QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate pedagogie

Agresivitate la varsta scolara





Agresivitate la varsta scolara

Agresivitatea semnifica comportamentul verbal sau actional ofensiv, orientat spre umilirea, minimalizarea si chiar suprimarea fizica a celorlalti.

In sens restrans agresivitatea reprezinta o manifestare negativa, marcand un comportament social inadecvat, o abatere de la normele sociale si de la relatiile individului.

Din punct de vedere etiologic, agresivitatea este considerata un instinct ce are in principal functii pozitive: impiedica epuizarea hranei, mentine ordinea ierarhica si, prin selectie naturala, conserva caracteristicile vitale ale speciei.

Ipotezele psihologice considera agresivitatea o calitate a fiintelor vii care permite supravietuirea, adaptarea, intelegerea, dezvoltarea ca o conditie a existentei, ea manifestandu-se in actiunea acestora asupra mediului natural si artificial inconjurator pentru aparare, conservare, asigurarea hranei, perpetuarea speciei.

In orientarea psihanalitica, agresiunea rezulta fie din conflictul dintre pulsiunea mortii si cea a placerii (dupa Freud 1920), fie ca pulsiune general umana prin care se urmareste depasirea sentimentelor de inferioritate si asigurarea satisfacerii dorintei de putere (A. Adler, 1908).

Puncte de vedere ale psihologiei sociale promoveaza conceptia caracterului social achizitionat, invatat al comportamentelor agresive.

Ipotezele socio-genetice ale agresivitatii par a explica mai cuprinzator comportamentele individuale si de grup. Friederich Hacker considera ca  la originea agresivitatii se intalneste jocul reciproc al factorilor cauzati de influentele psihologice si culturale, structura sistemului nervos actual, de asemenea, mecanismele hormonale si modelele sociale.

Intre formele comportamentale ale agresivitatii, violenta ocupa un loc de prima importanta.

Eric Debarbieux, specialist in problematica violentei in mediul scolar, ofera o definitie prin care surprinde ansamblul fenomenului violentei: ”Violenta este dezorganizarea brutala sau continua a unui sistem personal, colectiv sau social si care se traduce printr-o pierdere a integritatii, ce poate fi fizica, materiala sau psihica. Aceasta dezorganizare poate sa opereze prin agresiune, prin utilizarea fortei, constient sau inconstient, insa poate exista si violenta doar din punctul de vedere al victimei, fara ca agresorul sa aiba intentia de a face rau”.

Este dificil sa se realizeze discriminari intre cele doua concepte: agresivitate si violenta. M.Floro ( 1996) incearca o diferentiere in baza a trei criterii :

1.     un criteriu functional: agresivitatea este o potentialitate ce permite dirijarea actiunii; ea tine mai mult de gandire, de analiza, in timp ce violenta este de ordinul actiunii noastre, o actiune adaptata obiectivului ce trebuie atins.

2.     un criteriu de ordin topologic: agresivitatea ar fi mai ales interna, in timp ce violenta e mai ales externa.

3.     un criteriu etic: in timp ce agresivitatea, inteleasa ca potentialitate care ii permite individului sa infrunte problemele, poate fi considerata acceptabila, violenta, in calitatea ei de actiune ce produce durere, este inacceptabila.

Violenta in scoli a devenit in ultima perioada si la noi o problema majora, iar parerea unanima a profesorilor este ca aceasta e un fenomen care risca sa ia amploare in campul educatiei formale. Violenta in scoala este o forma de conduita devianta cu o diversitate de forme de manifestare, cu intensitate diferita: pe o scala a intensitatii pornind de la intensitatea cea mai mica, violenta presupune confruntarea vizuala, poreclirea, ironizarea, tachinarea, bruscarea, lovirea cu diferite obiecte, palmuirea si ajungand la forme de intensitate crescuta ale violentei cum ar fi injunghierea si impuscarea.

In urma observatiilor si discutiilor cu elevii si cadrele didactice am constatat ca incidentele de violenta din scoala noastra nu se inscriu in categoria celor cu intensitate ridicata, ele fiind de intensitate mica si medie. Astfel putem mentiona: incidente de genul agresiune verbala (injurii si vulgaritati, amenintari); gesturi agresive moderate (imbranceli, piedici, loviri umilitoare). Aceste agresiuni au loc in special intre elevii scolii si mai rar intre elevii scolii si alte persoane - elevi din alte scoli sau persoane adulte. Majoritatea incidentelor violente au avut loc intre elevi (agresiuni verbale, gesturi agresive moderate, si rar batai intre elevi). Nu au existat agresiuni directe ale elevilor fata de profesori, acestea manifestandu-se doar in discutiile lor in afara scolii sau in pauze. Conform declaratiilor, in incinta scolii nu au vazut elevi cu diverse obiecte, arme albe.

Existenta fenomenului de violenta scolara in unitatile de invatamant din municipiul Iasi este evidentiata intr-un studiu realizat de  Dorina Salavastru de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iasi in care, printr-o analiza comparativa a raspunsurilor elevilor de liceu cu a celor din scoala generala, se indica o serie de diferente semnificative. Astfel, elevii din scoala generala (din clasele a VII a si a VIII a) considera ca, semnificativ mai des asista la situatii in care elevi sunt agresati sexual, li se pun piedica sau sunt loviti, sunt deposedati de bani sau alte obiecte personale, in schimb sunt mai rare situatiile in care colegi de-ai lor sunt amenintati de catre profesori, comparativ cu elevii de liceu.

In ceea ce priveste initierea actelor de violenta, elevii de liceu recunosc ca absenteaza mai des, contribuie mai mult la deteriorarea mobilierului si a obiectelor de inventar ale scolii, si sustin ca sunt mai putin loviti de catre alti colegi comparativ cu elevii din clasele a VII a si a VIII a.

De asemenea, testele de semnificatie  indica faptul ca elevii din scolile generale din lotul studiat sunt mai des jigniti si agresati fizic, deposedati de bani si obiecte personale, comparativ cu elevii de liceu. Acestia din urma, insa, sunt mai des indemnati de colegii lor sa consume alcool in incinta scolii, comparativ cu elevii din scolile generale.

            Inspirati de studiul citat, am initiat si noi o cercetare plecand de la ipotezele:

1. Ne-am intrebat daca manifestarile de violenta ale preadolescentilor din lotul studiat sunt generate de niveluri inalte de agresivitate si ostilitate;

2. Ne-am intrebat daca in functie de variabila sex, intre preadolescentii din lotul studiat exista diferente in ceea ce priveste nivelul agresivitatii si al ostilitatii;

3. Ne-am intrebat ce relatie exista intre componentele agresivitate si ostilitate.  Investigatia a fost efectuata in Scoala cu clasele I – VIII Dorobant- Aroneanu la elevi din clasele V - VIII cu varsta cuprinsa intre 12 si 16 ani. Am utilizat o esantionare aleatorie. In total am testat 105 subiecti, dintre care 57fete si 48 baieti. Structura esantionului apare  in figura nr. 1.

Sex

Numar

Masculin

48

Feminin

57

Fig. 1. Structura esantionului

Pentru clarificarea problemelor pe care le-am delimitat ca fiind obiectul cercetarii am utilizat:



  1. Testul de agresivitate elaborat de H. Eysenck si G. Wilson (Milano, 1985),  adaptat la noi de  Mariana Caluschi;
  2. Test de ostilitate din volumul „Psihoteste”(1994)

Metode statistice utilizate au fost: corelatia Pearson, Testul „t” pentru un singur lot, Testul „t” pentru esantioane independente (comparatii in functie de sex), frecvente.

Nivelurile agresivitatii si ostilitatii - Verificarea Ipotezei nr. 1

        Luand in considerare nivelul cotelor brute obtinute de preadolescentii din lotul nostru la Testul de Agresivitate se constata existenta unui nivel mediu spre scazut al agresivitatii.

Fig. 2 Nivelurile agresivitatii si ostilitatii

     Aceeasi caracteristica se observa si la nivelul ostilitatii generale, elevii obtinand valori semnificativ scazute. Aceste valori ne conduc la concluzia ca, in lotul nostru, preadolescentii nu au o tendinta spre agresivitate, spre ostilitate, spre relatii dificile si dezagreabile.

Prin folosirea procedeului statistic Testul T am obtinut valori crescute doar la scala suspiciune din sfera ostilitatii, ceea ce ne arata clar ca preadolescentii nostri nu au incredere in ceilalti, se tem ca alte persoane ar putea sa-i lezeze, manifesta prudenta in relatiile interumane.

Aceste premise ne ofera un raspuns la prima intrebare ipoteza: preadolescentii studiati de noi nu au niveluri  crescute de agresivitate si ostilitate, cauzele manifestarilor violente fiind altele. Valorile crescute ale variabilei ”suspiciune” ne conduc la concluzia ca elevii nu comunica intre ei, nu stiu sa-si rezolve conflictele decat prin acte de violenta, nu stiu sa ceara ajutorul adultilor in situatii dificile sau uneori adultii nu le ofera suficienta atentie si sprijin.

Diferente intre preadolescenti in ceea ce priveste nivelul agresivitatii si al ostilitatii - Verificarea Ipotezei nr. 2

Ca procedeu statistic am utilizat Testul „T” pentru esantioane independente (comparatii in functie de sex).

                     La variabilele negativism, ostilitate indirecta, atentat, suspiciune, iritabilitate, ostilitate verbala si ostilitate totala nu am obtinut diferente semnificative. Din punct de vedere psihologic, putem interpreta ca fetele si baietii din lotul studiat reactioneaza similar in urmatoarele situatii: opozitia fata de autoritate (variabila negativism), descarcarea ostilitatii prin comportamente indirecte, comportamente de violenta fizica reala asupra altor persoane (variabila atentat), neincredere si suspiciune fata de alte persoane, iritabilitatea si exprimarea verbala a ostilitatii. Acest lucru ar putea contrazice o perceptie sociala veche care considera ca baietii/barbatii sunt mai violenti, mai obraznici, mai galagiosi, practica aratandu-ne ca si fetele au deseori comportamente violente si ostile. Totusi, ar putea fi doar o caracteristica a lotului studiat.

Fig. 3 Diferente in ceea ce priveste nivelul agresivitatii si

al ostilitatii

                     Diferente semnificative intre baieti si fete am obtinut doar la nivelul resentiment - ca o componenta a ostilitatii generale, in sensul ca fetele au un nivel semnificativ mai crescut decat baietii. Putem afirma ca fetele din lotul studiat pastreaza mai mult mania, ura fata de ceilalti pentru ca au fost tratate incorect (imaginar sau real) la un moment dat, fapt evidentiat si de alte studii in care se arata ca fetele/femeile interiorizeaza conflictele, in timp ce barbatii prefera sa-si manifeste frustrarile, nemultumirile prin acte de ostilitate directa.

                        Pornind de la aceste rezultate putem oferi un raspuns la cea de-a doua ipoteza/ intrebare si anume ca in lotul studiat, in functie de variabila sex, nu exista diferente semnificative in ceea ce priveste nivelul agresivitatii si ostilitatii.

Relatia dintre componentele agresivitate si ostilitate - Verificarea Ipotezei nr. 3

Prin procedeul statistic Corelatii Pearson am obtinut corelatii semnificative pozitive intre variabilele agresivitate si negativism, in sensul ca atunci cand creste negativismul creste si agresivitatea. Negativismul se manifesta prin necooperare, lipsa de bunavointa si pana la razvratire fata de reguli si conventii, de aceea legatura ei cu agresivitatea este evidenta.

De asemenea, ostilitatea verbala coreleaza pozitiv cu agresivitatea, ceea ce ne arata ca acei elevi care-si exprima trairile negative fata de altii prin tipete, strigate, prin stil de argumentare zgomotos prin continutul verbal al amenintarilor, prin hipercriticism, au un potential mai mare de agresivitate decat ceilalti.

Pe baza acestor rezultate putem afirma ca, in lotul nostru de preadolescenti, nu toate componentele din sfera ostilitatii sunt in relatie cu agresivitatea, ci numai negativismul si ostilitatea verbala. Exceptand componenta atentat (violenta fizica reala), componenta negativism si ostilitate verbala sunt componente cu un caracter manifest specifice la preadolescenta, dar mai ales la adolescenta, si de aceea relatia lor pozitiva cu agresivitatea este justificata.

Concluzii

Rezultatele testelor aplicate ne arata ca preadolescentii din lotul studiat au niveluri scazute de agresivitate si ostilitate, totusi acte de violenta moderata se manifesta in scoala. Aceasta constatare impune identificarea altor cauze ale violentei scolare.

Studiile de specialitate arata ca elevii care au un comportament violent in scoala provin din toate categoriile sociale, dar o frecventa mai mare o au elevii care provin din familii dezorganizate, cu dificultati materiale, sau sunt copii ai unor persoane importante pe plan local. In urma observatiilor si discutiilor cu elevii si cadrele didactice din scoala noastra am constatat ca manifestarile violente ale unor elevi au cauze multiple cum ar fi:

- problemele familiale: familii dezmembrate, situatie materiala precara, stresul social;

- familii in care exista un climat conflictual, familii hiperpermisive;

- modele de comportament invatate in familie, lipsa de cultura si educatie in mediul din care provin;

- anturajul (afilierea la un grup implica a discuta, a fi impreuna, a te imbraca, si a te comporta intr-un mod similar cu membrii grupului de apartenenta);

- lipsa comunicarii atat in familie cat si la scoala, cu colegii si profesorii;

- lipsa consilierii psihologice atat pentru elevi cat si pentru profesori;

- mass media;

- caracteristici specifice varstei: dorinta de a atrage atentia, de a impresiona,  teribilism, afirmarea masculinitatii.

            O alta cauza care determina/intretine si in scoala noastra circumstantele producerii incidentelor violente este relationarea profesor-elev. Elevii in general se deschid in fata unui profesor pe care il simt apropiat, se inhiba atunci cand un profesor manifesta autoritarism fata de cei cu rezultate slabe, isi reprima furia atunci cand li se face o nedreptate sau sunt etichetati ca fiind elevi problema, creandu-se astfel o ruptura intre membrii colectivului clasei, devin indiferenti atunci cand sunt tratati cu indiferenta. Violenta psihologica repetata, indreptata impotriva elevilor, poate duce la aparitia sentimentului de frustrare, care se poate generaliza determinand o schimbare a atitudinii fata de profesor si fata de activitatea scolara in general.



           Putem lua in considerare si o alta cauza a violentei scolare, un fenomen nou in spatiul rural: plecarea unuia/ambilor parinti la munca in strainatate. In aceasta situatie copilul sufera dupa parinti, se simte singur si abandonat, este mai putin supravegheat si, cel mai adesea, isi manifesta nelinistea si frustrarea prin violenta asupra celorlalti si prin lipsa de interes pentru scoala, situatie ce conduce la esec scolar. In scoala noastra din cei 105 elevi, 15 au un parinte plecat in strainatate (intr-un singur caz sunt plecati ambii parinti).

            Actele de indisciplina minore ignorate, nesanctionate, avand o anumita persistenta (violenta ascunsa) pot sa slabeasca reperele de autoritate si disciplina in scoala, conducand astfel la aparitia incidentelor majore. Multe acte de indisciplina raman ascunse din pricina ca sunt atat de frecvente, atat de comune si deci acceptate, incat au devenit practic invizibile pentru orice adult care urmareste interactiunea elevilor in scoala. De aceea credem ca se impun anumite masuri,  interventii prin consiliere psihologica a  elevilor, profesorilor si parintilor,  managerierea eficienta a  situatiei si a preveni dezvoltarea  violentei in scoala.

