QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate administratie

Evolutia institutiei contenciosului administrativ in dreptul european








Evolutia institutiei contenciosului administrativ in dreptul european



Continutul si sfera contenciosului administrativ, ca fenomen juridic, si implicit a notiunii respective, au gasit rezolvari diverse, care variaza de la o tara la alta, in aceeasi tara de la o perioada la alta, in functie de conditionarile filosofice, politice si sociale predominante la un moment dat. . Aceste orientari diferite ale doctrinei – ce au avut, firesc, ecou in legislatie, precum si in jurisprudenta – sunt determinate, in principal, de interrelatiile care au fost fundamentate intre sensul material si sensul formal-organic al contenciosului administrativ.

Din punct de vedere formal-organic se cunosc trei mari sisteme de contencios administrativ:

sistemul francez al sistemul administratorului judecator si al jurisdictiei speciale administrative (tribunale administrative si Consiliul de Stat);




sistemul anglo-saxon al instantelor de drept comun, competente si in materia contenciosului administrativ.

Sistemul controlului administratiei de catre instante ale puterii judecatoresti specializate in problematica administratiei publice;

Dupa cum se arata constant in literatura de specialitate, sistemul administratorului judecator era dominant in majoritatea statelor pana la revolutia burgheza din Franta, deoarece jurisdictia administrativa se identifica cu administratia activa: „a judeca administratia este tot a administra”. Acest sistem este caracterizat prin aceea ca solutionarea litigiilor particularilor cu administratia se solutiona de autoritati situate tot in sfera administratiei, dar care erau investite cu atributii jurisdictionale

Odata cu victoria Marii Revolutii Franceze, incepand cu Franta, majoritatea statelor europene au trecut la organizarea organelor statului potrivit cerintelor principiului separatiei puterilor in stat si anume in: organe ale puterii legislative, ale puterii executive si ale puterii judecatoresti. Cu toate acestea chiar Franta a fost primul stat care a incredintat contenciosul administrativ administratiei, astfel incat s-a instituit de la inceput dualitatea jurisdictiei, o jurisdictie de ordin judiciar si alta de ordin administrativ.[1]

In doctrina franceza din secolul trecut contenciosul administrativ era definit prin raportare la organele competente a solutiona litigiile dintre „administratie” si „administrati”. Cum in Franta s-au infiintat, inca din perioada revolutiei, tribunale administrative, in sistemul Consiliului de Stat, s-a ajuns la coincidenta intre sensul organic (formal) si cel material si la urmatoarea definitie data de autorii francezi: „contenciosul administrativ cuprinde ansamblul litigiilor de competenta tribunalelor administrative”.

Sistemul francez se bazeaza pe doua principii fundamentale:

1. Principiul separarii activitatilor administrative de activitatile judiciare;

2. Principiul separarii administratiei active de justitia administrativa, care constituie un ordin de jurisdictie paralel si separat de puterea judiciara.

Specificul sistemului francez consta tocmai in faptul ca justitia administrativa are propriul sau organ suprem, anume sectia de contencios a Consiliului de Stat, care, in ansamblu, apare ca o autoritate a „puterii executive” si nu a „puterii judiciare”. Asa se explica de ce jurisdictiile administrative sunt compuse din consilieri juridici (ai Guvernului si ai administratiilor) si nu din magistrati.

Sistemul francez al tribunalelor administrative,  care functioneaza in sistemul administratiei publice, separat de sistemul instantelor judecatoresti de drept comun, a fost preluat, cu unele particularizari, de majoritatea statelor europene, printre care mentionam: Belgia, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Luxemburg, Olanda, Portugalia, Spania, Suedia, etc.

In sistemul anglo-saxon, dreptul de a controla legalitatea actelor adoptate sau emise de organele administratiei publice este, in integralitatea sa , de competenta instantelor de drept comun. Sistemul anglo-saxon este adoptat si in unele tari europene, cum sunt Danemarca, Islanda si Norvegia.conform acestui sistem,  in tarile anglo-saxone administratia se plaseaza in fata instantelor judiciare ordinare pe aceeasi pozitie de egalitate cu particularii, cetateanul si administratia fiind, in principiu, egali in fata judecatorului (de drept comun)

Sistemul instantelor judiciare, apartinand puterii judecatoresti, specializate in contencios administrativ se caracterizeaza prin existenta a doua principii fundamentale;

-solutionarea situatiei litigioase dintre particulari si administratie de catre autoritati apartinand puterii judecatoresti, fara nici o legatura cu sistemul de organe aprtinand administratiei publice;



- specializarea, in cadrul instantelor apartinand puterii judecatoresti, a unor instante specializate sa  solutioneze actiunile in contencios administrativ.

Prin urmare, se observa ca aceste instante, desi judeca litigii izvorate din activitatea administratiei publice, sunt total independente de administratie, ele facand parte din sistemul puterii judecatoresti. Sistemul, ca atare, se regaseste, in prezent, in Germania unde, la 19 martie 1991, imediat dupa unificare, a fost adoptat Codul Jurisdictiei Administrative. In acest Cod este reglementata, in art. 1, independenta tribunalelor administrative fata de autoritatea executiva, conditie esentiala pentru orice organ cu atributii judiciare.

In insasi Constitutia Germaniei justitia administrativa este consacrata ca fiind una din cele cinci ramuri ale puterii judiciare, respectiv alaturi de: justitia ordinara, justitia sociala, justitia muncii, justitia fiscala , toate acestea avand grade de jurisdictie ierarhice.[3]

Fara a critica sau a elogia unul sau altul din aceste sisteme, consideram ca cea mai buna solutie pentru realizarea finalitatii acestei institutii – controlul legalitatii actelor administrative de autoritate emise de organele administratiei publice – o constituie controlul acestei legalitati de catre organele puterii judecatoresti si, in cadrul acestora, de organe specializate ale puterii judecatoresti, asa cum sunt sectiile de contencios administrativ.




A. Iorgovan, op.cit. 2005, p.488.

E. Riciu, op.cit., p. 53

Dana Apostol- Tofan, Institutii  administrative europene, Ed.C.H.Beck,Bucuresti, 2006, p.222


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }