Biodinamica protezelor partiale - test grila

BIODINAMICA PROTEZELOR PARTIALE - TEST GRILA

A. Ionescu - Clinica si tehnica de laborator a protezei scheletate, vol I si II, Ed. Cerma, Bucuresti, 1997

1. *Forta de masticatie teoretic posibila este de :

a. 50-100 kgf;

b. 100-150 kgf;

c. 150-300 kgf;

d. 200-400 kgf;

e. 300-500 kgf.

Raspuns: d   pag. 114

2. *Forta de masticatie practic posibila este de :

a. 40-50 kgf;

b. 50-80kgf;

c. 70-90 kgf;

d. 60-70 kgf;

e. 70-80 kgf.

Raspuns: e  pag. 115

3. *Durata de actiune a fortelor de masticatie in 24 de ore este :

a. 15 min;

b. 20min;

c. 45 min;

d. 30 min;

e. 25 min.

Raspuns: d  pag. 115

4. *Zona masticatorie stabila este :

a. incisiv central- incisiv lateral;

b. canin- premolar unu;

c. premolar unu- premolar doi;

d. premolar- molar;

e. molar unu-molar doi.

Raspuns: d  pag. 115

5. *Bascularea prin infundare este o deplasare posibila care poate fi neutralizata prin :

a. amprente de compresiune;

b. sei terminale extinse la maxim;

c. captusirea si rebazarea seilor;

d. conectori principali elastici;

e. nu poate fi neutralizata.

Raspuns: e   pag.134

6. *In deglutitie forta aplicata pe dinti este de :

a. 28 kgf;

b. 30 kgf;

c. 31 kgf;

d. 33 kgf;

e. 34 kgf.

Raspuns: c  pag. 115

7. *Din cercetarile lui Jankelsen reiese ca presiunea de masticatie cea mai mare se afla la nivelul :

a. dintilor frontali naturali;

b. ultimilor dinti naturali;

c. intre ultimul dinte natural si primul dinte artificial;

d. primul dinte artificial;

e. ultimii dinti artificiali.

Raspuns: c  pag. 117

8.*In edentatiile frontale tratate cu proteze scheletate se vor aplica crosete :

a. cu brate elastice cat mai flexibile;

b. cat mai putin vizibile;

c. crosete cervico-ocluzale;

d. crosete cervico-alveolare;

e. crosete Stahl.

Raspuns: b  pag. 119, 120

9. *Linia fulcrum secundara este :

a. oblica in edentatiile de clasa I;

b. trece prin varfurile extremitatii libere a bratelor retentive ale crosetelor plasate cel mai posterior;

c. transversala in edentatia de clasa a II a;

d. trece prin varfurile extremitatii libere a bratelor opozante ale crosetelor plasate cel mai posterior;

e. trece prin varfurile extremitatii libere a bratelor opozante ale crosetelor plasate cel mai anterior.

Raspuns: b  pag. 125

10. *Peste ce inclinatie dintii stalpi nu mai confera  un sprijin parodontal de lunga durata :

a. peste 20 grd;

b. peste 25 grd;

c. peste30 grd;

d. peste35 grd;

e. peste 40 grd.

Raspuns: c   pag. 122

Complement multiplu

1. In care din situatiile urmatoare fortele functionale de masticatie pot deveni nocive pentru protezele partiale :

a. cand se transmit in axul lung al dintilor;

b. cand au componente predominant orizontale si oblice (bruxism);

c. cand au intensitate mare , dar nu actioneaza continuu;

d. cand dimensiunea verticala de ocluzie e supraevaluata;

e. cand dimensiunea verticala de ocluzie e subevaluata.

Raspuns: b,d  pag. 115

2. Care dintre urmatoarele forte poate actiona asupra protezelor partiale :

a. fortele date de alimentele lipicioase;

b. gravitatia;

c. succiunea

d. parafunctiile;

e. interferentele ocluzale.

Raspuns: a,b,d,e  pag.117

3. Despre desprinderea unei proteze partiale se poate afirma ca :

a. cea mai importanta forta ce actioneaza in acest sens este data de alimentele lipicioase;

b. este o tendinta de deplasare;

c. involuntar este o deplasare posibila;

d. desprinderea voluntara trebuie efectuata cu mare greutate;

e. actele reflexe contribuie la desprinderea protezei.

Raspuns:a,b,e  pag. 118

4. Cate crosete sunt necesare in ancorarea unei proteze partiale :

a. doua crosete in edentatiile de clasa I  fara brese suplimentare;

b. doua crosete in edentatiile de clasa a II a cu o bresa suplimentara;

c. patru crosete in edentatiile de clasa a II a complicate cu o bresa laterala;

d. trei crosete in edentatiile de clasa a II a complicate cu o bresa laterala;

e. patru crosete in edentatiile de clasa a IV a cu lipsa tuturor frontalilor.

Raspuns: a,d,e  pag. 119

5. Mijloacele auxiliare de mentinere a protezelor partiale sunt :

a. adeziunea dintre mucoasa si baza protezei;

b. retentivitatile anatomice reprezentate de torusul maxilar si tuberozitatile mandibulare;

c. tonicitatea musculara;

d. frictiunea dintre dintii restanti si elementele constitutive ale protezei scheletate;

e. asperitatea bazei protezei ce impiedica actiunea de desprindere a alimentelor lipicioase.

Raspuns:a,c,d  pag.120

6. Despre infundarea unei proteze scheletate se poate afirma ca :

a. este o tendinta de deplasare la protezele scheletate ce trateaza edentatii de clasa a III a si a IV a reduse;

b. amplitudinea de infundare poate depasi rezilienta mucoasei;

c. amplitudinea de infundare este mai mare la maxilar decat la mandibula;

d. cand vorbim de aceasta deplasare vorbim de fapt de mentinerea protezei partiale;

e. ca si forta , deglutitia actioneaza in aceasta directie.

Raspuns: a,e  pag. 134

7. Elementele de sprijin parodontal sunt reprezentate de :

a. pinteni ocluzali;

b. brate opozante aplicate pe microproteze prevazute cu trepte;

c. telescoape;

d. portiunile subecuatoriale ale bratelor crosetelor;

e. gherute incizale.

Raspuns: a,b,c,e  pag. 121

8. Un sprijin parodontal corect trebuie sa:

a. actioneze in axul lung al dintelui stalp;

b. actioneze cat mai aproape de centrul dintelui stalp;

c. linia de sprijin parodontal sa treaca prin baza protezei;

d. fie plasat langa edentatie cand proteza are sprijin mixt;

e. cel mai eficient sprijin parodontal este cel in suprafata din edentatiile de clasa a III a

Raspuns: a,b,e  pag.122

9. Mezializarea :

a. este o deplasare posibila;

b. este favorizata in edentatiile terminale de crestele descendente spre distal la mandibula;

c. este oprita de prezenta dintilor restanti;

d. este accentuata de contacte premature protruzive in relatie centrica;

e. se impune solidarizarea tuturor dinsilor frontali cand acestia sunt singurii ramasi pe arcada.

Raspuns: c,d,e  pag. 123

10. Lipsa elementelor contrabasculante are ca urmari :

a. oboseala rapida a crosetelor sau sistemelor speciale;

b. solicitari suplimentare nefiziologice la nivelul dintilor stalpi;

c. eroziuni urmate de carie la locul plasarii bratelor crosetelor turnate;

d. inconfort pentru pacient din cauza deplasarii permanente a protezei partiale;

e. fracturi frecvente ale conectorilor secundari ai protezelor partiale.

Raspuns: a,b,c,d pag. 125,126

11. Mentinerea indirecta depinde de urmatorii factori :

a. ineficacitatea mentinerii directe;

b. distanta de plasare a elementelor contrabasculante fata de axa de basculare;

c. rigiditatea conectorului secundar de care este legat elementul contrabasculant;

d. lacasul special pregatit pe dintii stalpi directi in care se aplica elementul contrabasculant;

e. valoarea parodontala a dintilor stalpi indirecti.

Raspuns: b, c, e   pag. 126,127

12. In edentatia de clasa I elementele contrabasculante :

a. se apica unilateral;

b. cand lipsesc molarii pintenii ocluzali se aplica in foseta distala a primului premolar;

c. cand lipsesc premolarii secunzi plasarea pintenului supracingular pe canin  necesita creerea unei trepte;

d. crosetul continuu este indicat mai ales cand ramane prezent numai grupul dintilor frontali;

e. efectul fizionomic al gherutelor incizale este bun.

Raspuns: c,d    pag. 127,128

13. Elementele contrabasculante contribuie la :

a. stabilizarea orizontala a protezei;

b. imobilizarea dintilor frontali si refacerea punctelor de contact;

c. evitarea transmiterii fortelor de masticatie si pe dintii stalpi indirecti;

d. rigidizarea elementelor componente ale protezei;

e. mentinerea protezei partiale.

Raspuns: a,b,d  pag. 133

14. In mentinerea indirecta intervin cu rol secundar si :

a. lustrul protezei;

b. modelarea cu retentivitati a seilor;

c. brate opozante plasate pe microproteze cu prag oral;

d. crosetele circulare deschise edental;

e. micsorarea dimensiunii vestibulo-orale a arcadei artificiale.

Raspuns: a,c,d pag. 133,134

15. Diminuarea bascularii prin infundare se poate realiza prin :

a. amprente de compresiune , mai ales la mandibula;

b. amprente necompresive  la maxilar;

c. sei terminale extinse la maxim;

d. captusirea si rebazarea seilor;

e. conectori principali maxilari de latime mai mica decat a edentatiei;

Raspuns: a,c,d  pag. 136

16. Pentru diminuarea efectului de parghie al protezei partiale la nivelul dintilor stalpi se recomanda :

a. solidarizarea dintilor stalpi;

b. plasarea pintenilor ocluzali in fosetele meziale ale dintilor stilpi;

c. sa fie utilizate crosete cu brate retentive cat mai rigide;

d. sa se utilizeze sisteme speciale articulate precum ruptori sau amortizori de forte;

e. utilizare conectorilor principali elastici.

Raspuns: a,b,d pag. 136

17. Bascularea prin infundare in edentatia de clasa a IV a intinsa este diminuata prin :

a. bratele retentive cele mai distale  ale crosetelor Bonwill;

b. bratele retentive cele mai meziale  ale crosetelor Bonwill;

c. evitarea inciziei de catre pacient;

d. realizarea unei inocluzii sagitale;

e. sprijin parodontal plasat corect in functie de rezilienta mucoasei crestei frontale;

Raspuns:a,c,d,e  pag. 138

18. Bascularea laterala :

a. poate sa apara la toate tipurile de proteze partiale;

b. apare doar in edentatiile de clasa a II a si a III a;

c. se datoreaza montarii gresite a dintilor artificiali;

d. se datoreaza montarii unor dinti mai ingusti decat latimea crestei;

e. se poate produce cand  torusul maxilar proeminent nu a fost foliat.

Raspuns:a,c,e  pag. 138,139

29. Efectele deplasarilor protezelor partiale sunt :

a. efecte disortodontice ale dintilor stalpi;

b. eroziuni si leziuni carioase la nivelul dintilor stalpi;

c. afectarea parodontiului marginal;

d. stomatopatii protetice;

e. cresterea confortului pentru pacient

Raspuns: a,b,c,d  pag.140

20. Efectele deplasarilor protezelor partiale pot fi :

a. atrofie osoasa in ritm accelerat;

b. devieri ale mandibulei;

c. inconfort pentru pacient;

d. adaptare psihica si biologica facila a pacientului;

e. aparitia de ticuri.

Raspuns:a,b,c,e  pag. 140