cuprinderea unor vaste arii rurale inconjuratoare pe care le inglobeaza ca localitati subordonate administrativ. Municipiul este  ,,orasul cu un mare numar de locuitori, organizat ca atare prin lege, cu o denumire, organe ale administratiei" .

Judetul este ,,o circumscriptie administrativ-teritoriala si colectivitate umana alcatuita din orase, comune rurale cu o denumire, o resedinta si organe locale ale administratiei care asigura administratia judeteana. Din punctul de vedere al Administratiei generale a Statului, insemnatatea si trasatura caracteristica a judetului consta in faptul ca efectueaza o activitate de indrumare a administrarii, punand accentul pe functiile de organizare, coordonare si control a activitatilor realizate in limitele lor teritoriale

Pe teritoriul unor localitati si judete sunt instituite asa-numitele zone libere, care fac parte integranta din teritoriul statului roman si carora li se aplica legislatia romana.Administrarea zonelor libere se realizeaza de catre regii autonome.

Ca urmare a faptului ca unitatile administrativ-teritoriale sunt considerate persoane juridice de drept public pot fi enumerate cateva consecinte:

1. Comunele, orasele, municipiile si judetele apar intr-o dubla ipostaza:

-ca persoane juridice de drept public exercita dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul lor public exercita dreptul de proprietate asupra bunurilor din domeniul lor public, fiind  supuse regimului special instituit prin norme juridice de drept public. Totodata, ca persoane juridice civile, colectivitatile locale au in proprietate bunurile din domeniul lor privat.

2. Anumite reguli sunt aplicabile numai persoanelor juridice de drept public, nu si persoanelor juridice de drept privat. Astfel, numai persoanele juridice de drept public, deci si unitatile administrativ-teritoriale pot fi proprietate ale domeniului public si pot efectua lucrari publice.

Colectivitatile locale se bucura de personalitate juridica si autonomie de gestiune fata de stat. Constituind unitati administrative de sine statatoare, ele au reprezentanti si dispun de patrimoniu propriu. Fiecare astfel de colectivitate are o denumire, un teritoriu si propria populatie.

Colectivitatile locale sunt calificate in doctrina franceza drept institutii administrative, fara Constitutie si putere legislativa. Organizarea lor apartine in intregime statului prin Constitutie, legi si decrete.

Regiunea a fost conceputa initial ca si stabiliment public teritorial . Departamentul este , potrivit Legii din 6 februarie 1992, esalonul teritorial al aplicarii politicilor nationale si comunitare. Are o vechime istorica mai mare decat regiunea si este condus de prefect.

In subordinea prefectului se afla un cabinet insarcinat cu probleme politice si de securitate militara sau civila, precum si un secretariat general. Pentru indeplinirea atributiilor ce-i revin, prefectul este ajutat in fiecare arondisment de cate un subprefect. Arondismentele sunt circumscriptii administrative care nu dispun de personaliatate juridica.

Comuna constituie al treilea nivel al administratiei locale. S-a aratat ca in Franta are singura mai multe decat ansamblul partenerilor sai din Uniunea Europeana.