 |  |
|
Certificatul de mostenitor. Functii. Putere doveditoare
Certificatul de mostenitor se elibereaza de catre notarul public si cuprinde constatari referitoare la patrimoniul succesoral, numarul si calitatea mostenitorilor si cotele ce le revin din acest patrimoniu, precum si alte mentiuni prevazute de lege (art. 1132 C.civ.)
Notarul public intocmeste in termen de 20 de zile de la finalizarea procedurii succesorale certificatul de mostenitor.
Certificatul de mostenitor face dovada calitatii de mostenitor, precum si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte (art. 1133 alin. (1) C.civ.).
Certificatul de mostenitor se intocmeste pe baza incheierii finale, reprezentand o sinteza a activitatii succesorale notariale si se intemeiaza pe acordul de vointa al partilor asupra tuturor problemelor succesorale din cauza.
Certificatul de mostenitor este un inscris oficial, autentic, constatator al calitatii de mostenitor.
El indeplineste doar functia unui instrument probator care constata calitatea de mostenitor dobandita de succesibil inca de la data deschiderii succesiunii, si nu este un titlu de proprietate.
Certificatul de mostenitor va cuprinde date privind defunctul (data decesului, ultimul domiciliu al acestuia), bunurile ramase de pe urma acestuia si respectiv mostenitorii.
In masa succesorala sunt evidentiate distinct bunurile mobile si bunurile imobile. Se specifica care este cota din bunurile comune ale sotului defunct care intra in masa succesorala si care este cota din aceste bunuri a sotului supravietuitor.
Se precizeaza natura succesiunii legale sau testamentare cu indicarea temeiului juridic al calificarii.
In pct. II al certificatului de mostenitor sunt enumerati mostenitorii acceptanti (identificati prin nume, prenume, domiciliu) cu specificarea datei acceptarii, calitatii succesorale si a cotei‑parti din mostenire care se cuvine fiecaruia.
Daca certificatul de mostenitor a fost eliberat pe baza unei hotarari judecatoresti, se mentioneaza acest lucru cu precizarea numarului hotararii, a datei pronuntarii, a numarului si anului dosarului, precum si a instantei care a pronuntat‑o.
Sunt mentionati in continuare succesibilii renuntatori la succesiune cu consemnarea datei si a numarului de inregistrare al declaratiei de renuntare.
In certificat se mentioneaza suma platita cu titlu de taxa succesorala si modalitatea in care a fost achitata (cu chitanta sau prin debitare, confirmata de administratia financiara) si a valorii timbrelor judiciare achitate.
Certificatul de mostenitor indeplineste doua functii:
a) este un mijloc de insezinare.
Mostenitorii care nu se bucura de sezina pot fi trimisi in posesiunea mostenirii numai prin eliberarea certificatului de mostenitor.
b) este un mijloc probator.
Certificatul de mostenitor nu investeste pe succesori cu anumite drepturi la mostenire.
Succesorii au dobandit aceste drepturi de la deschiderea succesiunii. Certificatul de mostenitor constata drepturi preexistente ale succesibilului, deci nu confera calitatea de mostenitor, ci o constata.
Puterea doveditoare a certificatului de mostenitor este diferita dupa cum certificatul este opus succesorilor care au consimtit la intocmirea lui sau este opus unor terte persoane.
a) In primul caz, intrucat certificatul de mostenitor se intemeiaza pe acordul succesorilor, care il si semneaza in fata notarului public, mentiunile cuprinse in certificat vor face dovada deplina impotriva mostenitorilor in privinta calitatii de mostenitor si a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte (art. 1133 alin. (1) C.civ. si art. 88 alin. 1 fraza a II‑a din Legea nr. 36/1995).
Ca orice act autentic insa certificatul de mostenitor poate fi anulat la cererea unuia dintre mostenitori care au consimtit la intocmirea lui pentru vicii de consimtamant sau pentru incapacitate.
b) Fata de terti, certificatul de mostenitor face dovada deplina a calitatii de mostenitor si a cotei sau a bunurilor care se cuvin fiecarui mostenitor in parte pana la proba contrara care se poate administra insa numai in cadrul unei actiuni in constatarea sau, dupa caz, in declararea nulitatii certificatului (art. 1133 alin. (1) si art. 1134 C.civ.)
El nu constituie insa un titlu de proprietate al bunurilor mentionate in cuprinsul sau. Certificatul de mostenitor nu face dovada dreptului de proprietate, adica nu constituie o dovada ca bunurile aflate in patrimoniul defunctului i‑au apartinut acestuia in proprietate.
El este un mijloc de dovada a dobandirii drepturilor pe cale de mostenire (mortis causa) si nu constituie dovada insasi a existentei acelui drept si cu atat mai putin un act constitutiv al acestui drept.
Notarul public constata si autentifica existenta si calitatea mostenitorilor, declaratia acestora privind bunurile aflate in masa succesorala si stabileste cotele care li se cuvin.
Certificatul de mostenitor nu este deci un titlu de proprietate si, prin urmare, el nu face dovada ca bunurile in cauza au fost proprietatea defunctului si, ca urmare a transmisiunii succesorale, acestea sunt proprietatea succesorului in lotul caruia se afla acele bunuri, daca fireste s‑a facut si imparteala bunurilor
Dovada dobandirii dreptului de proprietate de catre defunct se face cu alte mijloace de proba decat certificatul de mostenitor si declaratiile succesorilor.
De aceea, orice tert care a fost vatamat in drepturile sale prin certificatul de mostenitor poate cere anularea acestuia, iar in dovedirea actiunii poate folosi orice mijloc de proba permis de lege
"Cei care se considera vatamati in drepturile lor prin eliberarea certificatului de mostenitor pot cere instantei judecatoresti constatarea sau, dupa caz, declararea nulitatii acestuia si stabilirea drepturilor lor, conform legii", prevede art. 1144 C.civ.
Sub acest aspect, certificatul de mostenitor prezinta aceleasi caractere ca si actul autentic.
El face dovada pana la inscrierea in fals cu privire la mentiunile care reprezinta constatarile notarului public facute ex propriibus sensibus si in limitele atributiilor sale si face dovada pana la proba contrara cu privire la veracitatea continutului declaratiilor partilor.
Proba contrara poate fi administrata de cei care se considera vatamati in drepturile lor prin emiterea certificatului de mostenitor (terti, alti succesibili necitati in cadrul procedurii succesorale), dar numai in cadrul actiunii in anulare a certificatului de mostenitor.
Mostenitorii care au fost prezenti si au fost de acord cu mentiunile cuprinse in certificatul de mostenitor nu pot folosi actiunea in anulare impotriva certificatului de mosteitor rodul acordului lor de vointa, si deci nu pot administra proba contrara impotriva lui, afara de cazul in care actiunea in anulare este intemeiata pe viciul consimtamantului exprimat de mostenitor in fata notarului public sau pe incapacitatea mostenitorului reclamant.
In cadrul procesului de anulare a certificatului de mostenitor se pot administra orice mijloace de proba admise de lege (testamente, acte de stare civila, alte inscrisuri si chiar martori pentru stabilirea calitatii de mostenitor).
In cazul anularii certificatului de mostenitor, notarul public va elibera un nou certificat pe baza hotararii judecatoresti definitive si irevocabile.
In acest scop, instantele judecatoresti au obligatia de a trimite la biroul notarului public competent in solutionarea cauzei copie de pe hotararea ramasa definitiva si irevocabila, impreuna cu dosarul notarial, daca a fost cerut in timpul judecatii.
"Certificatul de mostenitor reprezinta acordul partilor (mostenitorilor) cu privire la calitatea lor de mostenitori, intinderea drepturilor pe care le au si bunurile mostenirii. El constituie dovada intre mostenitori cu privire la cele ce cuprinde, tocmai datorita caracterului sau conventional.
Fata de terti, insa, certificatul de mostenitor nu poate face dovada, chiar in cazul unui singur mostenitor, decat cu privire la calitatea acestuia de a fi dobandit bunurile ce constituie masa succesorala, dar nu si cu privire la componenta ei, chiar daca o mentioneaza. Astfel, mentiunile din certificatul de mostenitor nu au putere probanta impotriva tertilor in ceea ce priveste drepturile mostenitorilor." Trib. Suprem, sectia civila, decizia nr. 672 din 15 aprilie 1976, in "Revista romana de drept" nr. 10/1976, p. 63.
"Certificatul de mostenitor constituie numai un mijloc de proba a calitatii de succesor sau de legatar, el neconstituind un titlu de proprietate. Ca atare, reclamantul care, in baza unui certificat de mostenitor, revendica un imobil, este obligat sa dovedeasca dreptul de proprietate al autorului sau asupra acelui imobil, nefiind suficient sa pretinda ca paratul posesor nu are un asemenea drept.
In speta, reclamantul a sustinut ca si-a dovedit dreptul sau numai prin certificatul de mostenitor. Trib. Suprem, decizia civila nr. 162 din 16 februarie 1982, in "Revista romana de drept" nr. 1/1983, p. 62.
"Constatarile proprii ale notarului, ca agent instrumentator, precum data si locul intocmirii inscrisului, prezenta partilor, consemnarea corecta a declaratiilor facute sau constatarea unui fapt petrecut in prezenta sa, fac dovada pana la inscrierea in fals.
In aceste conditii, consemnarile declaratiilor prin care s-au renuntat la succesiune (efectuate in certificatul de mostenitor de catre notar) fac deplina dovada." C.S.J., sectia civila, decizia nr. 2468 din 22 decembrie 1992 in "Dreptul" nr. 10-11 din 1983, p. 117.
"Succesibilul care nu a fost prezent la notariat si, prin urmare, nu a consimtit la mentiunile din certificatul de mostenitor privind intinderea drepturilor succesorale si alcatuirea masei succesorale, poate cere oricand anularea certificatului de mostenitor, stabilirea masei succesorale si partajarea ei, dar cu conditia sa faca dovada acceptarii in termen a succesiunii, deoarece numai facand aceasta dovada el este socotit ca proprietar al bunurilor succesorale, de la data deschiderii succesiunii.
Daca insa, inauntrul termenului de acceptare a succesiunii, succesibilul nu si-a exercitat dreptul de optiune nici expres nici tacit, cum este cazul in speta, titlul de mostenitor se stinge, iar succesibilul este considerat strain de mostenire.
Intrucat succesibilul strain de mostenire nu poate emite pretentii asupra succesiunii, nu are calitate procesuala in actiunea privind anularea certificatului de mostenitor, pentru omisiunea inscrierii lui printre mostenitori si partaj." C.A. Iasi, decizia civila nr. 1337 din 17 noiembrie 1998, in "Culegere de practica judiciara a Curtii de Apel" pe anul 1998, p. 47.
"Certificatul de mostenitor este un instrument probator, care pana la anularea pe cale judecatoreasca, constituie dovada intre mostenitori cu referire la cele ce cuprinde.
Mentiunile sale pot fi contestate pe calea actiunii in anulare de catre cei ce emit pretentii asupra succesiunii, cat si de cei care au fost prejudiciati prin eliberarea sau cuprinsul sau.
Intre acestia se pot afla si cei ce pretind ca bunurile proprietatea lor au fost incluse in certificatul de mostenitor si au fost recunoscute de succesibili ca provenind de la defunctul a carui succesiune s-a dezbatut de catre notariat, si care a eliberat certificatul de mostenitor.
De aceea, actiunea in anularea certificatuluide mostenitor introdusa de o persoana care nu este succesor, imbraca forma actiunii in revendicare, incat reclamantul trebuie sa faca dovada proprietatii bunului." C.A. Craiova, Sectia civila, decizia nr. 720/1998, in Revista juridica a Olteniei - Curtea de Apel Craiova nr. 1/2 1999, p. 35-36.
"Actiunea in anularea unui certificat de mostenitor, are un caracter personal si se prescrie in termen de 3 ani. Acest termen incepe sa curga din principiu de la data eliberarii certificatului de mostenitor. Prin exceptie, in cazul in care titularul dreptului de actiune, din motive obiective nu a avut cunostinta de existenta certificatului de mostenitor, dreptul la actiune ia nastere de la data cand s-a luat cunostinta de existenta acestuia si deci din acelasi moment incepe sa curga si termenul de prescriptie. Termenul de prescriptie nu curge impotriva succesibilului minor; atunci cand nu are reprezentant legal, pe toata durata minoritatii." C.A. Bacau, decizia civila nr. 1296 din 6 decembrie 1996, in Jurisprudenta Curtii de Apel Bacau pe anul 1996, p. 30-31.
Acest referat nu se poate descarca
| E posibil sa te intereseze alte referate despre: |
| Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com | Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site. { Home } { Contact } { Termeni si conditii } |
Referate similare:
|
Cursuri |
Cauta referat |