"Devianta" organizationala si practicile de coruptie ale organelor de politie

"Devianta" organizationala si practicile de coruptie ale organelor de politie

Devianta organizationala include, intre altele, abuzuri comise de politie atat in beneficiul unor membrii, cat, mai ales pentru conservarea unor privilegii pentru intreaga "breasla" politieneasca. Inscrindu-se in aria "delictelor ocupationale", abuzurile comise de organele de politie sau practicile lor ilegale se refera, in majoritatea cazurilor, la primirea unor sume de bani, bunuri, cadouri sau la obtinerea unor facilitati ori gratuitati, de la diversi beneficiari, in schimbul prestarii unor servicii legale care revin, in mod obisnuit, politiei ca agentie de control social. Nu este vorba, in acest caz, numai de practici singulare ale unui politist sau altuia, ci de actiuni sistematice care fac parte din "stilul" organizational, din "privilegile" revendicate de membrii organizatiei politienesti pentru activitatea prestata in interesul public.

In general, publicul nu priveste aceste gratuitati sau "daruri" facute politistilor ca acte de coruptie. Aproape toti patronii investigati au declarat ca procedeaza astfel "pentru a se pune bine" cu cei care le pazesc bunurile si pentru a obtine de la politie protectia sporita.

Acceptarea unor mese gratuite, cadouri si bunuri reprezinta doar o practica care incalca dentologia profesionala, dar care poate conduce, numai in anumite conditii, la coruptie. Cel mai frecvent, sumele de bani platite politistilor reprezinta acte de coruptie, mai ales cand acestea sunt consecinta incalcarii de catre organele de politie a atributiilor de serviciu in beneficiul uno persoane private. Cazul cel mai reprezentativ il constituie jocurile ilegale de noroc care constituie o sursa importanta pentru politisti de a obtine venituri ilicite in schimbul tolerantei manifestate fata de aceasta activitate.

Cea mai importanta sursa de coruptie a politiei o reprezinta insa crima organizata, care, alaturi de jocurile de noroc, cuprinde traficul de droguri, extorcarea de fonduri (prin santaj sau amenintari ori chiar violenta), prostitutia, pornografia etc. Toate aceste forme de activitate ilegala sunt suficient de profitabile astfel ca cei care le patroneaza considera ca sumele de bani platite politistilor reprezinta "o buna investitie", in conditiile in care organele de politie vor tolera si chiar proteja afacerea respectiva, evitand efectuarea unui control social legal. Indiferent de nivelul la care opereaza, membrii retelelor crimei organizate utilizeaza coruperea politiei si a altor agentii de control social (justitia) ca mijloc principal de consolidare a influentei lor in societate, subminand, astfel principalele fundamente ale ordinii sociale. De fiecare data cand activitatea politiei - ca organ special desemnat sa apere interesele publice generale - interfereaza cu sfera intereselor private se poate vorbi de coruptie.