Administrarea corecta a medicamentelor

Administrarea corecta a medicamentelor

Administrarea medicamentele se poate realiza pe mai multe cai:
calea orala; calea parenterala: intravasculara, intramusculara, subcutanata, intraspinala, intratecala, intracardiaca, intramedulara, intraventriculara, intraarticulara si intrasinoviala;calea transmucosala: buco-faringiana, rectala, vaginala, uretrala, nazala, oftalmica, auriculara, pulmonara;calea cutanata.
Alegerea corecta a caii de administrare se realizeaza in functie de forma farmaceutica si avantajele sau dezavantajele administrarii medicamentelor: gradul de biotransformare la nivelul primului pasaj intestinal si hepatic, absorbtia, gravitatea bolii (acuta sau cronica), starea pacientului (constienta, inconstienta sau voma).

Administrarea corespunzatoare a medicamentelor reprezinta un aspect foarte important pentru farmacoterapie.

Activitatea unui medicament este influentata foarte mult de bioritmuri. Aceasta constatare a fost observata prin aparitia unor efecte diferite in intensitate in urma administrarii la momente diferite din zi a unui medicament, avand aceasi doza.

Anumite forme farmaceutice sunt dozate diferit in fuctie de momentul administarii (in 24 de ore sau in fuctie de ziua in care absorbtia medicamentului este maxima.

Astfel, dimineata, pe nemancate, sunt indicate: antihelminticele, diureticele si purgativele, hormonii glucocorticoizi.
Dintre factorii fiziologici care influenteaza absorbtia pe cale orala, mai importante sunt variatiile circadiene ale golirii stomacului, ale motilitatii intestinale si ale debitului sanguin intestinal. Golirea stomacului are loc mai repede dimineata decat seara, deci majoritatea medicamentelor care se absorb prin difuzie pasiva se vor absorbi mai usor dimineata.

Tranzitul intestinal este de doua ori mai rapid in timpul zilei decat noaptea.

Debitul sanguin intestinal este de doua ori mai rapid in perioada de activitate a organismului si excretia biliara este de asemenea mai mare in aceasta perioada.

Metabolismul hepatic sufera si el variatii nictemerale, ceea ce explica variatiile observate in efectele farmacologice ale unor substante metabolizate la nivelul ficatului.

Absorbtia, dupa administrarea orala poate fi influentata de o serie de factori locali: pH-ul, de exemplu, penicilina G este inactivata de aciditatea gastrica, enzimele sucurilor digestive. Daca sunt liposolubile, se absorb repede si complet. Daca sunt polare, absorbtia lor este cu atat mai mica cu cat polaritatea este mai mare. Cand polaritatea este intermediara, absorbtia este partiala, dar daca este suficient de buna, poate permite administrarea orala.

In general, medicamentele administrate per os se recomanda pe stomacul gol, adica o ora inainte de masa sau la trei ore, dupa. Exista insa si exceptii de la aceasta regula: medicamentele iritante pentru stomac, spre exemplu antiinflamatoarele, se administreaza in timpul mesei sau imediat dupa masa.

Medicamentele stimulatoare ale secretiei gastrice, coleretice si colecistokinetice, anorexigene, hipoglicemiante se administreaza cu 15-30 minute inainte de a manca.

Se administreaza in timpul mesei sau imediat dupa masa, substituentii secretiei gastrice si la o jumatate de ora sau doua ore dupa masa, medicamentele antiacide, hipolipemiante.

Actiunea farmacologica a unui medicament este influentata si de asocierea cu anumite alimentele, motiv pentru care trebuie evitata. In general, alimentele intarzie absorbtia deoarece sunt un obstacol intre medicamente si suprafata de absorbtie, pe de o parte, dar si datorita intarzierii golirii stomacului, pe de alta parte.

Deoarece tetraciclinele formeaza chelati neabsorbabili cu ionii de calciu, magneziu, aluminiu si fier din medicamente, nu se asociaza penicilinele cu antiacidele, antianemicele sau cu produsele lactate.

Posologia trebuie insa sa tina cont de starile fiziologice particulare: starea de graviditate, nou-nascut, varstnicul. Spre exemplu, in cazul starii de graviditate si a varstnicului, se inregistreaza hiposecretie de suc gastric si hipomotilitate, ceea ce are ca rezultat marirea timpului de golire a stomacului, deci o intarziere a absorbtiei medicamentului si in concluzie, efect terapeutic intarziat. Nou-nascutul are pH gastic, neutru la nastre si scade la pH acid pana in jurul varstei de trei ani.

Dozele de medicament variaza in functie de forma farmaceutica, de exemplu: forme lichide sau solide, de modul de formulare: cu eliberare imediata, prelungita (medicamentele retard), cu eliberare la tinta sau controlata, si de afectiune, aceasta fiind de cele mai multe ori particularizata fiecarui individ in parte.

Administrarea prin injectare se realizeaza, de obicei, in urgentele medicale pentru un efect rapid, fiind folosita si atunci cand nu este posibila sau nu este avantajoasa administrarea orala: medicamente care se absorb putin sau deloc, fie sunt distruse in tubul digestiv, cand bolnavii sunt necooperanti, aflati in stare de coma sau inconstienta sau in caz de contraindicatie pentru administrare orala. In urma administrarii medicamentelor pe aceasta cale, in sange se realizeaza concentratii sanguine foarte inalte si rapide, fiind extrem de eficace in urgente, dar si foarte periculoasa.

Administrarea intramusculara si subcutanata presupune absorbtie care poate fi influentata de natura medicamentului si de vascularizatia zonei. In cazul injectarii intramusculare, absorbtia este mai rapida decat in cazul administrarii subcutanate, datorita vascularizatiei de la nivelul muschiului. Asadar, administrarea pe cale intramusculara si subcutanata determina un efect terapeutic mai intarziat decat la administrarea intravenoasa.
Administrarea sublingual, intranazal, intrarectal sau cutanat se realizeaza pentru efect local, a evita efectele sistemice si metabolizarea la primul pasaj hepatic

Timpul si Conditii Optime de Administrare a Medicamentelor

Medicamente administrate dimineata, cu cel putin 30 minute inainte de

masa:

Pansamente gastrice

Coleretice

Colecistochinetice

Hepatoprotectoare

Purgative saline

Antihelmintice

Saluretice oral

Medicamente administrate pe stomacul gol (1 ora inainte sau 3 ore dupa

masa)

Ampicilina

Analeptice

Analgezice

Anticonvulsivante

Anticoagulante

Antianemice

Antihistaminice

Antimicrobiene

Antiparkinsoniene

Antitusive

Bronhodilatatoare

Cloxacilina

Dipiridamol

Eritromicina

Fenmetrazina

Hormoni

Lincomicina

Penicilamina

Penicilina V

Pentaeritroltetranitrat

Rifampicina

Sedative

Tetracicline (exceptand Doxiciclina)

Tranchilizante

Vasodilatatoare

Vitamine

Medicamente administrate cu 20 - 45 minute inainte de masa

Anorexigene ( 30-45 min)

Antispastice ( 20-30 min)

Atropina pt efecte digestive

Clidinium

Clordiazepoxid

Fenobarbital

Preparate de beladona

Propantelina

Stimulatoarele secretie gastrice (tincturi amare) (15-20 min, in putina

apa)

Sulfamide hipoglicemiante

Medicamente administrate in timpul mesei sau imediat dupa masa, cu

alimente (incl. cu lapte)

Aspirina

Acid nalidixic

Amiofilina

Antiinflamatoare

Biguanide

Bromocriptina

Clorpromazina

Clorpropamida

Digitalice oral

Fenformin

Fenilbutazona

Fier (fumarat, gluconat, lactat, fosfogluconat, succinat, sulfat)

Griseofulvina

Hidrocloratiazina

Hidrocortizon

Indometacin

Izoniazida

Levodopa

Metronidazol

Prednison

Propranolol

Reserpina

Salazopirin

Teofilin

Tolbutamid

Trihexifenidil

Medicamente administrate la 30min-2ore dupa masa

Antiacide

Coleretice

Colecistochinetice

Hipocolesterolemiante (1 1/2-2 ore)

Medicamente care se administreaza seara inainte de culcare

Hipnotice

Laxative

Bronhodilatatoare

Medicamente administrate cu min 250 ml apa

Sulfamide antimicrobiene

Produse vegetale

Mucilagii

Medicamente care nu se administreaza asociate cu lapte sau produse lactate

Bisacodil

Clorura de potasiu

Tetracicline si derivati ( exceptand doxiciclina )

Medicamente care nu se asociaza cu sucuri de fructe

Ampicilina

Cloxacilina

Eritromicina

Medicamente care nu se asociaza cu antiacide

Barbiturice

Bisacodil

Fier

Tetraciclina

Medicamente care nu se asociaza cu ulei mineral ( de parafina)

Dioctilsulfosuccinat

Vitamine liposolubile

Polivitamine

Efectele medicamentelor asupra sistemului digestiv

18 February 2009 647 vizualizari Nici un comentariu

Multe dintre medicamentele administrate per os pot afecta sistemul digestiv. Aceste medicamente includ medicamentele prescrise (cele recomandate de medic si eliberate de farmacist) si medicamente non prescrise sau preparatelele over the counter (OTC). La sfarsitul acestui articol sunt descrise cateva medicamente prescrise si non prescrise, medicamente care sunt considerate ca pot afecta sistemul digestiv.
Desi aceste medicamente in mod normal sunt sigure si eficiente, efectele secundare pot apare in unele cazuri. OTC atunci cand sunt administrate respectandu-se prospectul nu determina efecte secundare severe. Este important sa se citeasca prospectul pentru a cunoaste componentele medicamentului, efectele secundare, atentionarile si cand se impune consultarea unui medic.
Intotdeauna este necesara consultarea unui medic inainte de a folosi un medicament si atunci cand se doreste adaugarea unui alt medicament la cele pe care le luati deja. Spuneti medicului despre toate celelalte medicamente (prescrise sau OTC) pe care le luati. Anumite medicamente luate impreuna pot interactiona si determina efecte secundare. In plus, spuneti medicului despre orice alergie sau sensibilitate la alimente sau medicamente si despre orice boala pe care o aveti cum este diabetul, boala renala sau hepatica.
Asigurati-va ca ati inteles toate instructiunile, incluzand doza si modul de administrare, posibilele interactiuni cu alimentele, alcoolul si alte medicamente, efectele secundare si atentionarile. Daca sunteti un adult in varsta cititi cu atentie toate instructiunile si intrebati medicul despre medicament. Datorita varstei mai inaintate, puteti fi mai sensibil la interactiunele medicamentose care determina efecte secundare.
Persoanele cu intoleranta alimentara, cum este intoleranta la gluten trebuie sa fie sigure ca medicamentele pe care le iau nu contin fibre sau aditivi cu gluten.
Consultati medicul daca aveti orice intrebare sau indoiala in legatura cu medicametele pe care le luati. Urmati indicatiile medicului cu atentie, si anuntati imediat aparitia oricarui simptom neobisnuit sau semn de alarma descris mai jos.

Esofagul

Iritarea-Unele persoane prezinta dificultati in inghitirea medicamentelor sub forma de tablete sau capsule. Tabletele sau capsulele ramase in esofag pot elibera substante chimice care irita mucoasa esofagului. Iritarea poate cauza ulceratii, sangerari, perforatie (un orificiu sau o ruptura) si stricturi (ingustari) ale esofagului. Riscul de leziune esofagiana indusa de medicamente creste la persoanele cu boli care implica esofagul, cum sunt stricturile, sclerodermia (boala cu componenta autoimuna), achalazia (activitate musculara neregulata a esofagului, care impiedica trecerea alimentelor) si accidentul vascular cerebral.
Unele medicamente pot determina ulcere atunci cand raman blocate in esofag. Aceste medicamente includ aspirina, cateva antibiotice cum este tetraciclina, quinidina, clorura de potasiu, vitamina C si fierul.
Semne de alarma:

• Durerea la inghitirea alimentelor sau lichidelor.
• Senzatia ca tableta sau capsula ,,se lipeste'' in gat. Durerere surda in piept sau umar dupa administrarea de medicamente.

Precautii:

• Inghitirea tabletelor sau capsulelor pe care le luati in pozitie verticala sau ridicata.
• Inainte de a lua tableta sau capsula, luati cateva inghitituri de lichid pentru a lubrifia gatul, apoi inghititi tableta sau capsula cu cel putin un pahar de lichid.
• Nu va intindeti imediat dupa ce luati medicamentele pentru a fi siguri ca pastilele au trecut prin esofag in stomac.
• Spuneti medicului daca inghitirea dureroasa continua sau daca pastila continua sa ramana in gat.

Refluxul gastric - Muschiul sfincterului esofagian inferior (LES) este localizat intre esofag si stomac. Muschiul permite trecerea alimentelor din esofag in stomac dupa inghitire. Anumite medicamente interfera cu functia sfincterului, crescand probabilitatea relaxarii sfincterului sau refluarea continutului foarte acid al stomacului in esofag.
Medicamentele care pot determina reflux esofagian sunt nitratii, teofilina, blocantii de calciu, anticolinergicele si anticonceptionalele.
Semne de alarma:

• Arsura retrosternala sau indigestie.
• Senzatia ca alimentele se intorc in gat.

Precautii:

• Evitarea alimentelor si lichidelor care pot inrautatii refluxul, incluzand cafeaua, alcoolul, ciocolata si alimentele prajite sau grase.
• Reducerea sau, preferabil, intreruperea fumatului.
• Evitarea pozitiei culcate imediat dupa masa.

Stomacul

Iritarea- Una dintre cele mai frecvente leziuni medicamentos-induse este iritarea mucoasei gastrice cauzata de medicamentele antiinflamatoare nonsteroidiene (NSAIDs).
NSAIDs poate irita stomacul prin scaderea capacitatii de aparare a mucoasei fata de acidul produs in stomac. Uneori aceasta iritare poate duce la inflamatia mucoasei gastrice (gastrita), ulcere, sangerari sau perforatii ale mucoasei. In plus, trebuie sa stiti ca puteti avea iritatie gastrica fara sa prezentati nici un simptom.
Persoanele in varsta sunt in special mai expuse riscului de iritatie datorata medicamentelor AINS din cauza faptului ca aceste persoane consuma mai frecvent medicamente antialgice pentru artrita si alte boli cronice. De asemenea la risc sunt persoanele cu antecedente de ulcer peptic sau gastrita. Aceste persoane trebuie sa informeze medicul in ceea ce priveste bolile de care se stiu suferinzi si tratamentele pe care le urmeaza. Pot fi necesare medicamente speciale pentru protectia mucoasei gastrice.
Semne de alarma:

• Crampe severe sau durere gastrica, arsuri in stomac sau spate
• Scaun negru sau cu sange.
• Hematemeza (exteriorizarea hemoragiei de la nivelul stomacului in cavitatea bucala)
• Arsura retrosternala severa sau indigestie.
• Diaree.

Precautii:

• Folosirea de medicamente protectoare gastrice, care pot reduce iritarea stomacului.
• Evitarea bauturilor alcoolice in perioada in care luati medicamente.
• Luati medicamentele cu un pahar plin de apa sau lapte sau cu alimente, care pot reduce iritarea stomacului.

Intarzierea evacuarii gastrice- Unele medicamente au ca efect la nivelul stomacului intarzierea evacuarii, astfel incat continutul gastric este eliminat din stomac mai incet decat normal.
Medicamentele care determina aceasta incetinire sunt anticolinergicele si medicamente folosite in tratamentul bolii Parkinson si depresiei.
Semne de alarma:

• Greata.
• Balonarea.
• Senzatia de plenitudine.
• Vomarea unor alimente consumate cu cateva ore inainte.
• Durere in abdomenul mijlociu.
• Arsura retrosternala sau indigestie.
• Senzatia ca alimentele se intorc inapoi in gat.

Precautii:

• Mese mici si dese
• Evitareaa pozitiei culcat aproximativ 30 minute dupa masa.
• Anuntati medicul daca simptomele persista. Medicul poate schimba doza medicamentelor pe care le luati sau sa recomande alte medicamente.

Intestinul

Constipatia- Constipatia poate fi determinata de o serie de medicamente. Aceste medicamente afecteaza activitatea nervilor si muschilor intestinului gros (colon), ceea ce determina trecerea incetinita si dificila a materiilor fecale. Medicamentele pot de asemenea absorbii lichidul intestinal ceea ce duce la intarirea materiilor fecale.
Medicamentele care determina constipatie sunt: antihipertensivele, anticolinergicele, colestiramina, fierul si antiacidele care contin aluminiu.
Semne de alarma:

• Constipatia sau prezenta unui scaun de consistenta crescuta

Precautii:

• Consumarea multor lichide.
• O dieta echilibrata care include cereale integrale, fructe si legume.
• Ecercitiu fizic regulat.
• Folosirea de laxative numai la indicatia medicului.

Diareea-Diareea este un efect secundar comun multor medicamente. Diareea este adesea cauzata de antibiotice, care afecteaza bacteriile care exista in mod obisnuit in intestin. Modificarile antibiotic induse ale florei bacteriene intestinale permit dezvolatarea altor bacterii, Clostridium difficile (C. difficile), care este cauza multor diarei antibiotic induse severe.
Prezenta C. Difficile poate determina colita, o inflamare a intestinului in care intestinul prezinta la nivelul mucoasi inflamatie si sangerare