QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Structura parlamentului








Structura parlamentului[1]


Parlamentul poate fi alcatuit dintr-o singura camera (unicameralism) sau doua camere (bicameralism). Ambele structuri au avantaje si dezavantaje, adepti si adversari.




Unicameralismul este specific statelor unitare. Parlamentul, avand o unica adunare, este constituit prin sufragiu universal, egal, direct si secret. Existenta unei singure camere evita prelungirea procesului legislativ, asa incat puterea legislativa lucreaza cu eficacitate sporita. In plus, sunt reduse considerabil si costurile parlamentare. Dezavantajul il constituie posibilitatea instaurarii 'despotismului' parlamentar, intrucat nu exista o contraputere de acelasi rang.

Bicameralismul reprezinta regula in cazul statelor federale, exprimand structura dualista a acestora. Dupa justificarea ce a stat la baza instituirii lui, bicameralismul este de trei feluri: bicameralism aristocratic, bicameralism politic si bicameralism federal.

a) Bicameralismul aristocratic. Aceasta formula, utilizata in statele unitare, asociaza camerei inferioare cu caracter reprezentativ, rezultata din sufragiu, o camera superioara alcatuita pe criterii aristocratice care este mentinuta din respect pentru traditie. Ex. Camera Lorzilor in Anglia.

b) Bicameralismul politic este un sistem parlamentar utilizat, de asemenea in statele unitare, cea de-a doua camera - Senatul - raspunzand unor conceptii politice care au in vedere stavilirea abuzului de putere ce rezulta din 'legea numarului', usor de comis in cazul camerei unice asigurandu-se astfel si mai multa chibzuinta in alcatuirea legii. Intr-un cuvant, bicameralismul politic urmareste ponderarea procesului legislativ printr-o divizare a puterii legislative. Ex. Belgia si Franta. Exista doua conceptii, in privinta atributiilor recunoscute camerei superioare:

I. Bicameralismul egalitar, care inseamna conferirea de atributii relativ egale, camerei superioare, cu cele ale camerei inferioare, in scopul instituirii unui adevarat parteneriat in procesul legislativ. Ex. Belgia.

II. Bicameralismul inegalitar, care inseamna stabilirea unor atributii mai restranse pentru camera superioara, decat cele recunoscute camerei inferioare, care devine astfel predominanta, motivat de faptul ca Senatul reprezinta interesele unor minoritati, pe cand camera inferioara reprezinta interesele natiunii in ansamblu. Ex. Franta.



c) Bicameralismul federal este determinat de structura dualista a statului si raspunde necesitatii de a asigura echilibrul si armonia intre statele federate si statul unional. In acest sens, existenta a doua camere satisface doua exigente indispensabile: reprezentarea uniunii in ansamblu si reprezentarea statelor membre. Se apreciaza ca aceasta dubla reprezentare se poate realiza in mod corespunzator, doar cu respectarea a doua reguli:

  • reprezentarea egala a fiecarui stat federat indiferent de marime;
  • acordarea de prerogative similare, in materie legislativa, ambelor camere.

In concluzie, retinem faptul ca intre structura Parlamentului si structura de stat exista o anumita corelatie. Daca in cadrul statelor unitare este posibila optiunea pentru un Parlament unicameral sau bicameral, statul federal presupune obligatoriu existenta in cadrul Parlamentului a unei a doua camere care sa reprezinte interesele statelor membre.




Ioan MURARU, Simina TANASESCU, Op. cit., 2001, pp. 464-467; Ion DELEANU, Op. cit., pp. 233-236.

Pericolul despotismului parlamentului este mai rau ca al unui individ, pentru ca, fiind o institutie colectiva, nu poate fi trasa la raspundere. Ioan MURARU, Simina TANASESCU, Op.cit., 2004, p.167.




Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }