QReferate - referate pentru educatia ta.
Cercetarile noastre - sursa ta de inspiratie! Te ajutam gratuit, documente cu imagini si grafice. Fiecare document sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Documente transporturi

Coasta de Vest a Americi de Sud (Oceanul Pacific)



Coasta de Vest a Americi de Sud (Oceanul Pacific


Vanturile:

La nord de Ecuator. Alizeele de NE sufla de-a lungul lunilor Octombrie - Mai, in parte estica a regiunii. Direc ia vanturilor este in general E - NE cu o viteza medie de 10 - 18 Nd, dar cu doar 5 - 12 Nd in par ile ecuatoriale.



La W de meridianul de 150 E alizeele sunt flancate de Musonul de NE, care se stabilizeaza in partea NW a regiunii in luna Octombrie, datorita cre terii presiunii maselor de aer de deasupra Asiei. Acesta se intinde progresiv spre S i E, ajungand pana la paralela de 5 N in luna Decembrie; direc ia NE a musonului devine NW in moment ce ajunge i trece Ecuatorul pentru a crea Musonul de NW.

Musonul de NE slabe te in par ile W ale regiunii in lunile Aprilie i Mai, vanturile devin variabile i moderate, datorita scaderii presiunii maselor de aer de deasupra Asiei. La E in lunile Iunie i Iulie alizeele de NE variaza i slabesc devenind E sau SE cu o viteza medie de 5 - 12 Nd.

La sud de Ecuator. Alizeele de SE ac ioneaza intre 10 N i 25 - 35 N in perioada lunilor Iunie - Octombrie, avand o medie de 12 - 15 Nd, deasupra marii par ii a regiunii, cu o for a de doar 5 - 10 Nd in zonele ecuatoriale. In luna Octombrie alizeele devin variabile intre 5 S i Ecuator datorita apari iei musonului de NW, care se intinde progresiv spre NW. Vanturile de NW ajung pana la latitudinea de 10 S in decembrie cand sunt inlocuite de Alizeele de SE.

In luna Februarie Musonul de NW afecteaza toate zonele de la S de Ecuator din aceasta regiune, avand o viteza medie de 5 - 10 Nd. In luna Martie Musonul de NW incepe sa se retraga in timp ce vanturile din SE devin puternice afectand Stramtoarea Torres din Marea Arafura.

Vanturi puternice. In general vanturi de for a 7 sunt rare in aceasta zona. Cea mai mare frecven a apare la aproximativ 10 N cu o frecven a de 4 - 8% in luna Ianuarie i de 12% in luna Aprilie. Cel mai scazut procentaj se inregistreaza in luna Octombrie (2% sau chiar mai mic).

Zonele costiere. Vanturile din apropierea coastelor de obicei urmeaza direc ia generala a alizeelor, dar ele vor fi afectate de varia iile locale, datorita topografiei, orientarii coastei, precum i datorita brizei de uscat i de mare.

Insule mici i atoli au o mica influen a asupra direc iei generale a vanturilor. Insulele mari i cu relief muntos au o mai mare influen a asupra vanturilor, efectul acestora extinzandu-se uneori pana la 20 mile departare de coasta.

Briza de uscat i cea de mare. Acestea sunt de o importan a ridicata de-a lungul intregului an. Pentru zonele costiere briza de mare incepe sa sufle la mijlocul dimine ii, avand direc ia de deplasare a maselor de aer dinspre mare spre uscat. Aceasta ac ioneaza pana la amiaza cand poate atinge for a 4 - 5, dar dispare imediat dupa apusul soarelui.

Briza de uscat ac ioneaza seara tarziu, i este de obicei mai slaba decat briza de mare. Acolo unde coasta este abrupta, briza va fi intarita de efectul vanturilor catabatice. Briza de uscat de obicei inceteaza dupa rasarit. Efectul brizelor de uscat i de mare se poate observa cel mai bine in condi ii de calm, i in zone sub vant.

Topografia locala. Topografia cauzeaza importante modificari locale ale vanturilor. Stramtorile pot produce intarirea vanturilor prin fenomenul de canalizare. Stramtorile Vitiaz i Dampier reprezinta astfel de cazuri, unde pot apare frecvent vanturi puternice datorate zonei inguste.

Vanturile Fohn. Cand vanturile se deplaseaza deasupra mun ilor inal ii, suficienta umiditate se pierde de pe par ile din vant sub forma norilor i a precipita iilor, astfel incat vantul rezultat in partea se sub vant a zonei muntoase va fi cald i uscat - vantul Fohn. Aceste condi ii sunt des intalnite in Noua Britanie i Papua Noua Guinee in timpul Alizeelor de SE i a Musonului de NW.

Norii:

Deasupra insulelor numeroase nebulozitatea medie este de 5 - 7 optimi i nu prezinta o varia ie signifianta de la un sezon la altul. Totu i sunt de obicei cicluri zilnice, nebulozitatea maxima inregistrandu-se dupa - amiaza. Norii cumulus apar in zonele costiere datorita incalziri uscatului din timpul dimine ilor, aparand in momentele cand briza de mare se intare te. Dupa - amiaza grupari mari de nori cumulus i cumulonimbus pot aduce precipita ii i tunete. Seara cand uscatul se race te norii incep sa se disperseze.In largul marii nebulozitatea este de 4 - 5 optimi, in general norii care apar fiind de tipul cumulus.

Precipita ii:

Nivelul de precipita ii anuale pe intreaga regiune incluzand i Papua Noua Guinee este unul dintre cele mai ridicate de pe glob. Cu toate acestea, cantita iile de precipita ii variaza de la o zona la alta, chiar i de-a lungul insulelor, depinzand in mare partea de topografia locala.

In cele mai multe par i ale regiunii, media nivelului precipita iilor anuale este intre 2000 i 4000 mm, dar acest nivel fiind depa it in unele zone muntoase. Coasta Sudica a Noii Britanii are un nivel anual de 6000 mm, iar cel mai ridicat nivel al precipita iilor se gase te in Papua Noua Guinee cu o medie anuala de 10.000 mm. Prin contrast coastele adapostite au o medie anuala de doar 1000 mm.

Varia iile sezoniere ale precipita iilor. Marea majoritate a zonelor sunt afectate de o varia ie in nivelul precipita iilor de i diferen a de la un sezon la altul este intre ploios i foarte ploios. Sezonul ploios se identifica cu perioada anului cand ac ioneaza vanturile dominante.

Astfel, pentru cele mai mari insule muntoase de pe latitudini sudice, coatele i pantele muntoase expuse Musonului de NW au cel mai ridicat nivel de precipita ii in intervalul Ianuarie - Martie. Coastele i pantele expuse Alizeelor de SE au cel mai ridicat nivel de precipita ii in intervalul Mai - Octombrie. Cu toate acestea, sezonul Musonului de NW este considerata cea mai ploioasa perioada.

Pentru latitudinile nordice, Insulele Mariane i W Insulelor Caroline au un sezon uscat in timpul ac iunii Musonului de NE din Ianuarie pana in Aprilie. Cu toate acestea, precipita iile au loc incepand din Iulie pana in Octombrie, fiind datorate umidita ii transportate de Alizeele de E.

Insulele Caroline de E sunt foarte pu in influen ate de musoni, nivelul precipita iilor fiind cu pu in mai ridicat decat nivelul mediu anual care se inregistreaza in aceasta zona.

Varia iile diurne ale precipita iilor. Marea majoritate a precipita iilor sunt reprezentate de ploile toren iale aduse de norii care se dezvolta i se deplaseaza deasupra uscatului pe timpul zilei, i spre mare in timpul nop ii. Totu i suprafe ele de uscat i pe insule, cantita iile maxime de precipita ii au loc dupa - amiaza i seara, pe cand pe mare precipita iile sunt abundente pe timpul nop ii. Ploile asociate cu depresiunile tropicale, pot fi de lunga durata i toren iale.

Furtunile cu tunet. Acestea sunt un lucru obi nuit in Papua Noua Guinee, precum i in alte insule de la latitudini sudice. Aceste furtuni apar in 100 de zile pe an, avand cea mai mare frecven a in timpul lunilor de vara din emisfera sudica.

La N de Ecuator, furtunile cu tunet apar mai rar. In Insulele Mariane i Insulele Caroline de W, frecven a este de doar 20 - 25 de zile pe an, iar in Insulele Caroline de E de aproximativ 10 zile pe an, cu cea mai mare frecven a intre lunile Iunie i Decembrie.

Vizibilitatea:

Cea a pe mare. Cea a apare foarte rar pe mare in aceasta regiune astfel ca vizibilitatea este in general buna. Temperaturile ridicate ale apelor marii favorizeaza instabilitatea straturilor inferioare ale atmosferei astfel stopand formarea ce ii; cu toate acestea datorita ploile toren iale vizibilitatea poate scadea rapid. Ocazional cea a se poate crea pe coaste sau pe uscat, in mod particular noapte dupa ploaie.

Temperatura aerului:

Informa iile climaterice redau valorile medii i extreme pentru fiecare luna, pentru un numar de sta ii de coasta. Temperaturile raman ridicate pe tot intervalul anului, intre 20 i 32 C in medie. Varia ia sezoniera este foarte mica, cu excep ia par ii nordice a regiunii unde incursiunea maselor de aer rece, reduce media temperaturilor in timpul iernii.

Pentru latitudinile sudice, temperatura maxima a zilei in zonele costiere este intre 31 i 33 C in timpul Musonului de NW i de 28 - 30 C in timpul Alizeelor de SE.

Varia ia diurna este neglijabila deasupra oceanului, dar deasupra uscatului, in mod particular deasupra insulelor mari, poate fi de 6 - 7 C. Aceasta varia ie este remarcabila in zonele acoperite de vanturile predominante.

Umiditatea:

Umiditatea este strans legata de temperatura aerului i in mod normal aceasta scade cand temperatura aerului cre te. In timpul dimine ilor, cand temperatura aerului este cea mai scazuta, umiditatea are cel mai mare nivel. In general umiditatea este destul de ridicata pe intreaga regiune, dar saturarea apare foarte rar.

Informa iile climaterice dau medii lunare i anuale ale umidita ii relative pentru diferite sta ii de coasta. Valorile din timpul dimine ilor sunt intre 75% i 85%, iar valorile din timpul dupa - amiezilor intre 65% i 80%. Diferen e considerabile exista in insulele mari i in cele cu relief inalt. Pe partea de sub vant a acestor insule nebulozitatea mai redusa din timpul zilei de obicei rezulta in temperaturi mai ridicate i deci o umiditate mai scazuta decat in par ile din vant.

Efectul Fohn este cauzat de vanturile care se deplaseaza deasupra mun ilor, i poate provoca o umiditate relativa scazuta pe panta de sub vant a muntelui. In Papua Noua Guinee valorile minime extreme inregistrate la sta iile de coasta sunt de 45 - 50%.

Deasupra oceanului deschis varia ia diurna a umidita ii este foarte mica. Varia iile sezoniere, atat pe uscat cat i pe ocean sunt de asemenea mici, de obicei sub 5%. Umiditatea tinde sa fie mai redusa primavara i mai ridicata toamna in ambele emisfere. In general, cu cat alizeele sunt mai puternice cu atat umiditatea va fi mai redusa. Vanturile care se deplaseaza de la latitudini joase spre latitudini inalte tind sa creasca valoare umidita ii fa a de vanturile care se deplaseaza in direc ie opusa, spre ecuator.

Anticiclonii

In aceasta zona nu sunt inregistrate traiectorii ale ciclonilor in mod obi nuit. Totu i vanturile din zona sunt dominate de centura semi-permanenta de inalta presiune a Oceanului Pacific de N i S precum i de anticiclonii din perioada sezonului rece mare se dezvolta deasupra continentelor Australia i Asia. Din acest imens anticiclon i i trag originea vanturile alizee i musonul.

Depresiunile tropicale iau na tere deasupra apelor calde de la tropice unde umiditatea aerului este ridicata. Vanturile de suprafa a i furtunile pot deveni extrem de violente i chiar periculoase. Furtunile se manifesta prin vanturi puternice, ploi toren iale, marea montata, i valuri de o inal ime anormala. Circula ia vanturilor din interiorul furtunilor tropicale este in sens trigonometric in emisfera N, i in sensul acelor de ceas in emisfera S.

Dezvoltarea, deplasarea i frecven a. Cu excep ia unei centuri de aproximativ 4 la N i S de Ecuator, toate regiunile din zona dezbatuta sunt afectate de depresiunile tropicale.

Latitudinile sudice. Sezonul depresiunilor tropicale este intre Noiembrie i Aprilie, acestea avand cea mai mare frecven a intre lunile Ianuarie i Martie. Depresiunile tropicale pot aparea i in celelalte luni ale anului, dar este destul de neobi nuit.

Zona de apari ie a acestor depresiuni este situata intre paralelele de 5 S i 10 S, in special in Marea Arafura i in apropierea Insulelor Solomon. Totu i, aceste depresiuni se intensifica intre paralelele de 10 S i 15 S. Direc ia de deplasare poate fi oricare, dar de obicei va avea o orientare sudica. Pot schimba direc ia de deplasare pe nea teptat, iar unele depresiuni urmeaza o direc ie cu total diferita.

Frecven a furtunilor variaza foarte mult de la an la an, dar pe o perioada de 20 de ani, media este de 5 - 6 depresiuni tropicale vor ajunge la stadiul de furtuni tropicale. Din aceste furtuni tropicale una din trei se va dezvolta ajungand la for a nivelul de uragan. Totu i in unii ani se pot dezvolta pana la 6-7 uragane, pe cand in al i ani acest fenomen nu va apare.

Latitudinile nordice ale regiunii in cauza reprezinta zona de origine a numeroase furtuni tropicale i typhoon-uri care afecteaza partea de NW a Oceanului Pacific, ocazional cauzand devastari in Insulele Filipine i in arile Asiei de E i SE. Regiunea de la W de 150 E are cea mai mare frecven a de furtuni tropicale din lume. Unele dintre cele mai violente furtuni, au fost inregistrate in partea NW a regiunii, avand vanturi ce depa eau 100 Nd.

Apari ia acestor furtuni poate avea loc oricand, dar in general sezonul typhoon-urilor este intre lunile Iulie - Octombrie, avand o frecven a maxima in lunile August i Septembrie. Marea majoritate a furtunilor i i au ca origine zona dintre paralelele de 5 N i 20 N.

Ini ial furtunile se deplaseaza incet, 5 - 10 Nd, pe o direc ie W - NW. Unele depresiuni continua aceasta traiectorie, ramanand in zona latitudinilor joase, iar altele se pot abate, urcand spre latitudini inalte de unde vor lua o direc ie NE, sporindu- i viteza.

Frecven a depresiunilor variaza de la an la an, dar in medie se pot a tepta in jur de 10 furtuni tropicale pe an. Din acestea o mare parte se pot transforma in typhoon. Nu au existat ani fara ca nici un typhoon sa se formeze, de i in unii ani unele arii ale regiunii pot sa fie neafectate.

Presiunea:

Oscila iile diurne. Principala fluctua ie a presiunii din aceasta regiune este cauzata de oscila ia diurna, care inregistreaza valori de 2.5 pana la 3 hPa. Valorile maxime ale presiunii sunt in general inregistrate la orele 10:00 i 22:00 ora locala, iar valoare minima sunt inregistrate la orele 04:00 i 16:00 ora locala. Cand au loc disturbari, scaderea sau ridicarea signifianta a presiunii poate fi mascata de oscila ia diurna a presiunii, de aceea aceasta trebuie sa fie luata in considerarea cand se face citirea barometrului.

Tabelul de mai jos reda amplitudinea oscila iilor la intervale de o ora, ceea ce da posibilitatea deducerii valorii exact pentru a putea fi comparata cu presiunea medie a lunii. Modificarile presiunii exacte de la o observa ie la alta vor indica tendin a medie a presiunii.

Clima si vremea:

Zona in cauza are o clima tropicala maritima. Temperaturile i umiditatea sunt ridicate i sunt mici diferen e intre sezoane. Se pot a tepta cantita ii insemnate de precipita ii.

Singurul element care variaza considerabil este vantul. Centurile alizeelor din emisfera N i S formeaza Zona de Acoperire Inter - Tropicala. Aceasta zona migreaza spre N i spre S in func ie de sezon rezultand un ciclu regulat al vanturilor. De i alizeele sunt afectate de zona de uscat a continentelor Asia i Australia ciclurile sezoniere sunt foarte consistente deasupra unui mare procent din zona studiata.

Furtunile tropicale pot afecta toate zonele din aceasta regiune, cu excep ia zonei cuprinse intre paralelele de 4 N/S. Totu i, in general furtunile sunt rare, iar vanturile sunt de obicei moderate.

Marea majoritate a insulelor prezinta relief muntos, ceea ce duce la o varietate a condi iilor climatice datorita altitudini i a topografiei. O diferen a consistenta poate fi observata in frecven a precipita iilor de la o zona la alta, datorita expunerii la vanturi. Inghe ul poate aparea la inal imi mai mari de 2200m pe varfurile mun ilor din Papua Noua Guinee, iar la inal imi de peste 4000m se poate depune zapada. Cea a nu este un fenomen obi nuit pe mare, dar atunci cand apare duce la o reducere drastica a vizibilita ii.

Caracteristicile apei de mare:

Salinitatea. Este de obicei mai scazuta in zonele ecuatoriale. Salinitate media a apelor de suprafa a din regiunea dezbatuta este intre 34.5 i 35.5 de-a lungul anului. Valori sub 34.5 sunt observate intre paralelele de 5 N i 10 N, unde ac ioneaza Curentul Ecuatorial de Nord i Contra - curentul Ecuatorial.

Densitatea. Densitatea sau greutatea specifica a apelor de suprafa a din regiunea dezbatuta este intre 1.0215 i 1.0235 g/cm3. In timpul iernii i al primaverii din emisfera N, densitatea maxima s-a observat in partea nordica a regiuni, in timp ce in timpul verii i al toamnei din emisfera N, densitatea maxima este in partea S a zonei (SE-ul Papua Noua Guinee). Densitatea minima a fost observata in partea centrala a regiunii i este practic constata pe toata perioada anului.

In interiorul lagunelor, i in special acelea cu o deschidere ingusta, evaporarea din timpul zilei poate afecta densitatea i salinitatea. Acestea sunt afectate intr-o masura mai mare in apropierea zonelor de varsare a raurilor mari in mare. (Papua Noua Guinee).

Temperatura apelor de suprafa a. Intre paralelele de latitudine 10 S i 15 N temperatura apelor de suprafata este ridicata (26 C - 30 C) pe tot timpul anului, variind pu in de la zona la zona. In sezonul cald din emisfera nordica aceste condi ii se extind pana la N de paralela de 25 N. Cea mai scazuta medie a temperaturii pentru o luna a fost inregistrata in luna Februarie, la 25 N ; 135 E.

In emisfera sudica cea mai scazuta media a fost inregistrata in largul coastelor Papua Noii Guinee in lunile August i Septembrie, cand temperatura a scazut la 26 C.

Cu excep ia par ii de NW a regiuni dezbatute, temperatura medie a apelor de suprafa a de la o luna la alta variaza cu 1 C - 2 C.

Nivelul Marii:

Schimbari anormale ale nivelului marii s-au inregistrat in parte vestica I centrala a Oceanului Pacific, rezultand in diferen e de aproximativ 0.5 m. Acestea apar la intervale neregulate, posibil la ca iva ani diferen a, i pot dura pentru o perioada de cateva luni. Acest fenomen pare fi asociat cu procesele meteorologice i oceanografice ale oceanului, una dintre manifestarile majore fiind El Nino. Cauza acestui fenomen nu este suficient de bine in eleasa, deci nu se pot da avertismente exacte asupra varia iei nivelului marii. El Nino este un curent oceanic cald, care strabate coastele de W ale Peru, in direc ia S.

Maree:

Mareea din aceasta parte a Oceanul Pacific este complicata, datorita condi iilor locale existente printe numeroasele insule. In marea parte a regiunii dezbatute mai sus, mareea este semi - diurna.

Inal imea mareei din aceasta regiune are o medie de 1.2 m i este cuprinsa intre 0.3 pana la 2.1 m.

Curentii de mare:

Curen ii de maree tind sa fie foarte puternici in canalele dintre insule i atoli, i in mod special in pasajele dintre recifele de corali, chiar daca nivelul mareei nu este scazut. In mod normal viteza curentilor de maree din aceste pasaje ajunge la 5 Nd, in cele mai inguste deschideri. Totu i, destul de des exista o diferen a vizibila intre for a curentului de flux, fa a de for a curentului de reflux, cel de-al doilea fiind mai puternic.

In general perioada de timp in care nivelul mareei ramane constant este mai mare in timpul HW, de i i atunci este destul de scurt.

Acolo unde un recif de corali este situata in apropierea coastelor, o hula puternica poate arunca apa peste recif, aceasta scapand cauzeaza un curent constant.

Vanturile locale, asociate cu furtunile tropicale, pot indrepta apa catre interiorul unei lagune, pe partea de sub vant, unde este re inuta de corali. Aceasta cauzeaza o cre tere a volumelor de apa din interiorul lagunei. In aceste condi ii scaparea apei dupa incetarea vanturilor poate crea un curent constant i considerabil ca for a.

Valurile din Oceanul Pacific de Sud

Intre ecuator i 20 S, la W de long. 160 W, sunt intalnite valuri de hula care se propaga din direc iile NE i SE, iar intre 20 S i 30 S, valurile de hula din direc iile SE i SW, fara insa sa se poata identifica o direc ie dominanta.

Intre 30 lat. S i 50 lat. S, hula de SW este in general moderata sau puternica, mai ales in partea sudica a zonei, unde se intalne te i hula confuza.

La E de long. 160 W intre latitudinile 30 S i 50 S i intre longitudinile 80 W i 120 W, direc iile i caracteristicile valurilor de hula sunt insuficient studiate.

Pe coastele vestice ale Americi de Sud, intre latitudinile 10 i 40 S se semnaleaza valuri de hula care se propaga din SW. Cea mai dificila regiune pentru navigatori se afla situata intre latitudinile 30 S i 50 S i intre longitudinile 130 W i 160 W, unde se intalnesc aproape permanent valuri de hula cu inal imi ce depa esc 6 m. Tot in aceasta regiune s-au semnalat i valuri de hula a caror lungime de unda a depa it 300m.

Vanturile vestice sau "Roaring forties" sunt predominante in centura sudica de presiune inalta. Traseul aproape continuu al depresiunilor de la W la E, face ca vanturile sa varieze atat prin direc ie cat i prin for a. Furtunile sunt foarte frecvente, in special in timpul iernii, moment in care vanturile pot atinge for a 7 pe S/B timp de 5 - 10 zile pe luna de-a lungul centurii create intre latitudinile de 30 S i 40 S. Pe timpul verii furtunile sunt mai pu in frecvente i apar cu precadere mai la sud.

Ca i in zona de ac iune a vanturilor de vest din alte oceane, vremea este foarte variabila. Perioadele cu nivel de nebulozitate ridicat, ploi, ninsori (asociate cu mi carea fronturilor calde dinspre E) alterneaza cu vreme frumoasa. Vremea buna pe perioada mai indelungata apare foarte rar i nebulozitatea in general este crescuta.

Vizibilitatea variaza considerabil. Cea a apare destul de des pe timpul verii, de la 3 - 5 zile pe perioada unei luni.


Nu se poate descarca referatul
Acest document nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte documente despre:


Copyright © 2024 - Toate drepturile rezervate QReferat.com Folositi documentele afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul document pe baza informatiilor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }