QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate marketing

Chestionarul ca instrument de cercetare








CHESTIONARUL CA INSTRUMENT DE CERCETARE

1. Tipuri de intrebari

Intrebarile concretizeaza de fapt structura chestionarului. Exista trei tipuri de intrebari: deschise, inchise dihotomice si inchise cu alegere multipla.

Intrebarile deschise dau posibilitatea interlocutorului de a-si exprima liber propria opinie. Ele solicita profesionalism din partea operatorului, capacitate de sondare a subiectului, abilitatea de a-l incuraja si stimula in timpul discutiei. Un moderator iscusit poate obtine o gama variata de informatii si poate determina persoana chestionata sa-si manifeste cu generozitate trairile, punand astfel in lumina motivatiile si trairile acestuia.





Intrebarile deschise se adreseaza procesului activ al memoriei subiectului si testeaza ceea ce este stabil, puternic consolidat in cunostintele si comportamentul acestuia, reliefand astfel intensitatea, frecventa obisnuintelor de comportament. Folosirea acestor intrebari necesita timp si cheltuieli suplimentare cu inventarierea, gruparea si codificarea raspunsurilor. In plus, raspunsurile difera de la respondent la altul si sunt interpretabile, incadrarea lor intr-o grupa depinzand de subiectivismul operatorului de ancheta.

Intrebarile deschise se utilizeaza de regula pentru: masurarea notorietatii spontane a unei marci; identificarea opiniei fata de o problema; stimularea interesului respondentului fata de subiectul studiului.

Intrebari inchise dihotomice sunt cele la care raspunsul poate avea doar 2 alternative. Acestea au o pondere informationala redusa deoarece respondentului nu i se acorda sansa de a comunica intensitatea sentimentelor in legatura cu subiectul intrebarii. Ele sunt folosite de obicei ca intrebari filtru.

Intrebari inchise cu alegere multipla prezinta avantajul ca pot fi prelucrate relativ usor. Acest tip de intrebari nu apeleaza prea mult la memoria respondentului si elimina subiectivismul codificarii. Dezavantajul acestor intrebari este ca cercetatorul pierde timp cu enumerarea variantelor de raspuns.

Un caz aparte de intrebare este cea semiinchisa, care are mai multe variante inchise, dar si unul sau mai multe raspunsuri deschise. Aceasta se foloseste pentru cazul in care respondentul nu gaseste potrivita nici una din alternativele propuse si poate mentiona alta care i se potriveste mai bine. Spatiul pentru raspunsul liber trebuie sa fie dimensionat. Daca se lasa spatiu prea mare, respondentul va fi preocupat de ceea ce ar trebui sa raspunda si nu se va concentra si la celelalte raspunsuri.

In functie de transparenta subiectului anchetei, intrebarile se impart in doua categorii:

intrebari nedeghizate, care presupun o cercetare directa, cu scop evident pentru respondent;

intrebari deghizate, care implica o chestionare indirecta, ocolitoare. Este cazul unor subiecte delicate, cand intervievatul ar evita sa raspunda sau ar distorsiona raspunsul.

2. Conceperea chestionarului

Chestionarul este instrumentul de baza folosit pentru culegerea datelor. Elaborarea lui 'are caracter multidisciplinar, in sensul ca necesita cunostinte din mai multe discipline stiintifice: economie, statistica, matematica, sociologie, psihologie etc.'.

Chestionarul reprezinta un set de intrebari care au ca scop colectarea datelor necesare atingerii obiectivelor cercetarii. Pentru a chestionar 'bun' este nevoie de munca multa, dar si de creativitate.

Orice chestionar are trei obiective importante: trebuie sa transforme informatiile de care va fi nevoie intr-un set de intrebari la care sa raspunda subiectii; trebuie sa motiveze si sa incurajeze respondentul sa se implice in comunicare si sa coopereze (in conceperea unui chestionar, cercetatorul incearca sa minimizeze riscul oboselii, a plictiselii care genereaza raspunsuri incomplete sau deloc); trebuie sa minimizeze riscul aparitiei erorilor.

In conceperea chestionarului trebuie sa se tina seama de structura esantionului. Cu cat acesta va fi mai eterogen, cu atat va fi mai dificil pentru cercetator sa conceapa un chestionar care sa fie compatibil tuturor componentilor acestuia. De asemenea, trebuie sa se tina seama si de tehnica prin care se administreaza chestionarul subiectilor, mai precis de maniera in care subiectilor li se prezinta obiectul cercetarii si de asigurarea anonimatului respondentilor.

Situatiile in care se foloseste chestionarul sunt diferite, in functie de informatiile de colectat si de resursele disponibile. Cele mai cunoscute circumstante sunt:

Cand resursele financiare disponibile sunt limitate. Un chestionar este un instrument ieftin de administrat. Timpul este de asemenea o resursa pe care chestionarul o poate maximiza. Daca se foloseste ancheta interceptata sau autoadministrata pe internet, un mare numar de raspunsuri pot fi colectate in doar 10-20 de zile.

Cand se doreste pastrarea confidentialitatii identitatii respondentilor. Adesea, pentru a obtine informatii reale, respondentii trebuie convinsi ca se pastreaza fidelitatea raspunsurilor. In aceasta categorie intra studiile despre comportamentul individual al persoanei anchetate.

Cand se doreste confirmarea unor constatari. Studiile de mare amploare deseori releva tendinte interesante de comportament si de cele mai multe ori nu exista resurse pentru a face alte studii pe acelasi numar mare de persoane care sa confirme constatarile facute. De aceea, se impune administrarea unui chestionar pe un esantion reprezentativ care sa intareasca observatiile initiale.

Chestionarul face legatura intre obiectivele cercetarii si informatiile respondentilor. In aceasta pozitie el trebuie sa transforme aceste obiective in intrebari usor de inteles care sa 'smulga' informatiile de la persoanele intervievate.

2.1. Etapele redactarii unui chestionar

Redactarea unui chestionar presupune parcurgerea a 6 faze distincte: stabilirea obiectivelor; formularea intrebarilor; validarea intrebarilor; ordonarea si gruparea intrebarilor; formularea chestionarului; pretestarea chestionarului.

1. Stabilirea intrebarilor

Procesul de cercetare incepe de cele mai multe ori cand un manager al firmei, un manager de marca sau un specialist in crearea unui nou produs are nevoie de informatii care nu sunt disponibile. In aceasta etapa se identifica problemele de rezolvat si se stabilesc obiectivele pentru solutionarea lor.

Trebuie sa se realizeze o definire clara si precisa a informatiilor ce trebuie obtinute, tinand cont de urmatoarele elemente:

-        Cine vor fi persoanele interogate?

-        Ce caracteristici trebuie masurate?

-        In ce loc se vor culege datele?

-        Ce ne impiedica sa le obtinem?

2. Formularea intrebarilor

Practic, fiecare etapa a cercetarii se descompune intr-un numar variabil de intrebari ale chestionarului. Ca regula generala, ideea pe care cercetatorul trebuie sa o aiba in minte atunci cand concepe o intrebare este 'De ce o adresez?', ceea ce inseamna 'Intrebarea de fata imi ajuta in rezolvarea problemei de cercetare?'. Cercetatorul trebuie sa se asigure ca intrebarile sunt necesare si suficiente.

Vocabularul folosit trebuie sa fie simplu, direct, natural si familiar populatiei tinta pentru ancheta. Caracteristicile membrilor esantionului ii spun cercetatorului daca si in ce masura cuvintele de specialitate pot fi intelese de acestia. In formularea intrebarilor este important ca cercetatorul sa aiba permanent in minte ca obiectivul este 'o intrebare inteleasa si nu un grup de cuvinte inteligibile'.

Validarea intrebarilor

Odata ce au fost formulate intrebarile care duc la atingerea obiectivelor se trece la urmatoarea etapa si anume validarea lor. O intrebare este considerata valida daca indeplineste urmatoarele 3 criterii: inteligibilitatea; capabilitatea; confidentialitatea.

Inteligibilitatea reprezinta capacitatea unei intrebari de a fi inteleasa de repondenti. In formularea intrebarilor, cercetatorul trebuie sa tina cont de caracteristicile populatiei pe care se aplica cercetarea si anume, educatie, cultura, varsta si preocupari.

Capabilitatea reprezinta aptitudinea intrebarilor de a li se raspunde. Aceasta caracteristica este limitata de nivelul cunostintelor respondentilor si de capacitatea lor de reamintire. In momentul in care respondentului i se cere sa evoce fapte sau lucruri din memorie apar 3 tipuri de erori si anume:

Oamenii au tendinta de a supraestima frecventa de cumparare si de consum pentru perioadele scurte de timp. Ei nu-si reamintesc cu exactitate cand anume s-a produs evenimentul si tind sa il includa in perioada de timp considerata.

Oamenii tind sa subestimeze frecventa de cumparare si de consum pe perioade mari de timp, deoarece ei pierd sirul evenimentelor care s-au desfasurat cu mult timp in urma.

Daca oamenii sunt rugati sa mentioneze ce marca de produs au cumparat in ultima luna, ei au tendinta de a aminti marcile la care se face masiv publicitate, pentru ca acestea le vin mai repede in minte.

Confidentialitatea este de fapt aptitudinea intrebarii de a primi un raspuns sincer. Sinceritatea respondentului deriva din modul in care este formulata intrebarea. Cel mai adesea intervievatul da raspunsuri nesincere la intrebari legate de varsta, venit, consumul de bauturi alcoolice sau de produse de curatenie si igiena.

4. Ordonarea si gruparea intrebarilor

Chestionarul trebuie sa fie logic si fluid de la o tematica la alta si, in interiorul acesteia, de la o intrebare la urmatoarea. Raspunsul care se obtine este la fel de bun ca intrebarea in sine.

Fluxul intrebarilor poate urma doua sensuri:

Succesiunea palnie care presupune ordonarea de la general la particular si se practica mai ales in cazul interviurilor personale si cele telefonice. Se foloseste atunci cand subiectii au o perspectiva clara asupra problemei cercetate.

Succesiunea palnie intoarsa care impune ordonarea de la particular la general si in care raspunsul la intrebarea particulara influenteaza raspunsul la intrebarea generala.

5. Formatul chestionarului

Chestionarul trebuie astfel conceput incat citirea intrebarilor, respectarea instructiunilor si inregistrarea raspunsurilor sa fie cat mai simpla, atat pentru respondent cat si pentru anchetator. Dupa selectarea intrebarilor urmeaza sa se stabileasca formatul chestionarului: aspectul, lungimea si modul in care vor curge intrebarile.

Formatul trebuie sa corespunda in primul rand nevoilor intervievatului, apoi nevoilor intervievatorului si in cele din urma nevoilor cercetarii. Pentru a reusi aceasta performanta, trebuie sa se tina cont de urmatoarele precizari:

Chestionarul trebuie sa aiba un titlu conceput cu grija astfel incat sa atraga atentia subiectilor si sa sublinieze importanta studiului. El este datat si poarta numele si sigla firmei de cercetare.

Chestionarul incepe cu o introducere despre scopul studiului, despre modul in care se vor folosi informatiile si in care respondentul este asigurat de pastrarea confidentialitatii opiniilor exprimate.

Se prefera formatul tip brosura sau carticica.

Chestionarul trebuie sa arate aerisit.

Evitati sa il faceti pe respondent sa intoarca pagina in mijlocul unei intrebari sau intre intrebare si variantele de raspuns.

Standardul general acceptat pentru plasarea variantelor de raspuns ce insotesc o intrebare este cel vertical, mod care este in acord cu modul natural de citire al persoanelor. Alternativele de raspuns pentru o intrebare se plaseaza pe o singura coloana pentru a nu crea confuzie.

Paginile chestionarului se numeroteaza.

Intrebarile vor fi numerotate atat la nivelul chestionarului, cat si la nivelul fiecarui capitol in parte.

Pentru a se evidentia de intrebari si de raspunsuri, instructiunile se tiparesc cu fonturi speciale: bold, italic sau cu majuscule. Este mai bine ca instructiunile sa se repete decat sa fie insuficiente.

Fontul folosit trebuie sa fie usor de citit si imprimeria tipografica estetica, pe o hartie de calitate.

De regula se inregistreaza ora inceperii si ora terminarii interviului, masura utila pentru planificare, analiza sau remunerare.

6. Pretestarea chestionarului

Pretestarea este o etapa importanta in conceperea unui chestionar. Chiar si chestionarele bine concepute pot fi imbunatatite prin pretestare. Cu ocazia pretestarii se obtin informatii deosebit de utile si valoroase, cum ar fi: necesitatea eliminarii unor intrebari, dovedite a fi inutile sau introducerea altora noi, dovedite a fi necesare; necesitatea reformularii unor intrebari; necesitatea introducerii unor variante suplimentare de raspuns, respectiv eliminarea altora in cazul in care sunt de prisos; inlocuirea unor cuvinte interpretabile, confuze si a unor intrebari formulate ambiguu sau incomplete; modificari in succesiunea intrebarilor pentru a elimina eventualele discontinuitati aparute si pentru a putea realiza o succesiune logica a acestora; impresia creata de chestionar si prin aceasta daca se reuseste motivarea subiectilor pentru a raspunde la intrebari; durata optima pentru interviu pentru a nu cheltui bani inutil cu administrarea chestionarului si a nu obosi respondentul.

Persoanele pe care se face pretestarea chestionarului trebuie sa aiba aceleasi caracteristici cu cele ale esantionului pe care se face cercetarea efectiv. Grupul de persoane pe care se face pretestarea este format, in general, din 15-20 persoane.

Pretestarea se face in cadrul unei intalniri numita interviu cognitiv, fie pe un esantion pilot. In cadrul interviului cognitiv, un grup de persoane special recrutate este rugat sa parcurga chestionarul si sa 'gandeasca cu voce tare' in timp ce raspund la intrebari. Interviul cognitiv este inregistrat si cercetatorul poate analiza toate reactiile respondentilor. Dupa interviu, subiectii sunt rugati sa explice toate intrebarile, sa motiveze raspunsurile si sa descrie eventualele probleme sau neclaritati pe care le-au avut in timp ce completau chestionarul. Testarea pilot consta in simularea conditiilor reale in care se administreaza chestionarul. Esantionul este format din potentiali respondenti, cu respectarea intocmai a metodei de anchetare.

Neajunsul acestui mod de pretestare este ca respondentii pot uita o serie din problemele cu care s-au confruntat pe parcursul chestionarului.

CAPITOL IV

Cercetarea de piata cu ajutorul chestionarului pentru determinarea capacitatii si potentialului pietei Focsani

4.1. Prezentarea firmei PAN EUROPA

'SC PAN EUROPA TOUR' Focsani a fost infiintata in martie 1993 si inmatriculata in Registrul Comertului cu nr. J/39/1026/199 Obiectul de activitate este exclusiv turismul, firma PAN EUROPA evoluand pe piata atat ca tour operator, dar si ca agentie de turism (detailist), atat pe incoming, cat si outgoing. Firma are sediul situat in centrul comercial, care este si centrul civic al orasului.

a.      Amplasare : sediul societatii se afla in judetul Vrancea, orasul Focsani, str. Stefan cel Mare nr. 1

b.     Statutul societatii (forme de proprietate).

Firma este una de tip Joint - Venture, romano-austriaca, partile sociale fiind distribuite astfel: 50% partea romana si 50% partea austriaca.

Capitalul social se stabileste la suma de 5000 RON si se imparte in 500 de parti sociale nominative si indivizibile, fiecare cu o valoare de 10.000 RON care se imparte pe asociati astfel:

-      partea romana, reprezentata de asociatul Horhocea Ion a subscris si varsat un capital social de 2500 RON, compus din 1126 RON aport numerar si 1374 RON, aport in natura (reprezinta parte din contravaloarea unei autofurgonete marca Peugeot 290L) si detine un numerar de 250 parti sociale de 100 RON fiecare, numerotate de la 1 la 250 cu un procent de participare la beneficii si pierderi de 50%.

-      partea straina reprezentata de asociatul Josef Huber a subscris si varsat un capital social de 2500 RON (7.212 USD), compus din 1.067 USD (110 RON) aport in numerar si 6.145 USD (2390 RON) aport in natura care reprezinta parte din contravaloarea unui autobuz marca MAN.

c.      Cifra de afaceri

Rezultatele financiare se prezinta astfel: o cifra de afaceri medie lunara de 18.000 RON. lei; o rata a profitului brut lunar de 15%; o rata a lichiditatilor foarte buna, iar in prezent nu are angajat nici un fel de credite.

d.     Profit (evolutia pe ultimii 3 ani)

-        2004 50.000 RON

-        2005 62.000 RON

-        2006 59.000 RON

Serviciile prestate de firma

a. 3 Rezervari de bilete de avion

3 Rezervari de bilete de transport

3 Cazari individuale si servicii de masa

3 Pachete de servicii pentru turismul international (outgoing), pietele principale fiind Austria si Germania.

3 incoming sunt grupe organizate de turisti conform unor grafice

b. ponderea fiecarei grupe de servicii in total cifra de afacere:

-        20% pachete de servicii turistice internationale



-        40% pachete servicii turism intern

-        10% plecari individuale in strainatate (Franta, Spania, Canada, Olanda, Marea Britanie)

-        15% vanzari pachete servicii catre alte agentii mai mici

-       


15% alte servicii (rezervari avion, cazari individuale si servicii de masa)

Fig.1. Structura portofoliului de servicii

Managementul resurselor umane

a.      Structura organizatorica

Conducerea activitatii curente a firmei este asigurata de domnul Horhocea Ion, in calitate de director. Organigrama este un important instrument de informare asupra structurii organizatorice a firmei, pe baza ei fiind posibile atat efectuarea analizei critice a situatiei existente, cat si a stadiilor de perfectionare a acesteia.

Organigrama agentiei PAN EUROPA

Manager General 1

Manager Comercial 1

     agenti de turism 4

     compartiment marketing 2

     serviciul ticketing 1

    

3

 
ghid turistic 1 national

2 internationali

Dispecer 1

     soferi 4

     mecanic 1

Contabili 2

Rolul relational

Agentii de turism si agentul de ticketing sunt cei care au contact direct cu publicul - Public Relation - avand sarcinile stabilite pentru fiecare post (incoming, outgoing, turism intern si ticketing) prin contractele de munca.

Calitatile pe care trebuie sa le indeplineasca agentii de turism si agentul de ticketing sunt:

1.       ospitalitatea - este una din principalele calitati pe care trebuie sa le indeplineasca agentul de turism; el trebuie sa fie prietenos, amabil si sa trateze orice client cu atentie si consideratie;

2.       comunicarea - serviciile sunt prezentate corect si inteligibil in limbajul uzual al consumatorilor;

3.       credibilitatea - angajatii impun incredere in performantele firmei si se preocupa de interesele clientilor.

4.       Intelegerea si cunoasterea manifestarilor de consum - personalul PAN EUROPA este obligat sa depuna eforturi pentru a intelege nevoile consumatorilor si sa le acorde atentia cuvenita in procesul de servire.

Front office. Organizare (rezervare)

a. Front office-ul se ocupa cu:

-        prezentari de programe

-        informare necesara turistilor in perioada de pregatire a calatoriilor

-        informatii privind continutul programelor oferite de agentie

-        informatii privind unele aspecte ale organizarii calatoriilor (ex: programe de zbor ale companiilor de transporturi aeriene, mersul trenurilor)

-        ticketing curse internationale cu autocarul

-        rezervari pachete servicii de cazare extern si intern pentru individuali

-        emiteri vauchere

Organizarea (receptia) agentiei PAN EUROPA consta intr-un: compartiment de receptie, organizarea serviciilor de receptivitate, de primire, acces.

Organizare rezervari

Rezervarile se fac la cererea agentiei de voiaj prin comanda verbala sau in scris.

PAN EUROPA are incheiate contracte de colaborare atat intern cat si international.

INTERNATIONAL

Agentia PAN EUROPA a incheiat contracte de colaborare cu agentiile tour operatoare, iar pe baza acestor contracte agentia primeste cataloage cu oferte:

Agentia NECKERMAN - care ofera pachete de servicii speciale: pentru tineret, Family- parcuri de distractii, destinatii exotice; pentru soferi.

THOMAS COOK - care ofera pachete de servicii in orice destinatie, fiind cel mai mare tour operator din lume.

ALSERO TRAVEL - Turcia

INTERN

La nivel national agentia PAN EUROPA a incheiat contracte de colaborare direct cu hotelurile si restaurantele din tara.

In functie de traseul ales, agentia face rezervarile pentru:

-        bilete de calatorie pe mijloace publice de transport (avion, tren, vapor - in functie de preferintele clientului)

-        bilete pentru spectacole (artistice, culturale, sportive)

-        rezervarea unei camere la hotel, pensiune, camping

-        obtinerea vizelor necesare pentru calatorie (pentru clientii care vor sa calatoreasca in strainatate)

-        servicii de asigurare a turistilor

-        asistenta medicala

Comercializarea

a. Organizarea

-        conceperea si lansarea programelor turistice

-        studierea contractelor cu detinatorii de baza materiala (hoteluri, vile, pensiuni, restaurante, transporturi).

b. Ce se comercializeaza

PAN EUROPA comercializeaza atat pachete turistice cat si excursii individuale. Ea are ca forma de distributie: distributie directa si distributie indirecta.

Cai de distributie: prin canale proprii, prin canalele agentiilor intermediare (ex: colaborarea intre agentia THOMAS COOK si PAN EUROPA).

Promovarea

Activitatea de promovare este inainte de toate o activitate comunicationala, deoarece obiectivul reprezinta o prima importanta in informarea clientelei in legatura cu produsul si firma care-l furnizeaza.

PAN EUROPA are drept obiectiv, cresterea numarului de clienti, profitand de recenta deschidere a granitelor europene pentru a-i invita totodata si pe cei care pana acum nu au avut posibilitatea sa cunoasca strainatatea. Pentru turistii care au cunoscut deja savoarea strainatatii, PAN EUROPA le propune produse si noi destinatii europene.

Politica promotionala a firmei PAN EUROPA inglobeaza o multitudine de actiuni de informare, atragere si pastrare a clientilor potentiali si traditionali.

Distributia (strategia de comercializare a produsului in aria de origine)

Distributia produselor turistice are in vedere atat circuitul fizic si economic al acestora intre producatori si clienti, cat si ansamblul relatiilor care iau nastere intre prestatorii de servicii, clienti, comercianti si alti intermediari, prezentandu-se ca un ansamblu de fluxuri ale negocierilor, transferului, actelor promotionale, produselor, decontarilor.

Tipul de distributie intensiva se bazeaza pe cel mai mare numar posibil de canale. Produsele turistice sunt comercializate prin canale indirecte si sunt vandute sub forma de produse turistice complete. Agentia de turism incheie contracte cu prestatorii de servicii (R.T.) prin intermediul caruia inchiriaza capacitatile de transport, de cazare, de servit masa.

Pretul (strategia de pret pentru produsul turistic)

In functie de corelatia pret-raport, cerere-oferta, strategia de pret folosita este cea de penetrare, serviciile sunt furnizate deja pe pietele existente, aflandu-se in expansiune.

In stabilirea pretului firma foloseste atat strategia tarifelor diferentiate, cat si a celor tactice. Aplicand servicii diferentiate dupa criterii temporale (sezon, extrasezon, inceput si sfarsit de sezon), dupa natura ofertei, dupa gradul de confort, dupa calitatea serviciilor prestate, dupa componentele sau continutul pachetului de servicii.

Firma isi propune:

-        atragerea clientelei (ofera clientelei servicii la nivelul asteptarilor ei)

-        incurajarea cererii (extinderea si asupra clientilor potentiali care nu i-au solicitat inca serviciile, intensificandu-si campaniile publicitare, acordand reduceri de tarife, pentru studenti, 20%; grupurilor organizate, de cel putin 20 clienti, 15%, acodand si abonamente de transport si de intrare la diferite obiective turistice.

In functie de concurenta, strategia folosita este apararea avanpostului, pregatind din timp alte produse mai performante, mai atragatoare, la preturi mai mici, prin intermediul carora sa poata raspunde cu succes la diverse tentative ale concurentilor de reducere a preturilor.

Tinand cont ca in cadrul pietei turistice exista mai multe categorii de consumatori cu preferinte diferite care necesita servicii turistice tot mai diferentiate si sofisticate, firma urmareste satisfacerea nuantata a cererii acestor categorii de clientela.

4.2. Definirea problemei de rezolvat

Firma PAN EUROPA a incheiat in 2006 un numar scazut de vanzari de produse turistice. Tinand cont ca posibilitatile financiare ale vrancenilor sunt relativ mari si-a propus atragerea de potentiali clienti prin produse turistice diversificate.

4. Obiectivele cercetarii

Obiectivul cercetarii il constituie determinarea pana la 15 noiembrie 2007 a capacitatii si potentialului pietei turistice.


4.4. Instrumente de cercetare

Dupa ce au fost parcurse de teorie, urmeaza si partea de punere in practica a cunostintelor acumulate, mai precis intocmirea unui chestionar, cu obiective bine definite aparute in urma analizei activitatii PAN EUROPA. Prin intermediul lui voi obtine date direct de la populatia vizata. Intrucat chestionarul va fi administrat prin ancheta interceptata am preferat sa evit intrebarile lungi si pe cele deschise, care cer timp de gandire din partea respondentului si am ales intrebari usoare, astfel incat interviul sa aiba o durata cat mai scurta. Pentru ca intrebarile din chestionar sa fie bine administrate, acesta a fost pretestat pe un esantion format din 15 persoane cu caracteristici apropiate populatiei tinta.

Data:____/___ 2010

Ora inceperii: ______

Ora incheierii: ______

 
Universitatea Bucuresti

Facultatea de Geografie

Specializarea Geografia Turismului

Chestionar privind capacitatea si potentialul pietei turistice Focsani

Buna ziua! Numele meu este Bucur Camelia Florentina, sunt masteranda la Managementul Resurselor si activitatilor turistice in cadrul universitatii Bucuresti si in prezent realizez un studiu pentru determinarea capacitatii si potentialului pietei Focsani.

Q1. In ce sezon preferati sa mergeti in vacanta?

1.     vara

2.     iarna

Q2. Unde va place sa mergeti in vacanta?

1.     la mare

2.     la munte

3.     la tara

4.     in strainatate

Q Motivul sejurului.

1.     distractiv - recreativ

2.     cultural - istoric

3.     balneoclimateric

4.     de afaceri

Q4. Cat de frecvent mergeti in vacanta?

1.     1/2 an

2.     1 an

3.     2 ani

Q5. Care este durata sejurului?

1.     1-3 zile

2.     3-6 zile

3.     6-10 zile



4.     peste 10 zile

Q6. Cat cheltuiti (ultima data) in vacanta?

1.     1-4 miloane

2.     4-7 milioane

3.     7-10 milioane

4.     peste 10 milioane

Q7. Cu cine mergeti in vacanta?

1.     cu familia

2.     in grup

3.     singur

Q8. Cum mergeti in vacanta?

1.     prin agentie de turism

2.     pe cont propriu

Pentru cei care au ales varianta 2, treceti la intrebarea Q11.

Q9. Prin ce agentie de turism mergeti in vacanta?

1.     Romantic Travel

2.     Mig Tour

3.     Pan Europa

4.     Vrancea Tour

Q10. Cum apreciati serviciile oferite de firma PAN EUROPA.

Excelente

Bune

Asa si asa

Proaste

Inacceptabile

1

2

3

4

5

Q11. Date de identificare ale respondentului:

Venit net personal

1.   250 - 350 RON

2.   350 - 600 RON

3.   600 - 900 RON

4.   900 - 1500 RON

5.   peste 1500 RON

Varsta

1.   18-25 ani

2.   25-35 ani

3.   35-45 ani

4.   45-65 ani

5.   peste 65 ani

Sex:

1.     masculin

2.     feminin

Studii:

1.     gimnaziale

2.     liceale

3.     post liceale

4.     universitare

Numele operatorului ..

Justificarea intrebarilor

Intrebarile Q1 si Q2 sunt filtre, fiind puse pentru segmentarea pietei din punct de vedere sezonier.

Intrebarea Q3 determina cauzele concrete care ii determina sa cumpere produse turistice, preferintele relative ale turistilor printr-un anumit tip de servicii.

Intrebarea Q4 are ca scop identificarea fluxului turistic, adica frecventa de cumparare de servicii turistice.

Intrebarea Q5 ne ajuta sa calculam durata sejurului. Este o intrebare inchisa cu raspuns unic, respondentul putand opta pentru o singura varianta de raspuns.

Cu ajutorul intrebarii Q6 aflam cat cheltuie respondentul cu orivire la un serviciu turistic.

Din Q7 aflam cu cine merg in vacanta consumatorii de servicii turistice.

Din Q8 aflam cum merg turistii in vacanta, adica prin agentie sau individual.

Q9 scoate in evidenta preferinta consumatorilor de servicii turistice pentru firma prin care pleaca. Este utila in analiza concurentei si analiza pozitiei firmei Pan Europa pe piata. Intrebarea este inchisa, cu raspuns unic.

Intrebarea Q10 are scala graduala, de la 'excelent' la 'inacceptabil' si studiaza atitudinea respondentilor fata de serviciile turistice Pan Europa.

Q11 insumeaza patru intrebari pentru identificarea respondentilor.

4.5. Dimensionarea esantionului

Esantionul este un segment al colectivitatii ales sa reprezinte populatia in ansamblul sau. Aceasta trebuie sa fie reprezentativ, in asa fel incat sa se poata realiza o apreciere corecta asupra parerilor si comportamentului populatiei, in general, in ceea ce priveste serviciile turistice.

Atunci cand se alege esantionul trebuie sa se raspunda la 3 intrebari:

1.     Cine urmeaza sa fie anchetat?

In cazul de fata, unitatea de sondaj o formeaza populatia orasului Focsani la data de 1.02001 cu urmatoarea structura:

Total

Femei

Barbati

10219

50.114

5125

2.     Cate persoane urmeaza sa fie anchetate?

Esantionul trebuie ales astfel incat datele obtinute in urma cercetarii sa fie reprezentative pentru toata populatia Focsaniu-lui. Metode de sondaj aleasa este cea a sondajului dirijat prin procedeul cotelor.

Din statisticile anterioare a rezultat ca in municipiul Focsani, femeile reprezinta aproximativ 51% din totalul populatiei. Aceasta inseamna ca structura esantionului pe cote va respecta aceasta proportie: 51% femei si 49% barbati.

3.     Pe ce criterii trebuie sa fie ales esantionul reprezentativ?

Esantionul va fi estimat cu o eroare maxima de 5%, pentru un nivel de incredere de 95%. Acesta va fi estimat cu ajutorul formulei de dimensionare a esantionului pentru un sondaj nestratificat cu caracteristica alternativa, mai precis:

Pe baza acestei formule se obtine un esantion de 200 persoane:

-        femei 102

-        barbati 98

4.6. Metodologia de cercetare

Pentru analiza datelor primare culese cu ajutorul chestionarelor se vor folosi testele neparametrice: hi-patrat si testul pentru doua esantioane independente. Hi-patrat compara frecventele variabilelor observate cu frecventele variabilelor asteptate. Stabileste daca exista diferente semnificative intre repartitia observata si cea teoretica.

Testul pentru 2 esantioane independente are la baza comparatii ale rangurilor intervalelor observate. Se poate explica, de exemplu, pentru a vedea diferentele de comportament ale barbatilor si femeilor cu privire la serviciile turistice.

4.7. Culegerea si prelucrarea datelor

Datele au fost culese in perioada 1 octombrie -1 noiembrie prin ancheta interceptata, stradala, in municipiul Focsani in centrele aglomerate si principalele cartiere. A fost folosit un pas de numarare de 5, cu alte cuvinte, fiecare al cincilea trecator a fost oprit pentru a fi intervievat.

4.8. Rezultatele obtinute

Determinarea capacitatii si potentialului pietei

1. Sezonul preferat

Din studiul efectuat am observat ca majoritatea prefera turismul de vara. Astfel, din 200 de respondenti 152 de persoane prefera vacanta de vara, ceea ce reprezinta 76% din cei chestionati. Acest lucru poate fi interpretat prin mai multe ipoteze: in primul rand concediile obligatorii pe timpul verii impuse de unele societati, vacantele scolare pentru cei care merg cu familia, veniturile scazute ale categorii sociale.


Fig. 2 Preferintele populatiei functie de sezon

2. Destinatia preferata


In urma studiului a rezultat ca 88 persoane (44%) dintre chestionati merg la mare, 62 persoane (31%) la munte, 18 persoane (9%) la tara si 32 de persoane (16%) prefera vacantele in strainatate.

Fig. 3 Preferintele populatiei functie de destinatie

Motivele sejurului


Motivatia reprezinta un factor important in turism. Astfel, din cele 200 de persoane chestionate, motivul principal al sejurului il reprezinta distractia si recreerea (120); urmatorul motiv turismul balneoclimateric (40), urmat de turismul de afaceri (25) si doar 15 persoane sunt intersate de turismul intelectual.

Fig. 4 Preferintele respondentilor in functie de motivatie

4. Frecventa cumparatorilor de servicii turistice


Veniturile populatiei conform opiniei majoritatii specialistilor constituie principala conditie pentru manifestarea cererii turistice. Calatoriile de afaceri sunt legate de activitatea turistica prin faptul ca in scopul deplasarii turistul utilizeaza o gama larga de servicii turistice. Astfel, 30 de persoane din cei 62 care cumpara servicii turistice la jumatate de an practica astfel de turism; 54% (108) din cei 200 chestionati merg in vacanta o data pe an, turismul fiind practicat de acestia ca o necesitate de recreere, iar 15% (30 persoane) cumpara servicii o data la doi ani.

Fig. 5. Frecventa de cumparare a serviciilor turistice

5. Durata sejurului


In functie de durata raspunsurile sunt catalogate astfel: 1-3 zile 22 persoane, 3-6 zile 56, 6-10 zile 62, peste 10 zile 60 de persoane. Un factor determinant al turismului, pe langa venituri, este timpul liber. Dupa 1989 s-a observat o crestere a disponibilitatilor de timp ale populatiei si de afirmare a turismului, ca principala modalitate de utilizare a timpului liber.

Fig. 6. Structura respondentilor in functie de durata sejurului

6. Cat cheltuie un turist in vacanta

Daca pana in 1989 cheltuielile pentru serviciile turistice reprezentau un factor negativ (restrictiv) in dezvoltarea turismului, acum constituie un factor pozitiv, deoarece atrag atentia noilor potentiali clienti prin manifestari stiintifice, culturale, sportive, religioase, festivaluri etc. Focsanenii aloca pentru turism, din banii personali, astfel:

- 400 RON

400-700 RON

700-1000 RON

peste 1000 RON

38 persoane

80 persoane

46 persoane

36 persoane


19%



40%

23%

18%

7. Cu cine merg focsanenii in vacanta?

Din studiul efectuat s-a observat ca focsanenii sunt familisti convinsi. 106 din cei chestionati merg cu familia, 70 in grup si numai 24 singuri.

8. Cum merg focsanenii in vacanta?

Din cei 200 de respondenti, 148 de persoane se adreseaza unei agentii de turism, iar restul de 52 prefera turismul pe cont propriu. Se observa o concretizare puternica a activitatii turistice si infiintarea unor agentii de voiaj cu posibilitati mari financiare si cu servicii turistice diversificate.

9. Pentru ce agentie de turism au optat respondentii sa mearga in vacanta?


Majoritatea celor care au raspuns la aceasta intrebare au ales Pan Europa, ea fiind lider detasat pe Focsani, cu 62 de optiuni. Pe locul 2 se situeaza Romantic Travel, cu 40 de optiuni. Restul respondentilor au ales Vrancea Tour, Mig Tour etc.

Fig. 8. Structura preferitelor in cumpararea serviciilor turistice

10. Cum sunt apreciate serviciile turistice oferite de Pan Europa?

Unii respondenti nu au o apreciere pozitiva asupra serviciilor turistice oferite de firma Pan Europa, deoarece pana in 2001 s-a adresat mai mult turistilor de lux, iar potentialii clienti cu venituri medii nu aveau suficiente informatii referitoare la aceasta firma.


Fig. 9. Modul in care sunt evaluate serviciile turistice Pan Europa


Fig. 10. Structura esantionului obtinut pe categorii de venituri

4.9. Calculul privind capacitatea si potentialul pietei turistice

Din chestionarul realizat am incercat sa determin cu ajutorul intrebarilor Q4, Q5, Q6 capacitatea si potentialul pietei turistice Focsani.

Pe baza rezultatelor obtinute din chestionar vom calcula:

1.     frecventa de cumparatori de servicii turistice (numarul de turisti care pleaca in vacanta anual);

2.     durata sejurului (numarul de zile petrecute in vacanta);

3.     potentialul pietei (volumul cheltuielilor de catre focsaneni pentru o vacanta).

Formula de calcul folosita pentru determinarea capacitatii si potentialului pietei este:

Cp = N f q unde Cp = capacitatea potentiala

N = nr. turisti

f = frecventa de cumparare


q = durata sejurului

Fig. 11. Populatia pe grupe de varsta si sexe la recensamantul din 2003

Piata teoretica a fost calculata ca fiind de 60.000 locuitori, persoanele luate in calcul fiind cele cu varsta intre 18 - 70 ani.

1. Frecventa de cumparatori de servicii turistice

Cu ajutorul intrebarii Q4 ('Cat de frecvent mergeti in vacanta?') vom determina frecventa de cumparare. Vom nota cu A = consumatorii de servicii turistice la jumatate de an; B = consumatorii de servicii turistice o data pe an; C = consumatorii de servicii turistice o data la doi ani.

A

B

C

52

108

40

De unde:

deci, fc = 1,07

2. Durata sejurului

Se va calcula cu ajutorul intrebarii Q5 ('Care este durata sejurului?').

-3 zile

3-6 zile

6-10 zile

10- zile

Durata

q

1,5

4,5

8

12

Interval

22

56

62

60

Persoane

q=7,505 zile petrecute de focsaneni in vacanta

de unde rezulta ca:

Cp = 60.000 1,07 7,505 = 481.821 (zile total cumparate de focsaneni)

Cp = 481.821

Potentialul pietei

Acesta se calculaza dupa formula:

Pp = Cp p , de unde Cp = capacitatea pietei

p = pretul mediu al produsului turistic

Potentialul pietei se va calcula cu ajutorul intrebarii Q6 din chestionar ('Cat cheltuiti in vacanta (ultima data)?')

- 4 mil

4 -7 mil

7 - 10 mil

peste 10 mil

Cheltuieli

Pp

- 4 mil

4 - 7 mil

7 - 10 mil

peste 10 mil

Interval

22

56

62

60

Persoane

Astfel:

p = 94 RON/zi cheltuiti in sejur

Dupa formula de calcul de mai sus rezulta ca potentialul pietei Focsani este:

Pp = 481.8210,940 = 452.912 RON

Aceasta inseamna ca Focsaniul participa la economia turismului cu 452.912 RON ceea ce reprezinta 181.165 $ (dolarul a fost calculat la cursul de 2.5 RON).

Rezulta ca pe locuitor se incaseaza:

181.165$ : 60000 = 019 $ pe turist

CONCLUZII

In lucrarea pe care tocmai ati parcurs-o a fost analizat in detaliu unul din intrumentele cu ajutorul caruia se aduna informatii de la consumatorii de produse turistice,si anume chestionarul. Pare usor de realizat si de folosit un asemenea instrument de cercetare, dar practica va infirma premisa care tocmai a fost formulata. De ce? Deoarece chestionarul nu are o forma standard care se poate aplica oriunde si oricand, ci trebuie adaptat in functie de modul de anchetare, de tipul de informatii colectat, de nivelul de educatie al respondentului, de domeniul in care se face cercetarea, de obiectul cercetarii.

Dupa enumerarea acestor factori ne dam seama ca procesul de elaborare al chestionarului devine unul complex si de aceea necesita o atentie sporita. Pentru a pune in practica punctele teoretice si pentru a determina capacitatea si potentialul pietei am conceput un studiu de caz cu ajutorul SC PAN EUROPA.

Am ales aceasta firma pentru ca unul din punctele ei forte este produsul 'kit', adica clientu poate asambla componentele produsului dupa dorinta si personalitatea sa (in Franta, acest procedeu se numeste 'vacances a construire').

In urma studiului efectuat privind capacitatea si potentialul pietei turistice Focsani se constata ca turismul dovedeste o mare rezistenta, depasind unele perioade critice legate de recesiuni economice, legate de conflicte regionale, instabilitate politica, calamitati naturale, care au aparut in Romania.

Consider ca principalii factori care au contribuit la dezvoltarea turismului sunt dimensiunea si varietatea dezvoltarii turistice, cresterea numarului de consumatori care dispun de mijloace financiare suficiente pentru a calatori unde doresc, sporirea schimburilor comerciale atat intraregionale cat si interregionale, stimulate de politice orientate tot mai mult spre privatizare si de reglementare, influenta informaticii in sistemul de distributie.

Daca am putea depasi factorul negativ - lipsa de fonduri - ca o consecinta a contributiei insuficiente din partea pietelor de capital pentru finantarea infrastructurilor si a echipamentelor necesare pentru exploatarea optima a resurselor turistice Romania n-ar mai avea soldul balantei de plati turistice de - 257.000.000 $, fata de + 4.23000.000 $ ce reprezinta realizarile zonei.

Tocmai datorita acestui fenomen am cautat sa-mi explic care este capacitatea si potentialul pietei Focsani, pentru a-mi putea face o parere asupra contributiei aproximative a fiecarui oras mare, asa cum este Focsaniul, cu cei peste 100.000 locuitori, la economia turismului.

In urma studiului efectuat s-a observat ca Pan Europa este o agentie bine cotata pe piata turistica Focsani.

Putem spune ca piata turistica Focsani este impartita in 3 categorii: turisti de lux sau turisti de varf (high-life) reprezentat de 20% din cei chestionati, pentru care practicarea turismului nu este ingradita de nivelul veniturilor, cumparand servicii turistice la jumatate de an, daca nu mai des; turisti activi reprezentat de paturile sociale cu venit mediu (la nivel local de cei cu venituri intre 5-10 milioane). Din chestionar a rezultat ca turistii activi pot sa-si paraseasca resedinta o data pe an si ca ocupa ocupa un camp larg in dezvoltarea turimului avand o frecventa mare de cumparare de servicii turistice.

O alta categorie de turisti este cea a turistilor pasivi, care in Focsani sunt destul de bine reprezentati - 20%. Acestia cumpara servicii turistice aproape la doi ani, deoarece veniturile lor sunt destinate in primul rand satisfacerii nevoilor fiziologice si platii utilitatilor publice. Majoritatea practica turismul rural pe cont propriu, unde conditiile de confort sunt modeste.

Din punct de vedere al populatiei un rol deosebit pentru cresterea serviciilor turistice in Focsani in reprezinta tineretul. Consider ca acest lucru se datoreaza timpului liber de care acestia dispun, dorintei de distractie.

O concluzie ce se desprinde in urma studiului este ca firma Pan Europa nu se bucura de aprecieri pozitive din partea unei mari parti a populatiei. Aceasta se datoreaza si faptului ca pana in 2001, firma s-a adresat mai ales turistilor de lux, iar potentialii clienti cu venituri medii nu aveau suficiente informatii referitoare la aceasta firma. Cu toate acestea ea are o buna reputatie in randul persoanelor cu studii superioare care practica un turism 'intelectual', orientat spre sejururi cultural-istorice.

Indiferent de clasa sociala careia ii apartine, populatia pietei turistice Focsani este interesata de turismul religios, unde firma Pan Europa nu dispune de servicii turistice.

In urma studiului efectuat a rezultat ca potentialul turistic al pietei Focsani este de 452.912 RON, ceea ce reprezinta 181.165$ (calculand dolarul la un curs de 2.5 RON). Aceasta inseamna ca pe turist, economia turismului incaseaza de la un turist focsanean 019$.

Coreland informatiile obtinute in urma chestionarului cu valoarea potentialului turistic obtinut in urma calculelor propun ca firma Pan Europa, pe langa serviciile prestate, trebuie sa-si largeasca oferta si spre turismul religios pentru a capta un nou segment de piata.

O alta propunere este ca firma sa aiba drept motto 'Consumi azi, platesti maine' ('Travel now and pay tomorrow'), ceea ce ar face ca noi consumatori de servicii turistice, cei cu venituri scazute, sa fie atrasi spre aceasta agentie.


loading...




{ Politica de confidentialitate } Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }

Referate similare:





loading...



Cauta referat