Scleroza multipla (scleroza in placi)

Scleroza multipla (scleroza in placi)

Etiopatogenie:

scleroza multipla este o boala cronica a SNC determinata de prezenta unor focare de demielinizare (placi) in substanta alba, la nivelul carora se dezvolta cicatrice gliale (scleroza);

primele manifestari apar la varsta de 20-40 ani;

60% din cazuri sunt intalnite la femei.

Tablou clinic:

crize repetate de disfunctionalitati neurologice de focar (pareza, pierderea sensibilitatii, parestezii, nevrita optica, diplopie, ataxie, vertij, paroxisme etc.), la intervale neregulate de timp, imprevizibile, cu durata tipica de cateva saptamani si refacere variabila;

rar deteriorare neurologica lent progresiva;

simptomatologia poate fi exacerbata de oboseala, stres, munca fizica si caldura;

tulburarile de coordonare, ataxia, tremorul si disartria reflecta atingerea cerebeloasa.

Debut de obicei brusc, fenomene prodromale - preced instalarea bolii cu saptamani / luni inainte: astenie, cefalee, oboseala, fenomene pseudoreumatice,mialgii,dureri articulare.

Perioada de stare - triada sindrom piramidal, sindrom cerebelos, sindrom vestibular:

Sindrom piramidal: parapareza spastica, ROT vii, spasticitate mare, Babinski prezent,

Sindrom cerebelos: ataxie bilaterala, dizartrie - vorbire lenta, exploziva,

Sindrom vestibular stari vertiginoase, nistagmus foarte intens multidirectional,

Sindrom senzitiv: parestezii, dureri,semnul Lhermitte - senzatie de descarcare electrica de-a lungul coloanei vertebrale la flexia brusca a corpului anterior, poate exista nevralgie de trigemen,

tulburari sfincteriene, genitale, paralizie de nervi cranieni, pareza faciala periferica, afectare de nervi bulbari, tulburari vizuale importante, 80% din sm prezinta nevrita optica retrobulbara.

Evaluare

J. F. Kurtze a imaginat o scala de la 0 la 10 de apreciere a disfunctionalitatii din scleroza multipla:

Tratament:

nu este posibila vindecarea,

se recomanda repaus, odihna adecvata, alimentatie sanatoasa,

se interzice fumatul, alcoolul, imunosupresoarele,

glucocorticoizi pentru ameliorarea atacurilor acute (Prednison initial 100-500mg i.v. apoi se scade progresiv doza pana la doza de intretinere de 5mg/zi),

β-interferonul poate ameliora unele cazuri de scleroza multipla cu episoade intermitente de recidiva-remisie,

tratamente simptomatice (anticolinergice, miorelaxantele musculaturii netede, auto-cateterizare pentru simptomatologia vezicala, antispastice etc.).

Tratamentul de recuperare:

Principiile recuperarii

• recuperarea deficitelor instalate dupa un puseu, in lunile succesive,
• optimizarea capacitatilor restante si obtinerea unui confort de viata cand deficitul s-a stabilizat de mai multe luni/ani.
• corticoterapia in puseu si programele de fizioterapie si recuperare intre puseuri sint cei doi piloni de baza ai asistentei medicale pentru bolnavii cu scleroza multipla.

Obiectivele programului de recuperare

Inducerea activitatii motorii voluntare

Ameliorarea feed-back-ului senzorial

Inhibarea schemelor motorii nedorite

Ameliorarea coordonarii

Prevenirea si tratarea redorii articulare si retracturii musculare

Ameliorarea tulburarilor cerebeloase

Stadiile initiale de boala

• detectarea si suprimarea spinelor iritative,
• posturari relaxante simple sau inhibitorii Bobath,
• in primele zile ale puseului se recomanda exercitii fizice timp de 20 de minute de 2 ori pe zi cu interzicerea exercitiilor cu contrarezistenta pentru evitarea stimularii hipertoniei musculare si a oboselii,

• mobilizari globale pasive lente si activo-pasive (tehnica de "pompaj" pe directia diagonalelor Kabat), miscari active dupa metoda Kabat,
• stimularea tonusului musculaturii flasce prin tehnici de facilitare neuro-musculara, electrogimnastica pentru marile grupe musculare flasce,
• suspensoterapie, mecanoterapie,
• corectarea deficitului motor/spasticitatii prin posturari inhibitorii si mobilizari, tehnici FNP, folosirea de carje/baston, activitati functionale, mentinerea activitatilor vietii zilnice (ADL), organizarea ergonomica a mediului de viata;
• corectarea tulburarilor de echilibru prin exercitii vestibulare si proprioceptive, dispozitive de verticalizare la persoane care nu pot mentine pozitia verticala timp indelungat,
• reeducarea coordonarii prin metoda Frenkel
• relaxare prin tehnica Edmund Jacobson, masaj relaxant
• reeducarea mersului,
• gimnastica respiratorie,
• combaterea durerilor localizate prin: masaj si electroterapie antalgica de joasa si medie frecventa,
• managementul tulburarilor sfincteriene.

In stadiile avansate

• continuarea tehnicilor specifice din stadiile anterioare,
• prevenirea complicatiilor inerente evolutiei bolii,
• prevenirea osteoporozei si complicatiilor sistemice,
• prevenirea tulburarilor circulatorii prin verticalizare periodica pe plan inclinat, atele, dispozitive cruro-gambiere etc.; mobilizari pasive ale membrelor inferioare; masaj de drenaj; contentie externa elastica;
• prevenirea si ameliorarea tulburarilor trofice (escare) prin supravegherea zonelor expuse la stres, pozitionare corecta cu schimbarea periodica a pozitiei (la 3 ore), masaj trofic;
• prevenirea si ameliorarea deformarilor si retracturilor prin posturare corecta mobilizari articulare pasive, orteze de repaus;
• prevenirea si ameliorarea tulburarilor respiratorii prin schimbarea periodica a pozitiei, exercitii respiratorii, manevre de drenaj bronsic;
• mentinerea independentei prin mentinerea activitatilor vietii zilnice (ADL), dispozitive de asistare, fotoliu rulant, ergoterapie functionala
• controlul tulburarilor sfincteriene.

Stadializare

Stadiul 1

Independenta totala pentru viata socio-profesionala

Stadiul 2

Semne neurologice: modificare tonus muscular, aparitie paralizii, tulburari coordonare miscari, alterare echilibru

Semi-independent functional

Stadiul 3

Deficit motor si tulburari cerebeloase si vestibulare importante

Mers imposibil de performat, independenta in fotoliul rulant

Stadiul 4

Deteriorare psiho-fizica grava

Bolnav total dependent

v    Stadiile 1 si 2

Lupta impotriva spasticitatii si complicatiilor ortopedice ale aparatului locomotor

crioterapie locala si masaj cu gheata pe muschii spastici

posturari relaxante simple sau inhibitorii Bobath;

mobilizari globale pasive lente si activo-pasive (tehnica de "pompaj" pe directia diagonalelor Kabat) → active cu rezistenta prin metoda Kabat;

Masaj stimulant musculatura deficitara

Exercitii analitice

izometrice tehnici de facilitarea neuro-musculara proprioceptiva ale musculaturii flasce

active cu rezistenta ale musculaturii sanatoase

Suspensoterapie, mecanoterapie

Electrogimnastica marilor grupe musculare flasce

Reeducarea coordonarii prin metoda Frenkel si patrupedia Klapp

Metode de relaxare → reeducarea activitatilor zilnice si in special a mersului

Hidroterapie cu t < C

Masaj sedativ central pentru combaterea tulburarilor psihice.

Masaj manual stimulant al musculaturii peretelui abdominal, de combatere a tulburarilor circulatorii si trofice;

Terapie ocupationala

v    Stadiile 3 si 4

Evitarea tulburarilor circulatorii si a osteoporozei:

mentinerea verticalitatii cat mai mult timp posibil cu ajutorul planului inclinat, ortezelor

mobilizari pasive ale membrelor inferioare

Lupta contra tulburarilor trofice (escare):

masaj trofic al zonelor de decubit;

alternarea frecventa (la fiecare 3 ore) a pozitiilor de decubit

mobilizari pasive blande ale tuturor articulatiilor

Lupta contra tulburarilor respiratorii:

masaj toracic si al organelor respiratorii

gimnastica respiratorie

Mentinerea independentei

Terapie ocupationala

Adaptarea activitatilor zilnice la caruciorul rulant + adaptarea mediului ambiant al bolnavului