Invatarea scolara

INVATAREA SCOLARA

1.Conceptul de invatare

Invatarea este procesul dobandirii experientei individuale de comportare. Se disting 2 forme de invatare:

a.invatarea spontana (neorganizata) se realizeaza in familie, in grupurile de joaca, in timpul exersarii unei anumite profesii; in cadrul ei se dezvolta atitudinile, afectivitatea, sentimentele si vointa;

b.invatarea sistematica se realizeaza in sali, in diferite strategii de calificare si instruire.

Nucleul invatarii sistematice il constituie invatarea scolara.

Invatarea scolara - insusirea de cunostinte, priceperi, formarea a numeroase si variate capacitati de a se adapta la mediul social si natural. Se disting 2 tipuri de invatare:

1.invatare senzomotorie - consta in formarea de priceperi si deprinderi (arta de a conduce, invatarea scrisului);

2.invatarea verbala - asimilarea de cunostinte si priceperi intelectuale (memorarea de legi, formule).

Problema invatarii scolare poate fi privita sub aspect:fiziologic (formarea reflexelor conditionale); psihologic (modificare si achizitionare de comportamente); pedagogic (organizare a asimilarii invatarii).

Procesualitatea invatarii (niveluri). Activitatea de invatare scolara reprezinta o desfasurare procesuala in care distingem o serie de faze:

1.faza de receptare a materialului cuprinde introducerea unei stari de atentie a elevului, pe fondul  careia are loc perceptia activa a datelor concrete si verbale;

2.faza de intelegere, insusire, generalizare, in cadrul careia elevul este capabil sa arate ca a invatat ceva si a inteles sa redea esenta cunostintelor principale;

3.faza de stocare, fixare, memorare consta intr-o memorare imediata (30 sec.) si o memorare de lunga durata;

4.faza de actualizare - compusa din procese de recunoastere si reproducere a cunostintelor.

Tipuri de invatare. Tipurile de invatare au fost clasificate pe baza mai multor criterii:

1.in functie de analizatorul care participa la invatare (invatare vizuala, auditiva, verbalo-motorie, Kinestezica, gustativa, alfactica). Cea mai eficienta invatare in procesul de invatamant este invatarea combinata;

2.dupa eficienta (invatare receptiv-reproductiva, inteligibila, creativa);

3.dupa modul de organizare a materialului de invatat (invatare programata, euristica, algoritmica, prin modelare si realizare de probleme, prin descoperire);

4.dupa operatiile si mecanismele gandirii (invatare prin observare, prin imitare, prin conditionare operanta, prin discriminare, asociere verbala);

5.in functie de continutul invatarii (invatare senzorio-motorie/deprinderi, cognitiva/notiuni/afectiva/convingeri, sentimente, atitudini/,conduitei moral-civice).

Teorii ale invatarii:

1.Teoria asociationiste (Thoendike) - exagereaza rolul asociatilor, acele conexiuni stabilite intre 2 imagini, idei, daca se produc simultan si sunt intarite si repetate;

2.Teoria invatarii cumulativ-ierarhice (Gagne) - descrie 8 tipuri de complexitate  crescanda: inv. de semnale, inv. stimul, raspuns, inlantuire de miscari, asociatii verbale, prin discriminare, inv. conceptelor, inv. regulilor, rezolvare de probleme;

3.Teoria psihogenezei operatiilor intelectuale (Piaget) - formarea operatiunilor mentale - parcurge urmatoarele etape:

a.faza de orientare (copii asista cum invatatorul aduna);

b.faza actiunii reale (copii isi executa operatia);

c. faza verbalizarii (copii aduna cu glas tare);

d. faza interiorizarii (aduna mai intai in minte, apoi operatia se automatizeaza si se efectueaza cu mare rapiditate);

1.Teoria genetic-cognitiva si structurala (Bruner) - copilul descopera lumea din afara lui in 3 moduri (modalitatea activa - prin actiunea sa, modalitatea iconica - bazata pe imagini, modalitatea simbolica - simbolurile inlocuiesc imagini).

Conditiile interne ale invatarii

Eficienta invatarii depinde de:

A.Procee psihice-cognitive, in aceasta categorie intra:

orientarea si concentrarea atentiei elevilor asupra a ceea ce se discuta in clasa. Atentia este trezita din nou, de necunoscut; banalitatea adoarme atentia;

perceptia - reprezinta cunoasterea obiectelor si a fenomenelor in integritatea lor;

memoria - este functia ce sigura trainicia asimilarii cunostintelor;

repetitia (mama invatarii) trebuie organizata rational, pauzele scurte inlesnesc invatarea;

gandirea - proces psihic de cunoastere prin care se realizeaza o reflectie generalizata sub forma abstractiunilor. Poate fi:

-convergenta - bazata pe un algoritm si desfasurata pe baza unei singure metode;

-divergenta - poate elabora un numar mare de solutii.

A.Proces afective - au un caracter particular si foarte personal. Pot fi:

-primare (afectele);

-complexe (dispozitii, emotii);

-superioare (sentimente, pasiuni).

Afectele - reactii spontane de mare intensitate (bucurie, frica, furie).

AProcese volitive

Vointa - proces psihic de reglaj superior ce consta in utilizarea si concentrarea energiei psiho-nervoase in vederea depasirii obstacolelor ce apar si realizarea scopurilor stabilite ulterior.

Motivatia invatarii - este procesul prin care o persoana este sensibil influentata din exterior. Are rol propulsiv in procesul de invatamant, furnizeaza energia necesara functionarii si mentinerii activitatii de invatare.

Motive extrinseci - se nasc ca urmare a competitiei, a laudei, dojanei, recompensei, mustrarii, pedepsei. In clasele gimnaziale se manifesta si impulsul afirmarii eului, a de a crea. Profesorul este nevoit sa sprijine ambele tipuri de motivatii, dar va cauta tot timpul sa promoveze motivatia intrinseca, care este cea mai valoroasa.

Conditiile externe ale invatarii

Factorii externi ce influenteaza invatarea scolara sunt:

Rolul profesorului - influenteaza prin tinuta, comportament, atitudine, dar mai ales prin maiestrie didactica. Profesorul trebuie sa aleaga: cele mai adecvate obiective operationale; sa dozeze continutul lectiei; cele mai active metode si strategii didactice prin care sa capteze atentia elevilor; sa-i antreneze pe elevi in solutionarea de probleme.

Rolul grupului scolar - sala de curs trebuie sa fie spatioasa, luminoasa, bine incalzita, mobilier in culori vii, ca si zugraveala, peretii sa nu fie goi, dar nici prea incarcati, in salile de studiu trebuie asigurata linistea;

Regimul de viata al elevului - elevul trebuie sa respecte cu strictete orele fixe de masa, studiu, repaus; intervalul de dupa pranz nu este recomandat studiului;

Colaborarea dirigintelui cu familia - sunt persoane ce nu cunosc reguli elementare ale studiului sistematic si ca atare copii lor studiaza in conditii neprielnice.