Semnificatia Summit-ului de la Praga pentru Romania

Semnificatia Summit-ului de la Praga pentru Romania

Summit-ul NATO de la Praga (21 - 22 noiembrie 2002) va ramane cu siguranta drept un moment cu o semnificatie deosebita in istoria Aliantei. Praga a constituit un inceput de drum. Praga inseamna transformarea Aliantei. Tema Summit-ului "Noi capacitati, noi membri, noi relatii" exprima cu claritate ca la Praga au fost analizate toate aspectele adaptarii Aliantei la evolutia mediului de securitate global. Noul mediu de securitate implica, pe de o parte, misiuni noi pentru Alianta, iar pe de alta parte, redefinirea capacitatilor pe care statele membre le pot oferi pentru realizarea noilor misiuni.

Largirea NATO. Summit-ul de la Praga a prilejuit a doua extindere a NATO, prin lansarea invitatiei politice de aderare la Alianta Nord-Atlantica catre sapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia si Slovenia. Largirea NATO a cuprins, astfel, trei directii strategice: nordul (tarile baltice), centrul si sud-est-ul Europei. Includerea celor sapte tari in Alianta, dupa Polonia, Republica Ceha si Ungaria, invitate in 1997, a contribuit la consolidarea continuitatii teritoriului NATO si la extinderea spatiului de stabilitate si securitate al Aliantei de la Marea Baltica la Marea Neagra. Ideea dezvoltarii unei astfel de initiative a fost conturata la Reuniunea ministrilor apararii din tarile NATO (6 iunie 2002) si are in vedere reajustarea unei initiative similare adoptate la Summit-ul NATO de la Washington din 1999. Summit-ul de la Praga consacra astfel o noua initiativa denumita "Angajamentul de la Praga privind Capacitatile".

Distinctia majora fata de initiativa precedenta a NATO se refera la reducerea deficientelor in capacitatile aliate, pe opt sectoare operationale cheie: apararea impotriva atacurilor chimice, biologice, radiologice sau nucleare, informatii si supraveghere, detectarea tintelor; sistemul de supraveghere la sol; comanda, control si comunicatii, eficienta de lupta, inclusiv munitii de inalta precizie, transport strategic aerian si maritim, capacitati de realimentare in aer, capacitati dislocabile pentru sprijinirea fortelor combatante. Forta de Reactie a NATO - Initiativa NATO Response Force a fost lansata cu prilejul reuniunii informale a ministrilor apararii ai statelor membre NATO, care a avut loc la Varsovia (24-25 septembrie 2002). Ea vizeaza constituirea unei forte de reactie rapida a NATO, cu un efectiv de aproximativ 21.000 militari, compusa din elemente terestre, aeriene si navale si dispunand de o capacitate de desfasurare in termen scurt (7 zile), puternic sustinute logistic si informativ. Acest mecanism va constitui instrumentul de proiectie a fortei NATO dincolo de granitele Aliantei. Perioada de timp, de aproximativ doi ani, prevazuta pentru crearea si operationalizarea fortei, subliniaza importanta acordata initiativei in procesul de restructurare si modernizare a NATO in perspectiva noilor amenintari asimetrice ale secolului XXI.

Romania a salutat lansarea initiativei Forta de Reactie NATO (FRN) si a anuntat intentia de a participa, ca viitor membru NATO, la constituirea si operationalizarea FRN. Romania va inainta o oferta care sa demonstreze credibilitatea potentialului politico-militar romanesc.

Odata cu sfarsitul Razboiului rece, NATO a considerat ca dezvoltarea unor relatii constructive si de cooperare cu Rusia prezinta un element cheie al stabilitatii si securitatii in Europa. La 27 mai 1997 s-a semnat la Paris "Actul Fondator privind Relatiile Mutuale, Cooperarea si Securitatea intre NATO si Federatia Rusa"[1]. Prin acest document s-a convenit infiintarea Consiliului permanent comun NATO-Rusia, care s-a intrunit pentru prima data la 18 iulie 1997. La 28 mai 2002 a fost creat un nou organism de cooperare al Aliantei-Consiliul NATO-Rusia. Cu aceeasi ocazie, s-a semnat Declaratia privind relatiile NATO-Rusia (Declaratia de la Roma).

La Summit-ul NATO de la Praga, sefii de stat si de guvern din statele membre NATO au adoptat decizia de a invita Romania sa inceapa negocierile de aderare la Alianta. Alaturi de Romania, au mai primit invitatii de aderare Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia si Slovenia. Decizia de invitare a Romaniei in vederea lansarii negocierilor de aderare la NATO este un eveniment de importanta majora pentru tara noastra. Practic, Romania a intrat intr-o noua etapa a istoriei sale. Momentul Praga reprezinta etapa decisiva pentru ca Romania sa devina membru al NATO. Este insa numai primul pas - pasul simbolic. Eforturi importante au fost dedicate negocierilor de aderare si pregatirii procesului de ratificare a aderarii. Pe plan intern, a urmat o perioada de transformari majore, in vederea atingerii, in toate privintele a standardelor NATO. Prin aderarea la NATO, Romania se alatura unei familii din care, cel putin spiritual si cultural, a facut intotdeauna parte. Interesele vitale de securitate si aparare a tarii vor fi garantate de alte state. In acelasi timp, Romania va contribui ea insasi la garantarea securitatii si apararii altor state.