Conventia de la chicago (1944) si organizatia aviatiei civile internationale

CONVENTIA DE LA CHICAGO (1944) SI ORGANIZATIA AVIATIEI CIVILE INTERNATIONALE

I.1. Generalitati

La inceputul secolului XX, Romania - aflandu-se printre primele 8 state constructoare de avioane din lume - a facut parte dintre tarile initiatoare si semnatare ale Conventiei pentru reglementarea navigatiei aeriene internationale de la Paris (13 octombrie 1919). Aceasta conventie, depasita de evenimentele generate de cel de-al doilea razboi mondial, a fost inlocuita - cand marea conflagratie nu se sfarsise inca - de Conventia de la Chicago. Adoptata la 7 Docembrie 1944, in cadrul Conferintei de la Chicago, conventia reprezinta cea mai ampla reglementare juridico-tehnica in domeniul aviatiei civile creandu-se si Organizatia Aviatiei Civile Internationale. Cele de state participanate la conferinta, faptul ca s-a adoptat o conventie, 3 acorduri 12 anexe tehnice, toate acestea constituie dovada ca s-a dorit crearea unui nou cadru juridic pentru aviatia civila internationala, urmare a dezvoltarii si amplificarii colaborarii intre state si domeniul transporturilor aeriene civile. Romania a devenit stat semnatar al  Conventiei si membru al OACI in 1965.
Actul final semnat la 7 Docembrie 1944 a avut atasate alte patru documente:
- "Acordul Interimar asupra Aviatiei Civile Internationale" destinat perioadei interimare pana cand statele semnatare vor fi putut sa ratifice o noua conventie, a inflintat PICAO (Provisional international Civil Ailation Iinternational), o OACI provizorie;
- "Conventia asupra Aviatiei Civile Intertationale" - cunoscuta si sub numele de Conventia de la Chicago" (1CAO Doc 7300) destinata fundamentarii reglementarilor internationale in acest domeniu si crearii Organizatiei Aviatiei Civile Internationale;
- "Acordul privind serviciile aeriene internationale de tranzit" - cunoscut si sub numele de "Acordul celor doua libertati ale aerului" ('ICAO Doc 7500);
- "Acordul asupra transportului aerian international" - cunoscut si sub numele de "Acordul celor cinci libertati ale aerului" (ICAO Doc 7587).
Organizatla Aviatiei Civile Internationale (OACI/ICAO) a fost fondata la 4 aprifie 1947, o data cu intrarea in vigoare a instrumenunui sau constitutiv - Conventia de la Chicago.
"Constitutia OACI" - Conventia reprezinta si un acord multilateral ce urmareste promovarea ordinii, sigurantei si dezvoltarii eFICiente a aviatiei civile internationale. Pentru indeplinirea acestor obiective Conventia deisineste drepturile si obligatiile statelor contractante in domeniul aviatiei civile internationale si introduce prevederi pentru cooperarea in domeniul facilitatilor TRANSPORTULUI aerian si al imbunatatirii serviciilor si instalatiilor de navigatie aeriana.
Obiectivele de baza ale Conventiei de la Chicago sunt prevazute in preambulul acesteia, vizand mentinerea pacii mondlale si importanta dezvoltarii aviatiei civile internationale: guvemele semnatare, convenind asupra anumitor principii si aranjamente pentru ca aviatia civila internationala sa se poata dezvolta intr-un mod sigur si ordenat si pentru ca serviciile internationale de transporturi aeriene sa poata isi internelate pe o baza de posibilitati egale pentru toti si sa fie exploatate intr-un mod sanatos si economic au inchelat, in acest scop, prezenta Conventie".
Conventia cuprinde 96 de articole, iMPartite in 22 de capitole si parti (Navigatla aeriana; OACI; Transportul aerian international; Dispozitii finale) si statuteaza patru principii ale drepunui aerian international:
- suveranitatea statelor si dreptul de survol (libertatile aerului);
- obligatla statelor de a furniza servicii si instalatii si sisteme standard de navigatie aeriana
- siguranta circulatiei aeriene;
- securitatea serviciilor de transport aerian.
In legatura cu sfera de aplicare a Conventiei se arata ca Aceasta se aplica numai 'aeronavelor civile", fara a da o definitie aeronavei civile sau aeronavei de stat.
Principiul conform carula aeronavele au nationalitatea statului in care sunt inmatriculate atribuie aceasta nationalitate legii nationale a statulul in care este inmatriculata aeronava, indiferent de nationalitatea proprietarului sau a exploatanunui aeronavei, mentionand ca o aeronava nu poate isi valabil inmatriculata in mai multe state.
Inspirandu-se din Conventia de la Partis, Conventia de la Chicago reuseste sa reglementeze intr-o mariiera mai clara si mai coMPleta, transporturile aeriene internationale neregulate (survolul, escaia tehnica), precum si transporturile aeriene regulate, cabotajul, interdictla de survol pentru aeronavele fara pilot sau pentru anumite zone ale teritoriului national.
Fiecare stat contractant are dreptul ca, in iMPrejurari excepionale sau in timpul unei perioade de criza, sa restranga sau sa interzica in mod provizonu si cu efecte imediate, survolul teritoriului sau sau al unei parti din interiorul sau cu conditia ca Aceasta restrictie sau interdictie sa se aplice fara deosebire de nationalitate tuturor celorlalte state.
Orice aeronava care patrunde pe teritoriul unui stat contractant va trebui, daca reglementarile acelui stat o cer, sa aterizeze pe un aeroport desemnat de acest stat in scopul inspectiilor vamale sau de alta natura. Orice aeronava care parasete teritoriul unui stat contractant este obligata sa pomeasca de la un aeroport vamal desemnat in acelasi fel. Toate statele contractante au obligatla sa publice sau sa transmita OACI caracteristicile tuturor aeroporturilor desemnate ca aeroporturi vamale.
Obligatii pentru statele contractante conform Conventiei de la Chicago:
- fiecare stat contractant are nu numai dreptul dar si datorla de a garanta si de a respecta regulile aerului cu privire la toate aeronavele care survoleaza teritoriul sau sau care efectueaza manevre pe teritoriul sau;
- fiecare stat contractant este obligat sa adepte masuri prin care sa se asigure ca aeronavele cu insemnele sale nationale, onunde s-ar gasi, se conformeaza regulilor si regulamentelor aplicabile la locul respective;
- fiecare stat contractant are obligalla de a veghea ca propriile sale regulamente de circulatie aerilana sa fie pe cat posibil, conforme cu normele si procedurile stabilite de OACI;
- fiecare stat este obligat sa urmareasca judiclar orice persoana care incaica regulile aplicabile.

Deasupra marii libere se vor respecta regulile ce se vor stabili in aplicarea Conventiei de la Chicago, statutate prin Anexa 2 ICAO si prin ICAO Doc 4444.
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca aeronavele. Orice aeronava a unui stat contractant al Conventiei de la Chicago, folosita in navigatla intemaionala, va trebui. conform art.29. sa fie inzestrata cu urmatoarele documente obligatorii:
. ceriFICatul de inmatriculare;
. Certificatul de navigabilitate
. auiorizatiile corespunzatoare pentru fiecare membru de echipaj;
. jumalul de bord:
. autorizatla pentru statla radio a aeronavei, daca aeronava este detato cu aparate de radiocomunicatie;
. lista nominala a calatorilor, punctele de imbarcare si de destinatie, daca aeronava transporta caiatori;
. un mariifest si Doclaratii detallate privind incarcatura, daca aeronava transporta marfuri.
Statul in care este inmatriculata aeronava va elibera si valida certificatele de navigabilitate, brevetele de aptitudine, autorizatiile pilotilor si ale celorlalti membri ai echipajului (de conducere), fiecare stat contractant rezervandu-si dreptul de a nu recunoaste valabile pentru survolul propriullui sau teritoriu brevetele de aptitudine si autorizatiile conferite unui cetatean al sau de catre un alt stat contractant. Recunoasterea documentelor enumerate anterior de catre celelalte state contractante ale Conventiei va isi facuta dear daca respectivele documente au fost eliberate sau validate in conditii echivalente sau superioare normelor minime care ar putea sa fie stabilite periodic in temeiul Conventiei.
In art.34 din Conventia de la Chicago se mentioneaza ca jumalul de bord trebuie sa contina date cu privire la aeronava, la echipaj si la fiecare caiatorie.
Conform Conventiei, orice aeroport al unui stat contractant care este deschis folosintei publice pentru aeronavele nationale ale acelui stat va isi deschis, in aceleasi conditii aeronavelor tuturor celorlalte state contractante.

I.2. Organizatia Aviatiei Civile Internationale (OACI)

Conventia de la Chicago, prin Titlul II (art 43-66), prevede inisiintarea si
reglementeaza activitatea Organizatiei Aviatiei Civile Internationale - OACI (International Civil Avlation Organisation -ICAO), organizatie ce are drept scopuri dezvoltarea principiilor si tehnicii navigatiei aeriene internationale, precum si favorizarea stabilirii si dezvoltarii transporturilor aeriene internationale astfel ca:
- sa asigure dezvoltarea ordenata si sigura a aviatiei civile internationale in lumea intreaga:
- sa incurajeze in scopuri pasnice tehnica constructla si exploatarea aeronavelor;
- sa incurajeze dezvoltarea cailor aeriene, a aeroporturilor si a instalatiilor de navigatie;
- sa dezvolte transporturi aeriene sigure, regulate, eFICace si economice;
- sa evite risipa economica provocata de coriceurenta excesiva;
- sa se asigure ca drepturile statelor contractante sunt integral respectate si ca fiecare stat are o posibilitate echitabila de a exploata intreprinderi de transport aerian international;
- sa evite orice discriminare intre statele contractante;
- sa amelioreze siguranta zborului in navigatla aerilana internationala;
- sa favorizeze, in general, dezvoltarea aeronauticii civile internationale sub toate aspectele sale.
Romania a devenit stat membru al OACI in 1965, an in care a ratificat Conventia de la Chicago. In prezent sunt 188 de state member OACI.
Structura OACI OACI prezinta urmatoarea structura:
- Adunarea tuturor statelor contractante - se intruneste o data la 3 ani avand printre alte
atributii pe cele de examinare a propunerilor de modificare sau amendare a Conventiei de
la Chicago;
- Consiliul statelor contractante - organ permanent ales de Adunare avand ca functie principala printre altele adeptarea normelor si practicilor internationale recomandate si desemnarea lor sub numele de "Anexe" la Conventie;
- Comisla de Navigatie Aeriana - responsabila pentru examinarea, coordonarea si planimiscarea intregii activitati OACI insiusivdezvoltarea si modificarea SARPs; - Comitetul de Transport Aerian;
- Comitetul .Juridic;
- Comitetul Comun de Sprijin pentru Serviciile de Navigatie Aeriana;
- Comitetul de Isinante; - Comitetul pentru lnterventii Ilicite:
- Comitelul de Cooperare Tehnica
Referitor la documentele emise de OACI cele 18 Anexe cuprind prevederi detallate pentru iMPlementarea normelor Conventiei:
- Anexa 1 - Licentierea personalului;
- Anexa 2 - Regulile aerului;
- Anexa 3 - Asistenta meteorologica pentru navigatla aeriana internationala;
- Anexa - Harti aeronautice;
- Anexa 5 - Unitatile de masura utilizate in operatiunile aeriene si la sol;
-Anexa 6 - Operarea aeronavei;
-Anexa 7- Semnale de nationalitate si de inregistrare ale aeronavelor;
-Anexa 8 - Aeronavigabilitatea aeronavei;
-Anexa - Facilitati;
-Anexa 10 - Telecomunicatii aeronautice;
-Anexa 11 - Serviciile de trafic aerian;
-Anexa 12 - Cautare si salvare;
-Anexa 13 - Investigarea accidentelor;
-Anexa 14 - Aerodromuri;
-Anexa 15 - Serviciile de informare aeronautica;
-Anexa 16 - Protectia mediului inconjurator;
-Anexa 17 - Securitate - Protectia aviatiei civile Internationale impotriva actelor ilicite;
-Anexa 18 - Transportul in siguranta pe calea aerului a bunurilor periculoase.
O anexa OACI prezinta urmatoarele parti coMPonente nefiind necesare ca acestea sa se regaseasca in fiecare anexa:
1.Standarde (Norme) si Practici Recomandate-Standards and Recomanded Practices(SARP's); 2.Apendixurile - Appendices; 3.Definitiile de termeni - Definitions; 4.Tabelele si Isigurile - Tables and Figures; 5.Suplimentele/Adaosurile - Attachement.

Standardele (Normele) sunt specificatii / precizari cu aplicare uniforma recunoscute ca necesare pentru siguranta si regularitatea navigatiei aeriene internationale si fara de care statele contractante se vor conforma, in coriceordarta cu prevederile Conventiei.
Practicile recomandate sunt specificatii cu aplicare uniforma a caror importanta este recunoscuta pentru siguranta si regularitatea navigatiei aeriene internationale.
Apendixurile sunt prevederi grupate, de regula separat si care fac parte integranta din Normele si Practicile Recomandate adoptate de Consiliu OACI.
Tabelele si isigurile sunt adaugate la SARP's, le suplimenteaza sau le ilustreaza pe acestea, constituind o parte a acestora si avand acelasi statut.
Definitiile sunt o parte esentiala a fiecarui SARP's in parte neavand statut independent explica termenii utilizati in SARp's care nu sunt autoexplicativi, adica nu au inlelesul general acceptat de dictionarul explicativ. Important de mentionat este ca schimbarea sensului unui termen afecteaza intrega specificatie / precizare.
Suplimentele/Adaosurile sunt materiale suplimentare la SARP's sau incluse ca ghid pentru aplicarea SARP's.
OACI a procedat, in scopuri de navigatie aeriana, la iMParirea intregului mapamond in noua regiuni: North America (NAM); North Atlantic (NAT); Europe (EUR); Middle East (MID); Caribbean (CAR); South America (SAM); Asla (ASLA); PaciFIC (PAC); Africa-Indlan Ocean (AISI).
Organizatla are un sediu central - la Montreal (Quebec, Canada) - si 7 Birouri Regionale (Regional OfFICes) in urmatoarele puncte de pe glob:
Biroul pentru Asla si PaciFIC la Bangkok (Thailanda);
Biroul pentru Estul si Sudul Africii, la Nairobi (Kenya);
Biroul pentru Africa de Vest si Centrala, La Dakar (Senegal);
Biroul pentru Europa si Atlanticul de Nord, la Partis (Faranta);
Biroul pentru Orientul Mijlociu, la Cairo (Egipt);
Biroul pentru America de Sud, la Lima (Peru);
Biroul pentru America de Nord Centrala si Caraibe, la Mexico City (Mexic).

I.3. Acordul relativ la Serviciile Aeriene Internationale de Tranzit - ICAO Doc 7500

Acordul a fost semnat la 7 Docemlorie 1944 la Chicago in cadrul Conferintei Internationale a aviatiei civile si a intrat in vigoare pentru fiecare stat semnatar la data aderarii. Incepanad sa se aplice din 30 lanuarie 1945, acordul are 11 parti si mai este cunoscut sub numele de <<Acordul celor doua libertati ale aerului >>, fiecare stat contractant obligandu-se, cu privire la serviciile aeriene regulate sa permita celorlalte state contractante:
- Dreptul de a survola teritoriul sau fara a ateriza;
- Dreptul de a ateriza in scopuri necomerciale.
<Escala necomerciala> este considerata escaia avand alt scop Decat imbarcarea sau debarcarea pax, marfuri sau postei, reducandu-se la o simpla escala tehnica, devenita obligatorie datorita conditiilor meteo nefavorabile sau alimentarii cu combustibil.

I.4. Acordul relativ la Transportul Aerian International - ICAO Doc 7587

Intrat in vigoare la data de 8 februarie 1945, Acordul are 11 parti si este cunoscut ca <<Acordul celor cinci libertati ale aerului >>, pe langa primele deua libertati ale aerului amintite anterior, fiind prevazuta si obligatla statelor contractante de a garanta celorlalte state:
- Dreptul de a debarca pax. posta si cargo, imbarcate pe teritoriul statului de inmatriculare a aeronavei;
- Dreptul de a imbarca pax. posa si cargo, destinate a isi transportate pe teritoriul statului de inmatriculare a aeronavei;
- Dreptul de a imbarca pax. posta si cargo, destinate a isi transportate pe teritoriul altor state contractante, precum si dreptul de a debarca pax. posta si cargo care provin de pe astfel de teritorii.
Pentru ambele Acorduri exista restrictii, astfel ca cele cinci libertati ale aerului nu sunt aplicabile in cazul aeroporturilor utilizate pentru scopuri militare si in zonele in care se desfasoara ostilitati sau care fac obiectul ocupatiei militare.
Astazi exista un numar de 9 libertati ale aerului, celor cinci libertati considerate tehnice, adaugandu-li-se alte patru libertati considerate modeme:
- Dreplul de a transporta pax, posta si cargo intre doua state de catre un transportator
apartinand unui al treilea stat, vla statul de origine al transportatorului;
- Dreprul de a transporta pax, posta si cargo intre doua state de catre un transportator
apartinand unui al treilea stat, fara a face escaia pe teritoriul national al transportatorului;
- Dreptul de a transporta pax, posta si cargo intre doua puncte diferite apartinand teritoriului national al altui stat;
- Dreptul de transporta pax, posta si cargo intre diferite puncte apartinand teritoriului
national al altui stat, putand avea sau nu punctul de plecare sau de destinatie pe teritoriul national al transportatorului.