Institutiile politice si administrative - test

INSTITUTIILE POLITICE SI ADMINISTRATIVE - TEST

1. Mesajele adresate Parlamentului de catre Presedintele Romaniei:

a. sunt acte politice;

b. imbraca forma decretelor prezidentiale;

c. sunt acte juridice.

ANS: a + c

2. Mesajele adresate Parlamentului de catre Presedintele Romaniei pot fi atacate in instanta de contencios administrativ:

a. da, cele juridice

b. nu

c. la Curtea Constitutionala

ANS: a

3. Dizolvarea Parlamentului de catre Presedintele Romaniei:

a. poate avea loc o singura data intr-un an, dar nu in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui;

b. poate avea loc de doua ori in cursul unui an. dar nu in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui;

c. poate avea loc de mai multe ori in cursul unui an, dar nu in ultimele 6 luni ale mandatului Presedintelui.

ANS: a

4. Presedintele Romaniei desemneaza:

a. primul ministru;

b. candidatul la functia de prim ministru;

c. Guvernul.

ANS: b

5. Poate fi atacata in instanta de contencios desemnarea Primului ministru de catre Presedintele Romaniei:

a. nu

b. da

c. la Curtea Constitutionala

ANS: a

6. Presedintele Romaniei:

a. negociaza tratatele internationale;

b. incheie tratate internationale;

c. le si negociaza, le si incheie.

ANS: b

7. aspunderea politica a Presedintelui Romaniei intervine pentru:

a. savarsirea unor fapte grave, prin care se incalca Constitutia;

b. savarsirea infractiunii de tradare;

c. savarsirea faptei de inalta tradare.

ANS: c

8. Fapta de inalta tradare a Presedintelui Romaniei poate fi atacata cu actiune in contencios administrativ:

a. da

b. nu

c. la instanta penala

ANS: b

9. Raspunderea penala a Presedintelui Romaniei intervine pentru:

a. savarsirea uneia dintre infractiunile prevazute de Codul penal:

b. savarsirea infractiunii de tradare;

c. savarsirea faptei de inalta tradare.

ANS: c

10. Notiunea de executiv bicefal sau dualist, semnifica faptul ca:

a. executivul are doi seii. Presedintele si Guvernul:

b. executivul are doi sefi. Presedintele si Primul - ministru;

c. executivul are doi sefi. Guvernul si Primul - ministru;

ANS: a

11. Presedintele poate participa la sedintele Guvernului:

a. cand se discuta probleme de interes national care privesc politica externa, apararea nationala, asigurarea ordinii publice sau la cererea primului ministru;

b. de cate ori doreste Presedintele;

c. de cate ori doreste primul ministru.

ANS: a

12. Cand participa Presedintele Romaniei la sedintele Guvernului:

a. cand este invitat de Domnul Prim ministru

b. cand doreste Presedintele

c. cand se discuta probleme privind politica externa

ANS: a + c

13. Remanierea guvernamentala este o atributie a Presedintelui, pe care o exercita:

a. la propunerea Guvernului;

b. la propunerea primului-ministru;

c. la propunerea Parlamentului.

ANS: b

14. In cazul raspunderii politice, Presedintele:

a. este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

b. nu este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

c. poate da explicatii Guvernului cu privire la faptele care i se imputa.

ANS: a

15. In cazul raspunderii penale, Presedintele:

a. este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

b. nu este obligat sa dea explicatii Parlamentului cu privire la faptele care i se imputa;

c. poate da explicatii Primului-ministru cu privire la faptele care i se imputa.

ANS.a

16. Inalta Curte de Casatie si Justitie, judecand faptele de inalta tradare ale Presedintelui:

a obligata sa il condamne pe Presedinte;

b. proceda astfel, incat sa il achite pe Presedinte;

c.functie de conditiile concrete de fapt si de drept poate fie sa il condamne, fie sa il achite pe Presedinte.

ANS: c

17. Care dintre faptele savarsite de Presedintele Romaniei este judecata de Inalta Curte de Casatie si Justitie:

a. fapta de inalta tradare

b. fapta de calomnie

c. fapta de furt din dauna avutului obstesc

ANS: a

18. Aprobarea cererii de suspendare din functie atrage dupa sine interimatul functiei de Presedinte, care se exercita:

a. numai de presedintele Senatului;

b. numai de presedintele Camerei Deputatilor;

c. de presedintele Senatului sau, in lipsa acestuia, de presedintele Camerei Deputatilor.

ANS: c

19. Decretele Presedintelui reprezinta:

a. singura forma prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile;

b. una din formele prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile, cea juridica;

c. forma politica prin care Presedintele isi duce la indeplinire atributiile.

ANS: b

20. Decretele Presedintelui Romaniei pot fi atacate in contenciosul administrativ:

a. da

b. nu

c. da, doar cele cu caracter juridic

ANS: c

21. Decretele Presedintelui sunt:

a. acte cu caracter juridic;

b. acte cu caracter politic;

c. acte cu caracter complex, politic si juridic, in egala masura.

ANS: c

22. Mesajele Presedintelui sunt:

a. o forma de colaborare intre Presedinte si Parlament;

b. un instrument de control al Presedintelui de catre Parlament;

c. un mijloc de control al Parlamentului de catre Presedinte.

ANS: a

23. Raspunderea penala are urmatoarele faze procedurale:

a. faza politica, aceasta constand in punerea sub acuzare de catre Parlament;

b. faza juridica, aceasta constand in sesizarea Parchetului General de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie si judecata de catre inalta Curte de Casatie si Justitie;

c. atat faza politica, dar si faza juridica.

ANS: c

24. Referendumul pentru demiterea Presedintelui se organizeaza:

a. de catre Parlament;

b. de catre Guvern;

c. de catre Primul- ministru.

ANS: b

25. In cazul nepublicarii decretului Presedintelui in Monitorul Oficial intervine urmatoarea sanctiune:

a. nulitatea absoluta a decretului;

b. nulitatea relativa a decretului;

c. inexistenta decretului.

ANS: c

26. Decretul Presedintelui Romaniei nepublicat intr-un Monitor Oficial conduce la:

a. obligativitatea decretului

b. anularea decretului

c. inexistenta decretului

ANS: c

27. Decretele Presedintelui se contrasemneaza

a. de catre Primul ministru;

b. de presedintele Senatului;

c. de presedintele Camerei Deputatilor.

ANS: a

28. Se supun contrasemnarii:

a. toate decretele Presedintelui;

b. acele decrete ale Presedintelui care sunt prevazute in Constitutie;

c. acele decrete stabilite de catre Presedinte;

ANS: b

29. Prin intermediul contrasemnarii se asigura:

a. un control indirect din partea Parlamentului asupra activitatii Presedintelui;

b. un control indirect din partea Guvernului asupra activitatii Presedintelui;

c. un control direct din partea Primului - ministru asupra activitatii Presedintelui.

ANS: a

30. Presedintele poate consulta Guvernul:

a. atunci cand sunt probleme urgente si de importanta deosebita;

b. atunci cand considera de cuviinta;

c. atunci cand il nemultumeste activitatea Guvernului.

ANS: a

31. Sedintele Guvernului la care participa Presedintele sunt prezidate:

a. de catre presedinte;

b. de catre primul- ministru;

c. sunt prezidate fie de Presedinte, fie de Primul-ministru, dupa caz

ANS: c

32. Actele Guvernului, adoptate Ia sedintele la care participa si Presedintele:

a. sunt contrasemnate de Presedinte;

b. sunt semnate de Presedinte si contrasemnate de ministri care au sarcina punerii lor in executare;

c. sunt semnate de Primul-ministru si contrasemnate de ministri care au sarcina punerii lor in executare;

ANS: c

33. Actele Guvernului pot fi atacate in instanta de judecata pentru nelegalitate:

a. nu pot fi atacate

b. pot fi atacate la instanta civila

c. ordonantele si hotararile de Guvern pot fi atacate la instanta de contencios administrativ

ANS: c

34. Promulgarea legii de catre Presedinte se poate face:

a. intr-un termen de 20 de zile de la data trimiterii spre promulgare;

b. intr-un termen de 10 de zile de la data trimiterii spre promulgare;

c. Presedintele nu este tinut de nici un termen, in interiorul caruia sa faca

promulgarea legii.

ANS: a

35. Promulgarea legii de catre Presedinte:

a. este o obligatie constitutionala a acestuia;

b. este un atribut specific numai Presedintelui Romaniei;

c. este lasata la latitudinea Presedintelui Romaniei.

ANS: a

36. Presedintele are posibilitatea sa se opuna promulgarii legii:

a. doar sesizand Curtea Constitutionala, in cazul cand apreciaza ca legea e

neconstitutionala;

b. doar solicitand reexaminarea legii de catre Parlament, in cazul cand apreciaza ca legea e neoportuna din punct de vedere politic;

c. sesizeaza Curtea Constitutionala, sau trimite legea Parlamentului spre reexaminare

ANS: c

37. Judecatorii numiti de presedintele Romaniei:

a. se bucura de inamovibilitate;

b. se bucura de imunitate;

c. se bucura de stabilitate;

ANS: a

38. Care este actul prin care Presedintele Romaniei numeste judecatorii in functie:

a. prin lege

b. prin hotarare de Guvern

c. prin decret prezidential

ANS: c

39. In ce situatii este interzisa dizolvarea Parlamentului de catre presedinte:

a. in timpul starii de asediu, de urgenta sau in ultimele sase luni ale mandatului presedintelui;

b. in cursul primului an al mandatului presedintelui

c. in ultimele 6 luni de mandat

ANS: a

40. Presedintele acorda:

a. gratierea individuala;

b. gratierea colectiva;

c. amnistia.

ANS: a

41. Presedintele Romaniei acorda titluri onorifice :

a. meritul judiciar pentru judecatori

b. titlul de doctor in stiinte politice

c. premii stiintifice

ANS: a

42. Mesajul prezentat de presedinte atrage urmatoarele consecinte juridice:

a. intrunirea Parlamentului in sedinta comuna pentru a prezenta mesajul;

b. intrunirea Parlamentului in sedinta comuna pentru a prezenta si dezbate mesajul;

c. adoptarea de catre Parlament a unei legi referitoare la problema care a facut obiectul mesajului.

ANS: b

43. Presedintele exercita functia de mediere:

a. intre statul roman si alte state;

b. intre Parlament si Guvern;

c. intre cele trei puteri ale statului si intre stat si societate.

ANS: c

44. Presedintele se poate opune promulgarii unei legi:

a. sesizand Curtea Constitutionala sau, dupa caz, parlamentul;

b. sesizand Guvernul;

c. sesizand inalta Curte de Casatie si Justitie.

ANS: a

45. Presedintele numeste Guvernul:

a. care a primit votul de incredere de la Parlament;

b. nu e obligat sa tina seama de votul de incredere de la Parlament

c. numeste in Guvern alte persoane

ANS: a

46. Presedintele este:

a. comandantul fortelor armate si presedinte al CSAT;

b. numai comandantul fortelor armate;

c. comandantul fortelor armate si vicepresedinte al CSAT.

ANS: a

47. Actele de comandament privind fortele armate ale Presedintelui pot fi atacate in instanta:

a. nu pot fi atacate

b. sunt exceptate de la controlul de legalitate pe calea instantei de contencios

c. pot fi atacate la instanta civila

ANS: b

48. Structura Guvernului, potrivit Constitutiei, este:

a. prim ministru, ministri si alti membri, stabiliti prin lege organica;

b. prim ministru, ministri, ministri delegati;

c. prim ministru, ministri, ministri delegati, alti membri stabiliti prin lege organica

ANS: c

49. Exercitarea mandatului Guvernului incepe de la data:

a. acordarii votului de investitura de catre Parlament;

b. emiterii decretului prezidential de numire;

c. depunerii juramantului in fata Presedintelui Romaniei.

ANS: c

50. Functia de membru al Guvernului este incompatibila cu:

a. calitatea de deputat sau senator;

b. exercitarea altei functii publice de autoritate, cu exceptia aceleia de deputat sau de senator;

c. exercitarea de acte de comert, inclusiv a vanzarii de actiuni.

ANS: b

51. Angajarea raspunderii Guvernului poate avea ca obiect:

a. un program de guvernare, o declaratie politica si un proiect de lege;

b. o declaratie politica si un proiect de lege, organica sau ordinara;

c. un program de guvernare si o declaratie politica.

ANS: a

52. Raspunderea Guvernului este o raspundere:

a. penala

b. civila

c. politica

ANS: c

53. Ordonantele obisnuite (simple):

a. se emit in baza unei imputerniciri data de Senatul Romaniei;

b. se emit pe baza unei legi de abilitare a Parlamentului;

c. se pot emite fara lege de abilitare.

ANS: b

54. Interpelarile pot fi :

a. orale sau scrise;

b. numai orale;

c. numai scrise.

ANS: c

55. De cate feluri pot fi interpelarile:

a. politice

b. publice

c. orale sau scrise

ANS: b

56. Intrebarile pot fi:

a. orale sau scrise;

b. numai orale;

c. numai scrise.

ANS: a

57. Hotararile de Guvern se adopta:

a. pentru organizarea executarii legilor;

b. pentru a inlocui legea;

c. pentru a modifica sau completa legea.

ANS: a

58. Hotararile de Guvern trebuie publicate si unde:

a. in culegeri de hotarari ale Guvernului

b. in Monitorul Oficial al Romaniei

c. nu trebuie publicate

ANS: b

59. Hotararile de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanta de judecata:

a. pot fi atacate la instanta civila

b. nu pot fi atacate la nici o instanta de judecata

c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ

ANS: c

60. Ordonantele de Guvern se adopta:

a. pentru organizarea executarii legilor;

b. pentru a inlocui legea;

c. pentru a modifica sau completa legea.

ANS: b

61. Ordonantele de Guvern pot fi atacate pentru nelegalitate la instanta de judecata:

a. pot fi atacate la instanta civila

b. nu pot fi atacate la nici o instanta de judecata

c. se pot ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ, doar insotite de exceptia de neconstitutionalitate

ANS: c

62. Ordonantele simple (obisnuite) se adopta:

a. domeniul legilor organice;

b. in domeniul legilor ordinare;

c. atat in domeniul legilor organice, cat si al celor ordinare.

ANS: b

63. Ordonantele simple (obisnuite ):

a. se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului;

b. se supun aprobarii Parlamentului doar daca legea de abilitare prevede acest lucru;

c. se supun aprobarii Parlamentului doar atunci cand Guvernul hotaraste acest lucru.

ANS: b

64. Ordonantele de urgenta:

a. se supun intotdeauna aprobarii Parlamentului;

b. se supun aprobarii Parlamentului doar daca legea de abilitare prevede acest lucru;

c. se supun aprobarii Parlamentului doar atunci cand Guvernul hotaraste acest lucru.

ANS: a

65. Ordonantele de urgenta se adopta:

a. in situatii extraordinare, a caror reglementare nu poate fi amanata;

b. in cazuri extraordinare;

c. atunci cand Guvernul apreciaza ca este necesara adoptarea unei asemenea ordonante.

ANS: a

66. Ordonantele de urgenta intra in vigoare:

a. la data adoptarii;

b. la data depunerii spre aprobare la Parlament, indiferent daca a fost sau nu publicata in Monitorul Oficial;

c. la data depunerii spre aprobare la Parlament, cu conditia sa fi fost publicata in Monitorul Oficial.

ANS: c

67. Nepublicarea unei hotarari sau ordonante de Guvern atrage una din urmatoarele sanctiuni:

a. inexistenta;

b. nulitatea absoluta;

c. nulitatea relativa;

ANS: a

68. Este obligatorie publicarea unei Hotarari de Guvern si unde:

a. nu este obligatorie

b. se publica in culegeri de hotarari ale instantei supreme

c. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind obligatorii

ANS: c

69. Este obligatorie publicarea unei Ordonante de Guvern si unde:

a. nu este obligatorie

b. se publica in culegeri de hotarari ale instantei supreme

c. se publica in Monitorul Oficial al Romaniei, fiind obligatorii

ANS: c

70. Sunt exceptate de la obligativitatea publicarii:

a. hotararile cu caracter militar, care se comunica doar institutiilor interesate;

b. ordonantele cu caracter militar, care se comunica doar institutiilor interesate;

c. deciziile Prim - ministrului.

ANS: a

71. Suspendarea unui membru al Guvernului poate fi dispusa de Presedintele Romaniei:

a. cand s-a cerut urmarirea penala a acestuia;

b. cand s-a formulat o plangere impotriva acestuia;

c. cand presedintele apreciaza ca nu-si indeplineste in mod corespunzator atributiile;

ANS: a

72. Suspendarea de drept a unui membru al Guvernului poate fi dispusa de Presedintele Romaniei:

a. cand s-a cerut urmarirea penala a acestuia;

b. cand membrul Guvernului a fost trimis in judecata;

c. cand solicita Primul- ministru.

ANS: b

73. Hotararile de Guvern pot fi atacate:

a. in fata instantei de contencios administrativ;

b. in fata Curtii Constitutionale;

c. in fata instantelor de drept comun.

ANS: a

74. Hotararile de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucuresti

b. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. la Curtea de Apel, pe fond, iar in recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie

ANS: c

75. Ordonantele de Guvern pot fi atacate:

a. la Tribunalul Municipiului Bucuresti

b. la Curtea de Apel, pe fond, iar in recurs, la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

ANS: b

76. Ordonantele de Guvern:

a. se semneaza de Primul -ministru;

b. se semneaza de Primul- ministru si de ministrul care a propus proiectul;

c. se semneaza de Primul-ministru si de ministrii care au sarcina punerii lor in executare.

ANS: c

77. Hotararile de Guvern:

a. se semneaza de Primul -ministru;

b. se semneaza de Primul- ministru si de ministrul care a propus proiectul;

c. se semneaza de Primul-ministru si de ministri care au sarcina punerii lor in executare

ANS: c

78. In cazul in care instanta de judecata dispune anularea unei Hotarari de Guvern aceasta trebuie publicata si unde:

a. hotararea de anulare se publica la usa instantei

b. hotararea de anulare se publica la sediul Guvernului

c. hotararea de anulare se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

ANS: c

79. In cazul in care instanta de judecata dispune anularea unei Ordonante de Guvern aceasta trebuie publicata si unde:

a. hotararea de anulare a ordonantei de Guvern se publica la usa instantei

b. hotararea de anulare a ordonantei de Guvern se publica la sediul Guvernului

c. hotararea de anulare a ordonantei de Guvern se publica in Monitorul Oficial al Romaniei

ANS: c

80. Motiunea de cenzura poate fi initiata de :

a. o patrime din numarul total al deputatilor;

b. patrime din numarul total al senatorilor;

c. o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor.

ANS: c

81. Motiunea de cenzura poate fi adoptata de :

a. majoritatea deputatilor;

b. majoritatea senatorilor;

c. majoritatea deputatilor si senatorilor.

ANS: c

82. Votarea motiunii de cenzura poate avea, ca si consecinta:

a. retragerea increderii Parlamentului in Guvern;

b. retragerea increderii Parlamentului in Primul-ministru;

c. retragerea increderii Parlamentului in ministrii care au facut obiectul motiunii.

ANS: a

83. Raspunderea penala a membrilor Guvernului are loc pentru fapte penale pe care acestia le savarsesc:

a. in exercitiul functiei lor;

b. indiferent de modul in care au fost savarsite faptele;

c. in viata lor privata.

ANS: a

84. Ordonantele de urgenta pot fi adoptate:

a. numai in domeniul legilor organice;

b. numai in domeniul legilor ordinare;

c. in domeniul legilor organice si ordinare.

ANS: a

85. Organele centrale de specialitate se organizeaza:

a. numai in subordinea Guvernului;

b. numai in subordinea ministerelor;

c. in subordinea Guvernului, in subordinea ministerelor si ca autoritati centrale.

ANS: c

86. Autoritatile centrale autonome se pot infiinta prin:

a. lege organica;

b. lege ordinara.

c. prin ordonanta simpla si prin hotarare de Guvern.

ANS: a

87. Guvernul si ministerele pot sa infiinteze in subordinea lor autoritati centrale de specialitate:

a. daca legea le recunoaste o asemenea competenta si exista avizul Curtii de Conturi;

b. daca acest lucru este prevazut in actul de organizare si functionare;

c. daca Parlamentul aproba aceasta posibilitate.

ANS: a

88. Organele administratiei centrale de specialitate pot sa emita acte juridice care sa aiba:

a. numai caracter normativ;

b. numai caracter individual;

c. atat caracter normativ cat si caracter individual.

ANS: c

89. Actele juridice administrative individuale sau normative ale organelor centrale de specialitate pot fi atacate in instanta de contencios:

a. nu pot fi atacate in instanta

b. sunt exceptate de la controlul instantei de judecata

c. pot fi atacate pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

90. Avizul Curtii de Conturi cerut pentru infiintarea unui organ central de

specialitate in subordinea Guvernului sau a unui minister are caracter:

a. consultativ;

b. facultativ;

c. conform.

ANS: c

91. Reglementarea organizarii si functionarii ministerelor, potrivit Constitutiei, este de domeniul:

a. unei legi organice;

b. unei legi ordinare;

c. unei legi constitutionale.

ANS: a

92. Ministerele au o competenta materiala:

a. generala;

b. de specialitate;

c. atat generala cat si de specialitate.

ANS: b

93. Organele administratiei centrale de specialitate au competenta teritoriala:

a. la nivelul intregii tari;

b. la nivelul unei regiuni de dezvoltare;

c. la nivelul unui judet.

ANS: a

94. Conducatorii organelor centrale de specialitate au statut de:

a. demnitari politici;

b. functionari publici;

c. personal contractual.

ANS: a

95. Din punct de vedere al modului de infiintare, autoritatile centrale de

specialitate autonome pot fi infiintate:

a. prin lege organica;

b. prin lege ordinara;

c. prin lege organica sau ordinara.

ANS: a

96. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative;

b. acte comerciale;

c. acte de drept al muncii.

ANS: a

97. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte comerciale

b. acte disciplinare

c. acte administrative unilaterale

ANS: c

98. Actele emise de organele centrale de specialitate sunt:

a. acte administrative supuse controlului de legalitate exercitat de instantele de

contencios administrativ;

b. acte administrative supuse controlului de constitutionalitate exercitat de Curte Constitutionala.

c. nu se supun controlului instantei de judecata

ANS: a

99. Numarul consilierilor ce compun Consiliul Judetean se stabileste prin:

a. hotarare de Guvern;

b. ordonanta de Guvern;

c. ordin al prefectului.

ANS: c

100. Consiliul Judetean adopta:

a. ordine;

b. decizii;

c. hotarari.

ANS: c

101. Hotararile adoptate de Consiliul Judetean se supun controlului de egalitate exercitat de:

a. Primul ministru

b. instanta de contencios administrativ

c. Curtea Constitutionala

ANS: b

102. Secretarul judetului are statut de :

a. inalt functionar public;

b. functionar public de conducere;

c. functionar public de executie.

ANS: b

103. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean se aleg din randul consilierilor judeteni:

a. cu votul majoritatii consilierilor in functie;

b. cu votul majoritatii consilierilor prezenti;

c. cu votul a 2/3 din numarul consilierilor in functie;

ANS: b

104. Presedintele consiliului judetean, in exercitarea atributiilor sale, emite:

a. decizii, care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual;

b. dispozitii, care pot avea atat caracter normativ, cat si caracter individual;

c. dispozitii, care pot avea numai caracter individual.

ANS: b

105. Dispozitiile emise de Presedintele Consiliului Judetean in calitate de autoritate publica sunt:

a. acte civile

b. acte comerciale

c. acte administrative

ANS: c

106. Sedintele consiliului judetean au loc:

a. in fiecare luna;

b. la doua luni;

c. trimestrial.

ANS: a

107. Consiliul judetean se alege prin:

a. vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat;

b. vot indirect, din randul consilierilor locali;

c. nu se alege, ci este numit de prefect, dintre consilierii locali.

ANS: a

108. Intre autoritatile administratiei publice constituite la nivel judetean si

centrale exista:

a. raporturi de subordonare;

b. nu exista raporturi de subordonare.

c. raporturi de colaborare

ANS: c

109. Dizolvarea de drept a consiliului judetean se hotaraste:

a. de instanta de judecata;

b. de catre prefect;

c. de Guvern.

ANS: a

110. Presedintele consiliului judetean este o autoritate:

a. cu caracter executiv;

b. cu caracter deliberativ;

c. are atat atributii deliberative, cat si executive.

ANS: c

111. Hotararile consiliului judetean:

a. se semneaza numai de presedintele consiliului judetean;

b. se semneaza de presedintele consiliului judetean sau vicepresedintele care condus sedinta si de secretar;

c. se semneaza consilierii care au participat la sedinta

ANS: b

112. Hotararile Consiliului Judetean sunt:

a. acte comerciale

b. acte administrative de autoritate publica

c. acte constitutionale

ANS: b

113. Hotararile Consiliului Judetean emise in calitate de autoritate publica sunt supuse controlului de legalitate la:

a. instanta de drept comun

b. la instanta suprema

c. la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

114. Prefectul este:

a. reprezentantul Guvernului in fiecare judet si al municipiului Bucuresti;

b. reprezentantul Parlamentului in fiecare judet si al municipiului Bucuresti;

c. reprezentantul Presedintelui in fiecare judet si al municipiului Bucuresti;

ANS: a

115. Actul atacat de prefect in contenciosul administrativ este:

a. suspendat de drept;

b. se suspenda numai daca dispune instanta;

c. isi inceteaza efectele juridice.

ANS: a

116. Prefectul are in prezent statut de:

a. inalt functionar public;

b. om politic;

c. functionar public de conducere.

ANS: a

117. Prefectul are dreptul sa atace la instanta de contencios administrativ o dispozitie de Primar:

a. nu poate

b. poate ataca la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. poate ataca pentru nelegalitate la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

118. Oficiile prefecturale se infiinteaza prin ordin al prefectului, in baza avizului emis de:

a. Guvernul Romaniei;

b. Primul- ministru;

c. Ministerul Internelor si al Reformei Administrative.

ANS: c

119. Ordinele prefectului sunt acte administrative care pot avea:

a. caracter normativ;

b. caracter individual;

c. atat caracter normativ cat si caracter individual.

ANS: c

120. Ordinele prefectului care au caracter normativ se comunica de indata:

a. Ministerul Internelor si al Reformei Administrative;

b. Guvernul Romaniei;

c. Primul- ministru.

ANS: a

121. Ordinul Prefectului poate fi atacat pentru nelegalitate la:

a. la Guvern

b. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

122. In cazul incalcarii interdictiei de a face parte dintr-un partid politic impusa prefectilor si subprefectilor, intervine una din urmatoarele consecinte:

a. destituirea din inalta functie pe care o ocupa;

b. suspendarea de drept a raportului de serviciu;

c. eliberarea din functia publica.

ANS: a

123. Numirea si eliberarea din functie a prefectului se fac prin:

a. Hotarare de Guvern;

b. ordonanta de Guvern;

c. ordonanta de urgenta.

ANS: a

124. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect este un act:

a. de dreptul muncii

b. un act politic

c. un act de drept administrativ

ANS: c

125. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect poate fi atacata in instanta:

a. nu poate fi atacata la instanta de judecata

b. se poate ataca doar la Guvern

c. poate fi atacata la instanta de contencios administrativ competenta

ANS: c

126. Hotararea Guvernului de numire in functie a unui Prefect se poate suspenda in ce priveste executarea ei, de catre cine:

a. se poate suspenda de Guvern

b. nu se poate suspenda

c. se poate suspenda executarea Hotararii de Guvern de numirea unui Prefect, de instanta de contencios administrativ prin Hotarare Judecatoreasca

ANS: c

127. Care este instanta competenta sa dispuna suspendarea executarii unei Hotarari de Guvern de numire in functia publica de Prefect:

a. instanta civila

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. Curtea de Apel, sectia de contencios administrativ

ANS: c

128. Guvernul poate revoca din functie un Prefect, daca da, care este actul de revocare:

a. nu poate sa revoce din functie un Prefect

b. poate sa revoce ca urmare a Hotararii instantei , tot printr-o Hotarare de Guvern

c. Guvernul poate revoca din functia publica un Prefect printr-o Hotarare de Guvern

ANS: c

129. Intre prefecti, pe de o parte, consiliile locale si primari, precum si consiliile judetene si presedintii acestora, pe de alta pate:

a. exista raporturi de subordonare;

b. nu exista raporturi de subordonare, ci de colaborare

c. raporturi de servicii publice

ANS: b

130. Prefectii si subprefectii in functie au fost numiti inalti functionari publici:

a. in urma unui examen de atestare pe post;

b. in urma unui concurs;

c. in urma unei hotarari de Guvern

ANS: c

131. Functia de Prefect poate fi ocupata de:

a. un functionar public

b. orice persoana cu studii juridice

c. de un inalt functionar public, prin concurs

ANS: c

132. Controlul de tutela exercitat de Prefect vizeaza:

a. toate actele administrative care emana de la autoritatile autonome locale;

b. actele care emana de la autoritatile autonome locale, cu exceptia actelor de gestiune.

c. actele autoritatilor administrativ aflate in subordine

ANS: a

133. Controlul de tutela exercitat de Prefect este:

a. un control de legalitate

b. un control de specialitate

c. un control ierarhic

ANS: a

134. Prefectul, in sistemul constitutional actual:

a. este inalt functionar public;

b. este functionar public de conducere;

c. este demnitar politic.

ANS: a

135. Colectivitatea locala reprezinta:

a. totalitatea locuitorilor din unitatea administrativ teritoriala;

b.totalitatea autoritatilor administratiei publice locale;

c.totalitatea consiliilor locale si consiliilor judetene din unitatea administrativa

ANS: a

136. In ce lege a fost introdus principiul legalitatii:

a. principiul legalitatii a fost introdus in legea administratiei publice nr. 69/1991 ca urmare a modificarii si completarii sale prin legea nr. 24/1996

b. principiul legalitatii a fost introdus in legea administratiei publice nr. 215/2001 ca urmare a modificarii si completarii sale prin legea nr. 24/1996

c. principiul legalitatii a fost introdus in legea administratiei publice nr. 70/1991 ca urmare a modificarii si completarii sale prin legea nr. 24/1996

ANS: a

137. Viceprimarul este ales in mod indirect cu votul majoritatii de catre:

a. consiliul local;

b. cetateni;

c. Presedintele Romaniei

ANS: a

138. Consiliul local ca autoritate publica emite:

a. .acte administrative

b. acte de comerciant

c. acte civile

ANS: a

139. Actele administrative ale consiliului local pot fi:

a. Hotarari de consiliul local

b. Dispozitii de consiliul local

c. Ordine ale consiliului local

ANS: a

140. Hotararile consiliului local pot fi atacate pentru nelegalitate, unde:

a. la Inalta Curte de Casatie si Justitie

b. la instanta de drept comun

c. la instanta de contencios competenta

ANS: c

141. Atunci cand o Hotarare de consiliu local este nelegala , cine constata nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. Tribunalul, sectia de contencios administrativ

ANS: c

142. Atunci cand o Hotarare de Guvern este nelegala , cine constata nelegalitatea acesteia:

a. Curtea de Apel - sectia contencios administrativ

b. Inalta Curte de Casatie si Justitie

c. Tribunalul, sectia de contencios administrativ

ANS: a