QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Raspunderea colectiva si raspunderea individuala a ministrilor








Raspunderea colectiva si raspunderea individuala a ministrilor


Potrivit art. 108, alin 1 din Constitutie, “Guvernul raspunde politic numai in fata Parlamentului pentru intreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului raspunde politic solidar cu ceilalti membri pentru activitatea Guvernului si pentru actele acestuia”.


Raspunderea politica colectiva a Guvernului se bazeaza pe solidaritatea echipei guvernamentale. Guvernul, din punct de vedere politic, raspunde solidar pentru actele si faptele sale. “Aceasta raspundere actioneaza inainte de toate fata de electorat, apoi fata de partidele politice care ii asigura sprijinul parlamentar si, in cele din urma, fata de Parlament.”





Art. 108 alin. 1 din Constitutie consacra principiul raspunderii politice unice a Guvernului in fata Parlamentului. Aceasta prevedere subliniaza ca incetarea mandatului Guvernului, cu toate presiunile ce pot fi exercitate din diferite segmente ale corpului electoral sau de catre partidele politice, nu poate fi decat rezultatul vointei parlamentare. Prin urmare, numai Parlamentul poate sanctiona erorile politice ale Guvernului, prin aprobarea unei motiuni de cenzura, care duce la demiterea Guvernului. Promovarea motiunii de cenzura are in vedere intreaga echipa guvernamentala, dupa cum acordarea votului de incredere a avut in vedere in mod global lista Guvernului.


“Regimul nostru constitutional nu admite promovarea unei motiuni de cenzura individuale prin care sa se puna capat exercitarii unei anumite functii de membru al Guvernului.” . In aceste conditii, actele si faptele unui membru al Guvernului se pot imputa intregii echipe guvernamentale, in conditiile in care Primul-ministru nu propune presedintelui Romaniei revocarea acelui membru al Guvernului a carui conduita politica sau juridica poate declansa promovarea unei motiuni de cenzura.


Un alt autor[3] arata ca in sistemul nostru constitutional nu este reglementata o raaspundere politica personala a fiecarui membru al Guvernului pentru activitatea si actele acestuia, in cazul in care Parlamentul adopta o motiune de cenzura Guvernul fiind demis in intregul sau.


Deoarece Guvernul a fost investit pe baza votului de incredere acordat in bloc, prin acceptarea intregii liste prezentata de candidatul la functia de Prim-ministru si a programului guvernamental, raspunderea politica a fiecarui membru al Guvernului este solidara cu a celorlalti membri. Ca atare, “pentru activitatea necorespunzatoare a unuia dintre membrii sai, Guvernul poate fi demis in intregime, greseala acestuia extinzandu-si efectele politice asupra intregii echipe guvernamentale, care prin aceasta pierde increderea Parlamentului, acordata la investitura.”[4]


“Tinand cont ca, la acordarea increderii de catre Parlament, acesta a avut in vedere, pe langa programul de guvernare, intreaga echipa guvernamentala, deci lista membrilor Guvernului, privita ca un bloc unitar, centrat pe persoana candidatului la functia de prim-ministru, iar nu individual pe fiecare membru, rezulta ca, simetric, retragerea increderii, prin adoptarea unei motiuni de cenzura, nu poate privi decat Guvernul in ansamblul sau, iar nu un anumit membru al acestuia.”[5]


O opinie contrara este in sensul ca “nimic nu opreste ca motiunea de cenzura sa vizeze numai unii membri ai Guvernului sau numai un membru al Guvernului, intrucat fiecare membru al Guvernului, potrivit art. 108, alin 1, raspunde politic in fata Parlamentului atat pentru propria activitate, cat si pentru activitatea Guvernului in ansamblu.”[6]


“Responsabilitatea ministeriala este in acelasi timp individuala si colectiva.”


Avand in vedere ca in prezent nivelul decizional se afla in cadrul partidelor, fapt care practic face ca mecanismul raspunderii politice solidare a Guvernului sa fie nefunctional din cauza existentei unei majoritati apartinand unui singur partid sau unei coalitii, face ca raspunderea individuala sa fie cel mai des pusa in cauza si sa corespunda cu mai multa eficienta si promptitudine atat necesitatii de continuitate in activitatea guvernamentala cat si aceleia de schimbare.


Existenta responsabilitatii individiale a ministrilor face ca Guvernul sa reflecte in componenta sa oscilatia balantei de forte la nivelul partidelor, permitand facerea si desfacerea aliantelor care sunt apte sa asigure majoritatea capabila sa mentina Guvernul.





Astfel “responsabilitatea individuala face ca remanierea sa creasca in importanta si ea sa fie o chestiune ce priveste nu doar Executivul, ci si Legislativul. Ea intareste astfel controlul parlamentar, substituind armei absolute a cenzurii o intelegere si o aplicare realista a responsabilitatii.”


Sustinerea existentei raspunderii politice individuale a membrilor Guvernului porneste in mod necesar de la evidenta ca raspunderea politica a Guvernului in raport cu Parlamentul, si numai in acest caz, este solidara.


Raspunderea individuala a ministrilor este angajata fata de Primul-ministru. In sistemul nostru constitutional Guvernul si membrii sai nu raspund politic in fata Sefului statului.


Izvorul constitutional al raspunderii politice individuale se afla in art. 85, alin. 2  potrivit caruia “In caz de remaniere guvernamentala sau de vacanta a postului, Presedintele revoca si numeste, la propunerea primului-ministru, pe unii membri ai Guvernului.”


Este vorba despre raspunderea individuala a ministrilor concretizata in procedura remanierii guvernamentale.




Ioan Vida, Puterea executiva si administratia publica, Bucuresti, 1994, p. 103

Idem.

V. Prisacaru, op. cit., p.107

M. Preda, op. cit., p. 134

C.L. Popescu, art. cit., p.64

A. Iorgovan, op. cit., p. 481

D. Claudiu Danisor, op. cit., p. 385

D.C. Danisor, op. cit., p 386


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }