QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

REFERAT Imunitatea diplomatica









REFERAT







Imunitatea diplomatica



Principiul teritorialitatii – specific aplicarii normei juridice in spatiu – presupune ca pe teritoriul unui stat actioneaza numai jurisdictia acelui stat, reglementand conduita tutu-ror persoanelor aflate pe acel teritoriu, excluzand actiunea legilor altor state.


Aplicarea principiului teritorialitatii nu este absoluta, deoarece necesitatea mentinerii si dezvoltarii relatiilor cu alte state – a relatiilor internationale – impun admiterea unor exceptii de la acest principiu, derogari care se numesc „exceptii ale extrateri-torialitatii”.


Exceptiile de extrateritorialitate se stabilesc de regula prin tratate sau conventii bilaterale sau multilaterale dintre state, pe baza de reciprocitate sau se acorda in mod unilateral.


In conditiile in care in aplicarea exceptiilor de extrateritorialitate se tine seama de prin-cipiile dreptului international, de principiile egalitatii suverane a statelor, al recipro-citatii, al liberului consimtamant, ele nu afecteaza principiul suveranitatii nationale. Dimpotriva, ele faciliteaza expansiunea relatiilor internationale.


Cele mai relevante si uzuale forme de exceptari sunt:

imunitatea diplomatica

statutul juridic al consulilor

regimul juridic al unor categorii de straini


Principiul imunitatii diplomatice este una dintrele cele mai vechi elemente ale relatiilor externe. De exemplu guvernele Greciei si Romei Antice acordau statut special solilor. Conceptul de baza a evoluat de-a lungul timpului, si a rezistat pana in ziua de azi.


Ca materie al legii internationale, imunitatea diplomatica initial se baza pe obiceiul si practica judiciara internationala. In perioada de dupa al II-lea Razboi Mondial s-au incheiat o serie de conventii internationale, cele mai de seama fiind Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice din 1961 si Concentia de la Viena cu privire la relatiile consulare din 1963.


Aceste conventii au stabilit regulile de baza privind statutul diplomatic si statutul consular, si au uniformizat aplicarea lor.


Referitor la relatiile internationale Constitutia Romaniei prevede in articolul 10: „Romania intretine si dezvolta relatii pasnice cu toate statele si, in acest cadru, relatii de buna vecinatate, intemeiate pe principiile si pe celelalte norme general admise ale dreptului international.”


Referitor la dreptul international, in articolul 11, alin. se precizeaza: „Statul roman se obliga sa indeplineasca intocmai si cu buna-credinta obligatiile ce-i revin din tratatele la care este parte.”


Romania a ratificat Conventia de la Viena cu privire la relatiile diplomatice – con-ventie semnata de 63 de state si intrata in vigoare la data de 25 aprilie 1965 –  in 1968 prin Decretul nr.566.


La Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare, adoptata in cadrul Conferin-tei de codificare a dreptului consular, convocata de O.N.U. in anul 1963 si intrata in vigoare la 19 martie 1967, Romania – Republica Socialista Romania – a aderat in 1971 prin Decretul nr.481.


In 1708 Parlamentul Britanic a recunoscut oficial imunitatea diplomatica si a interzis arestarea solilor straini.


Legislatia Statelor Unite ale Americii privind imunitatea diplomatica isi are radacinile in Anglia. In anul 1790 Statele Unite au adoptat o legislatie similara prin care acorda imunitate absoluta diplomatilor, familiilor acestora si personalului care-i deserveste. Aceasta lege a ramas in vigoare pana in anul 1978 cand a fost inlocuit cu actuala Lege privind Relatiile Diplomatice. Aceasta a avut ca scop principal alinierea legislatiei Statelor Unite la Conventia cu privire la relatiile diplomatice de la Viena din 1961 si intrata in vigoare in Statele Unite in 1972.


Imunitatea diplomatica consta in exceptarea personalului corpului diplomatic si a persoanelor asociate acestora de la jurisdictia statului in care sunt acreditati.


Imunitatea diplomatica presupune:



imunitate de jurisdictie

inviolabilitatea personala a reprezentantilor diplomatici

inviolabilitatea cladirilor reprezentantei diplomatice

inviolabilitatea mijloacelor de transport apartinatoare reprezentantei diplomatice

inviolabilitatea corespondentei diplomatice

Pe langa cele enumerate mai sus personalul diplomatic beneficiaza si de alte facilitati ca: scutirea de taxe si impozite personale, de taxe vamale, de prestatii personale si altele.


In cazul in care un reprezentant diplomatic incalca jurisdictia tarii in care a fost acreditat, guvernul tarii de resedinta il poate declara persona non grata, ceea ce atrage dupa sine rechemarea sau expulzarea lui, urmand sa raspunda pentru faptele sale in fata instantelor statului sau.


Personalul tehnic si administrativ beneficiaza de o imunitate restransa, neavand imunitate de jurisdictie, imunitatea privind doar actele savarsite in cadrul exercitarii functiilor lor oficiale.


Pe langa personalul misiunii diplomatice beneficiaza de imunitate si anumite privilegii si sediul misiunii diplomatice, respectiv resedinta particulara a agentilor diplomatici. Sediul misiunii respectiv resedinta particulara a agentilor diplomatici se bucura de inviolabilitate. Nu se poate patrunde in acestea decat cu consimtamantul sefului misiunii sau al agentului diplomatic.


In cazul consulilor si consulatelor exceptiile sunt similare si sunt stabilite pe baza de reciprocitate.


Ansamblul exceptiilor, in cazul misiunilor diplomatice si al agentilor diplomatici, de la legislatia statului de resedinta poarta denumirea de statut diplomatic iar in cazul consulatelor si consulilor poarta denumirea de statut consular.


Cea mai recenta lege privind Statutul Corpului diplomatic si consular al Romaniei este Legea nr.269 din 17 iunie 2003, in care la art.3, alin.(2) se specifica: „Pe perioada cat se afla in misiune in strainatate, membrilor Corpului diplomatic si consular li se aplica si prevederile tratatelor la care Romania este parte, precum si alte reguli care decurg din normele dreptului international.”




Bibliografie

Radu I. Motica, Gheorghe Mihai, Teoria geerala a dreptului,  Editura ALL Beck, Bucuresti, 2001

  1. Andrei Sida, Introducere in teoria generala a dreptului, Editura Augusta, Timisoara, 1998
  2. Lucrare prezentata la Conferinta de la Las Vegas in martie 2000 de catre domnul Clay Hays, Seful Oficiului Relatiilor Publice - Mijloace de transport diplomatice – Oficiu al Departamentului de Stat al SUA (Chief of Community Relations, Diplomatic Motor Vehicle - DMV, Office at the U.S. Department of State)
  3. Decretul nr.566/1968 pentru ratificarea Conventiei cu privire la relatiile diplomatice, incheiata la Viena la 18 aprilie 1961
  4. Decretul nr.481/1971 pentru aderarea Republicii Socialiste Romania la Conventia de la Viena cu privire la relatiile consulare
  5. Lege nr.269 din 17 iunie 2003 privind Statutul Corpului diplomatic si consular al Romaniei



loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }