QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate transporturi

Canalul Panama








Canalul Panama

1 Generalitati

Canalul Panama uneste Golful Limon din sud-vestul Marii Caraibilor cu Golful Panama de pe tarmul Pacific al Americii Centrale, fiind dotat cu cel mai mare sistem de ecluze din lume.

Principalele caracteristici ale Canalului Panama sunt urmatoarele:

-        lungime : 81.3 km

-        latime : 91-300 m



-        adancime : 12.5 m

-        nivelul cel mai ridicat al apelor Canalului Panama fata de nivelul oceanului (nivel asigurat cu ajutorul sistemului de ecluze) : 26 m

-        durata tranzitarii unei nave prin canal : 15 ore (in medie), putind fi de la 12 la 15 ore

-        dimensiunile maxime ale unei nave acceptate pentru tranzitarea canalului sunt urmatoarele:

       lungime : 254.5 m

       latime : 32.3 m

       pescaj : 12.2 m

-        tonajul maxim admis : 75 000 t

-        viteza navelor la tranzitarea canalului este :

       6 8 nd in senalul Gaillard

       12 18 nd in rest

-        canalul poate realiza 48 de ecluzari pe zi care pot include 60 70 nave de marimi medii

Istoria consemneaza ca in anul 1524 regele Carlos al 5 lea (Carlos Quinto) al Spaniei a dispus pentru prima oara studierea si elaborarea planurilor in vederea construirii unui canal navigabil care sa taie istmul Panama dintre cele doua Americi si sa faca legatura interoceanica, dar proiectul a ramas nerealizat .

In anul 1876 misiunea construirii Canalului Panama este incredintata aceluiasi iginer francez Ferdinant de Lesseps care construieste si Canalul Suez. Lucrarile demareaza in anul 1880, dar compania franceza care se angajase sa realizeze proiectul (French Canal Company) da faliment. O alta companie preia lucrarile in anii 1894-1900, dar si aceasta se soldeaza cu un esec din cauza bolilor care au afectat zona (20 000 lucratori au murit in acest timp din cauza bolilor) si mai ales a problemelor financiare.

In anul 1903 Panama se desprinde de Columbia ca stat. Noul stat creat, Panama, semneaza cu S.U.A. in februarie 1904 un tratat de construire a Canalului Suez, tratat prin care statul Panama ceda catre S.U.A. o fisie de teritoriu lata de aproximativ 10 Mm si lunga de 50 Mm, aceasta zona fiind considerata teritoriu american pina la 1 octombrie 1979, cand acesta zona a devenit teritoriu panamez, S.U.A. pastrandu-si dreptul de administrare a canalului pana in anul 1999.

Lucrarile de constructie ale canalului incep in mai 1904 si se incheie 10 ani mai tirziu, deschiderea oficiala a acestei cai de comunicatii dintre Atlantic si Pacific facandu-se la 15 august 1914.

Canalul Panama cuprinde urmatoarele sectoare mai importante:

-        un prim sector ce se intinde de la digurile de aparare dinspre Oceanul Atlantic pina la Lacul Gatun. In acest sector, in partea de nord a canalului se afla portul Cristobal (intrarea dinspre Atlantic), protejat de digurile de aparare ce marcheaza intrarea in rada portului. La sud de portul Cristobal se afla primul (sistem de ecluze) grup de ecluze denumit ecluzele Gatun, alcatuit din trei ecluze ce asigura ridicarea navelor ce vin dinspre Atlantic, de la nivelul marii pina la nivelul Laculului Gatun, destul de aproape de Oceanul Atlantic situat la 26 m deasupra oceanului.

-        un al doilea sector de la iesirea din ecluzele Gatun, de-a lungul lacului Gatun, ce se intinde aproximativ 40 km pana la intrarea in Masivul Culebra. Lacul Gatun este un lac artificial care are o suprafata de 425 km2 si care a fost creat prin indiguirea raului Chagres. Zona Gatun Lake are o adancime mai mare decat adancimea medie a canalului, fapt ce permite stationarea navelor la ancora in apropierea ecluzelor Gatun si fluidizarea traficului in ambele sensuri, latimea lacului permitand trecerea concomitenta a navelor care vin din sensuri diferite. Zona din jurul Lacului Gatun ofera o priveliste tipica junglei tropicale.

-        un al treilea sector in care Canalul Panama traversaza Masivul Culebra de-a lungul unui defileu lung de 13.6 km, denumit Senalul Gaillard (in memoria inginerului David Dubose Gallard care a condus lucrarile de escavare in acest sector dificil). In zona Senalului Gaillard, portiunea cea mai ingusta a canalului, latimea la suprafata este de 300 m, iar latimea la fund de 90 m.

-        un al patrulea sector incepe la capatul sudic al Senalului Gaillard, unde navele intra in prima ecluza din cel de-al doilea grup de ecluze. Prin intermediul acestei ecluze denumita Pedro Miguel Locks cu o latime de 305 m si o latime de 33.5 m navele coboara pina la nivelul micului lac Miraflores situat la 16.5 m deasupra oceanului.Dupa ce iese din ecluza Pedro Miguel si se naviga circa 1.6 km pe Lacul Milaflores, se ajunge la ecluzele Miraflores, in numar de doua, fiecare avand lungimea de 305 m si latimea de 33.5 m. Prin intevalul celor doua ecluze navele coboara la nivelul apelor Oceanului Pacific si intra pe cursul semnalizat al lui Rio Grande. Acest al patrulea sector se termina la iesirea navelor din sectorul Miraflores.

-        un al cincilea sector al Canalului Panama, care este ultima portiune pana la Oceanul Pacific, se intinde pe aproximativ 13 km urmand senalul navigabil de pe Rio Grande, trecand pe langa portul Balboa, de langa orasul Panama.

Importanata economica deosebita a Canalului Panama consta in faptul ca el permite scurtarea considerabila a cailor maritime ce fac legatura intre bazinul Oceanului Atlantic si cel al Oceanului Pacific. Au fost mult scurtate traseele maritime care unesc porturile europene cu porturile de pe coasta de vest ale Americii. O economie si mai mare s-a obtinut pe rutele ce leaga porturile de pe coastele estice ale Americii de Nord si Centrale cu porturile de pe coastele de vest ale Americii, navele nemaifiind nevoite sa ocoleasca America de Sud decat in cazul in care pescajul si marimea lor nu le permite tranzitarea Canalului Panama.

Cateva exemple sunt edificatoare pentru a arata cele afirmate mai sus:

a) Trasee plecand de la Liverpool:

Liverpool San Francisco:

-        prin Canalul Panama = 7 830 Mm

-        prin Stramtoarea Magelan =13 500 Mm



-        distanta economisita = 5 670 Mm

Liverpool Valparaiso (Chile):

-        prin Canalul Panama = 7 200 Mm

-        prin Str. Magelan = 8 740 Mm

-        distanta economisita = 1 540 Mm

Liverpool Wellington (Noua Zeelanda):

-        prin Canalul Panama = 11 000 Mm

-        prin Str. Magelan = 12 200 Mm

-        distanta economisita = 1 200 Mm

b) Trasee plecand de la New York:

New York San Francisco:

-        prin Canalul Panama = 5 200 Mm

-        prin Str. Magelan = 13 100 Mm

-        distanta economisita = 7 000 Mm

New York Valparaiso (Chile):

-        prin Canalul Panama = 4 600 Mm

-        prin Str. Magelan = 13 900 Mm

-        distanta economisita = 7 900 Mm

New York Yokohama:

-        prin Canalul Panama = 9 700 Mm

-        prin Str. Magelan = 13 000 Mm

-        distanta economisita = 3 300 Mm

Totusi, la ora actuala, Canalul Panama nu satisface cerintele navigatiei moderne, mai ales din cauza ingustimii ecluzelor care nu permit trecerea supertancurilor, a marilor nave transoceanice de pasageri si a altor nave mari. Traficul prin Canalul Panama este de circa 3 ori mai mic decat prin Canalul Suez.

Din aceste motive SUA studiaza posibilitatile construirii unui alt canal intre Atlantic si Pacific, in privinta caruia se duc negocieri cu statele Panama, Columbia, Nicaragua si Costa Rica. Se au in vedere mai multe variante, toate fiind in studiu si investigatii pe teren.

Intr-o prima varianta SUA a analizat posibilitatea de a construi un nou canal care sa dubleze actualul Canal Panama. In doua din aceste proiecte se prevede ca viitorul canal sa treaca tot pe teritoriul panamez, iar a treia varianta prevede ca traseul canalului sa treaca prin Columbia. O a patra varianta vizeaza traversarea statului Nicaragua si o parte din Costa Rica, care sa urmeze valea raului San Juan si sa aiba o lungime de 259 km. Costul acestui canal a fost evaluat la 1,9 miliarde dolari. Una din cele doua variante panameze ale noului proiect prevede construirea unui al doilea canal pe teritoriul statului Panama, la o mica departare de actualul canal, noul canal urmand sa aiba o lungime de 68 km si sa coste 620 milioane dolari. Atentia specialistilor este retinuta indeosebi de proiectul care urmareste construirea unui canal nou pe teritoriul Columbiei, intre localitatile Atranto si Truando, lungimea acestui canal fiind preconizata la 189 km, iar costul la 1,2 miliarde dolari.

Toate cele 4 variante au in vedere constructia canalului la nivelul marii, nefiind necesare ecluze, ceea ce ar reduce numarul de salariati care vor fi folositi la lucrarile de intretinere si exploatare.

Specialistii nord americani nu exclud nici varianta largirii actualului canal si suprimarii ecluzelor, ceea ce ar reduce considerabil amploarea si costul lucrarilor.

2 Reguli privind accesul, navigatia si tranzitarea prin Canalul Panama :

Schema generala a marcajului si sistemul de balizaj al canalului sunt in planul Canalului Panama care se poate obtine de la Compania Canalului Panama sau de la cele doua statii de pilotaj care se afla in portile Cristobal la intrarea din Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea din oceanul Pacific.




Cu 48 ore inaintea sosirii navei in zona canalului se transmit prin radio urmatoarele informatii:

-        numarul de identificare dat de canal

-        data si ora sosirii

-        pescajul prova si pescajul pupa (in picioare)

-        numele navei

-        orice schimbare in constructia navei de la ultima trecere prin canal

-        daca nava acosteaza la Balboa sau Cristobal pentru operare de marfuri sau aprovizionare

-        natura si tonajul incarcaturii de pe punte

-        daca nava este tanc petrolier sau daca transporta exploziv

-        informatii despre carantina

-        daca se cere libera practica

-        porturile de escala in ultimile 15 zile

-        cazurile de imbolnavire de boli transmisibile, natura lor

-        numarul vaccinelor de variola

-        porturile de origine pentru fiecare port de marfa si descrierea actelor de identitate a marfurilor

-        existenta animalelor la bord

-        daca porturile de escala au fost infestate cu boli

-        daca certificatul de vaccinare are valabilitate 6 luni

Navele care sosesc din Oceanul Atlantic pentru tranzitare prin canal sau operatiuni in porturile din zona canalului isi vor anunta ETA cu 12 ore inainte de sosire la Cristobal. ETA va fi comunicat la destinatia Cristobal Signal Station via Balboa Radio. Cand nava va fi suficient de aproape de Cristobal pentru a comunica in radiotelefonie si legatura cu Cristobal Signal Station devine posibila lucrul se face pe canalele 16, 12 si 13.

In general navele mari si petrolierele care asteapta tranzitarea canalului ancoreaza in Limon Bay, anuntandu-si ora de ancoraj la statie, iar navele mici si mijlocii, dar uneori si navele mari (cand spatiul permite) pot ancora in teritoriul portului Cristobal (in rada de asteptare) in zonele indicate de statia de transmisiuni, care da permisiunea de intrare in port. Zonele de ancoraj sunt in functie de tonajul navei si de pescaj.

Navele care sosesc din Oceanul Pacific pentru tranzitarea canalului sau operatiuni in porturi din zona canalului vor anunta ETA cu 48 ore inaintea sosirii. ETA se transmite la Port Control Balboa via Balboa Radio si se reconfirma cu 24 ore inainte de sosire in canalele 16, 12, 13 pentru Flamenco Signal Station, careia i se va comunica ora de ancorare, mentinandu-se legatura cu aceasta pana la angajarea in tranzitare.

Toate navele care urmeaza sa tranziteze canalul efectueaza controlul si si intocmirea formalitatilor de tranzitare pe timpul stationarii la ancora in bazinul de asteptare.

Nava care tranziteaza pentru prima data Canalul Panama va fi supusa in primul port de tranzitare unui control si unor masuratori amanuntite de catre un expert al societatii Panama Canal Company in vederea eliberarii certificatului de tonaj pentru Canalul Panama, in baza caruia se vor percepe taxele de tranzitare.

Dupa eliberarea certificatului de tonaj, nava primeste un numar de identificare valabil numai pentru Canalul Panama (SIN) care se introduce in memoria unui calculator impreuna cu toate datele despre nava, astfel incat la urmatoarea trecere prin canal sa poata fi simplificate formalitatile de tranzitare si sa se comunice la sosire numai modificarile efectuate de la ultima trecere prin canal.

Ecluzarea navelor se face prin remorcarea acestora de la mal cu ajutorul locomotivelor (4 la prova si 2 la pupa), iar angajarea navelor in manevra de intrare in ecluze se face cu ajutorul a 2 remorchere pana in momentul cand locomotivele de manevra au dat paramele de remorca la nava ecluzata si au preluat integral manevra.

Durata de trecere prin canal este de 12 18 ore dar acest timp este relativ deoarece depinde de marimea navei, de viteza ei, calitatile manevriere, etc.

Pilotajul navelor comerciale este obligatoriu pe tot timpul tranzitarii canalului si in apele din zona canalului.

Compania Canalului Panama dispune de un corp de piloti experimentati care ii consiliaza si ii ajuta pe comandantii navelor in manevre de trecere prin ecluze si navigatia pe canal. Totusi in cazul unui accident de navigatie produs pe canal sau in zona canalului intreaga raspundere cade in sarcina comandantului.

Cele doua statii de pilotaj Cristobal la intrarea in Oceanul Atlantic si Balboa la intrarea in Oceanul Pacific asigura cu piloti navele ce tranziteaza canalul sau naviga in apele Zonei canalului.

Navigatia pe canal se executa pe mijlocul senalului, iar daca se intalnesc doua nave ambele sunt obligate sa se evite. Daca spatiul nu permite, vor fi manevrate in locuri de refugiu, la indicatia pilotilor pana nava in latime mai mare trece de cealalta.

Navele sunt obligate sa aiba la bord Regulile Canalului Panama, obtinute cel tarziu la sosire.




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2019 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:







Cauta referat