            Urmare a rezultatelor investigatiei intreprinse sugeram un plan de activitati educationale pentru prevenirea si reducerea comportamentului violent in scoala, dar si a cauzelor care-l determina, dupa cum urmeaza:

Nr. Crt.

Obiective

Activitati desfasurate

Metode si instrumente

1.

Analiza fenomenului violentei scolare ca o componenta a comportamentului indezirabil la preadolescenti

Culegere de informatii privind tema studiata

Discutii cu profesorii, parintii; statistici ale Politiei, Mass-media

2.

Identificarea cauzelor care determina fenomenul de violenta scolara

Elaborarea si aplicarea unor chestionare pentru parinti, profesori si elevi;

Consiliere individuala pentru elevii violenti, suspiciosi, cu stima de sine scazuta si cei proveniti din familii cu probleme de comunicare intragrup;

Consiliere de grup cu tematica adecvata:

„De ce sunt elevii violenti?

„Efectele violentei”

„Stiu sa ma descurc fara violenta?”

Vizionarea de filme educative

Chestionare

Discutie structurata

Joc de rol

Terapie

Dezbatere, studii de caz, joc de rol, lectura, film educativ, monitorizarea comportamentului


Nr. Crt.



Obiective

Activitati desfasurate

Metode si instrumente

3.

Elaborarea unei strategii de diminuare a violentei in randul preadolescentilor

Cursuri non violenta

Activitati pentru dezvoltarea abilitatii de relationare pozitiva cu ceilalti;

Actiuni de:

-formare a unei atitudini pozitive fata de ceilalti;

-exprimare a emotiilor, a furiei, nu prin violenta verbala sau fizica, ci prin alte metode care sa nu faca rau celor din jur;

-experimentarea posibilitatilor  de comunicare diversa pentru a intelege conflictele;

-formare de abilitati de gestionare a conflictelor

Modalitati de control a violentei;

Exercitii de identificare a factorilor favorizanti ai violentei in mediul scolar si de management al lor;

„Cum sa ma feresc de violenta?

„Cine si ce ma face sa fiu violent?”

„Stiu sa ma descurc fara violenta?”

Preintampinarea comportamentului violent in randul copiilor si adolescentilor „Comportamentul violent in viata si activitatea adolescentului”

Fise de activitate, dezbatere, masa rotunda, studiu de caz, joc de rol, problematizare

Terapie

Activitate independenta, completare de fraze, problematizare, joc de rol

Fise de activitate, conversatia, problematizarea, studiu de caz, lecturi

4.

Elaborarea programului de parteneriat scoala-societate (parteneriat cu comunitatea locala)

Activitati comune scoala-familie

intalniri cu parintii, activitati tematice la Comisia Dirigintilor

Ghid al parintelui /elevului – elaborate de psihologi/ consilieri scolari

Actiuni educative, excursii tematice, vizite tematice, concursuri, seri distractive, lectorate, intalniri cu parintii si cu specialistii, dezbateri, joc de rol, chestionare, lucru in echipa, observatie, convorbiri

BIBLIOGRAFIE

  1. Floro , M. (1996), Question de violence a l`ecole, Editions Eres, Paris
  2. Debarbieux , E. (1996), La violence en milieu scolaire, vol I, ESF , Paris
  3. Conf. dr. Dorina Salavastru (2005), Raport de Cercetare, Revista de Politica Stiintei si Scientometrie  - Numar Special 2005, Raport de Cercetare, Ed. Mediamira, Bucuresti
  4. „Psihoteste”(1994),  Editura Stiinta si Tehnica, Bucuresti


loading...



{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2018 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat