QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Economia Romaniei pe coordonatele integrarii europene








Economia Romaniei pe coordonatele integrarii europene


Dupa rasturnarea regimului Ceausescu, in decembrie 1989, Romania s-a adancit intr-o profunda criza economica si sociala si timp de mai multi ani nu a dovedit vointa politica suficienta pentru a se angaja pe calea reformelor.

Analiza indicatorilor macro-economici in perioada 1990-2003 evidentiaza transformarile importante ce s-au produs pe plan economic si social, dar si intarzierile inregistrate in promovarea mecanismelor de piata, in pregatirea premiselor pentru asigurarea unei dezvoltari durabile a societatii romanesti.




Astfel, in primii 3 ani de trecere de la economia super-centralizata la economia de piata s-a inregistrat o recesiune de proportii in planul cresterii economice. Anul 1990 a fost caracterizat prin confuzie si o acuta dezorganizare economica, agravata de colapsul sistemului de aplicare a legii si de un extraordinar absenteism al fortei de munca. Ritmul real de crestere a produsului intern brut a scazut, cu 5,6% in 1990, 12,9% in 1991 si cu 8,8% in 1992. in aceeasi perioada, volumul productiei industriale as-a redus cu 23,7% si 21,9%, iar volumul productiei agricole a scazut si el cu 3% in 1990, 2,2% in 1991 si 15,2% in 1992. aceasta perioada a fost comparata cu marea depresiune economica din anii ’30, la aceasta situatie contribuind atat factori interni, cat si factori externi.

Dintre factorii interni cei mai importanti ar fi: procesul de privatizare si restructurare care a fost prost gestionat, concurenta neloiala intre sectorul de stat si cel privat, politica fiscala si monetara necorespunzatoare, intensificarea luptei pentru putere intre partidele politice, politizarea miscarilor sociale, cresterea coruptiei.

Dintre factorii externi care si-au pus amprenta puternic asupra economiei romanesti sunt de retinut: disparitia C.A.E.R.-ului, criza din Golful Persic, criza din Iugoslavia, o anumita politica de discriminare pe care Occidentul a dus-o fata de Romania in raport cu celelalte tari din zona, conditiile dure pe care Fondul Monetar International le-a pus Romaniei cu prilejul acordarii unor credite de sprijin solicitate.

Etapa 1993-1996 a avut ca principal obiectiv macrostabilitatea economica si reducerea inflatiei, apelandu-se la o combinare a politicii monetare si financiare cu un proces accelerat de privatizare si restructurare a intreprinderilor din sectorul de stat. In aceasta etapa s-a reusit stoparea declinului economic si in urmatorii ani (1995-1996) reducerea masiva a inflatiei.

Ritmul de crestere a produsului intern brut a inregistrat niveluri pozitive: 1,5% in 1993, 3,9% in 1994, 7,1% in 1995, 3,9% in 1996. Desi aceasta etapa confirma iesirea Romaniei din faza de recesiune economica, totusi inviorarea activitatii productive trebuie privita circumspect, tinandu-se seama de cresterea masiva a productiei de stoc, cronicizarea deficitului balantei comerciale, nivelul redus al privatizarii, cresterea somajului.

Etapa ce cuprinde anii 1997-1999 a confirmat fragilitatea inviorarii economiei romanesti de pana atunci, fiind caracterizata printr-o noua recesiune profunda. Ritmul de crestere real al P.I.B. a inregistrat scaderi: 6,1% in 1997, 4,8% in 1998, 1,2% in 1999, iar inflatia a atins in 1997 un procent deosebit de 157% fata de 38,8% in 1996.

Desi a inregistrat o perioada de crestere, in 2000-2003[2] nu au putut fi recuperate pe deplin pierderile economice suferite in perioada anterioara (1997-1999). Dupa o crestere redusa la 1,8% in anul 2000, P.I.B. a continuat sa creasca in 2001 cu 5,3%, in special datorita urmatorilor trei factori: consumul privat care a crescut pe baza cresterii salariului real si venitului, cresterea stocurilor si cresterea investitiilor – in special datorita initiativelor de politica fiscala.

Structura produsului intern brut in anul 2002 pe categorii de resurse nu s-a modificat semnificativ comparativ cu anul 2001, cea mai substantiala contributie la formarea valorii adaugate brute totale a continuat sa fie cea a sectorului serviciilor (52,1%), urmat de industrie (28,9%), agricultura si silvicultura (15%) si constructii (5,6%).

Productia agricola a inregistrat in 2001 o crestere de 21,9% comparativ cu anul 2000, ca urmare a aplicarii unor politici de sustinere a producatorilor agricoli si de crestere a gradului de alocare si utilizare input-urilor in agricultura, precum si a conditiilor meteorologice favorabile. Cresterea suprafetei arabile cultivate cu 4,7%, impreuna cu facilitatile acordate pentru cumpararea de tehnica agricola din productia interna, de seminte de calitate, motorina etc., au determinat o dinamica a productiei vegetale de 135,2% comparativ cu anul 2000. In sectorul cresterii animalelor, masurile aplicate au avut ca rezultat stoparea declinului sectorului zootehnic.

Productia industriala a crescut in anul 2001 cu 8,2% fata de 7,1% in anul 2000, concomitent cu o modificare a structurii sale, ca urmare a dinamicii superioare a industriei prelucratoare – 9,6% si, in cadrul acesteia, a industriilor de inalta tehnicitate, decisive pentru mentinerea dezvoltarii viitoare. Ponderea industriei prelucratoare a crescut, ajungand sa reprezinte 80,3% din totalul industriei. Principalele ramuri, din cadrul acesteia, care au inregistrat cresteri peste medie sunt: prelucrarea cauciucului si a maselor plastice – 26,3%, industria alimentara – 17,1%, metalurgia – 16,1%, confectiile – 15,1%, masini si echipamente – 14,8%, industria de celuloza, hartie si carton – 11,3%, masini si aparate electrice – 10,7%, prelucrarea petrolului – 10,5%. Ameliorarea competitivitatii pe pietele externe a unor sectoare industriale a dus la cresterea mai accentuata a exportului de produse industriale – la 9,8% comparativ cu productia industriala.

Constructiile s-au majorat in anul 2001 cu 4,1% datorita contributiei decisive a sectorului privat, lucrarile de constructii realizate de acesta inregistrand o dinamica de 105,7%. In structura, evolutii superioare au inregistrat constructiile noi – 4,3%, care au reprezentat 63% din totalul constructiilor.

Avand in vedere ca o componenta importanta a cresterii economice din anul 2001 o reprezinta componenta de recuperare a pierderilor anterioare de productie (industrie si agricultura mai ales), serviciile au inregistrat o crestere moderata, respectiv 1,7%.

Un rezultat esential al perioadei de tranzitie il reprezinta dezvoltarea sectorului privat, aportul acestuia la formarea produsului intern brut ajungand la 67,1% in anul 2001, fata de 65,5% in 2000. Devenind preponderent in majoritatea sectoarelor de activitate inca de la mijlocul anilor ’90, sectorul privat a ajuns in anul 2001 sa detina 98,7% din comertul cu amanuntul, 95,5% din productia agricola de bunuri si servicii, 88,4% din lucrarile de constructii, 85,4% din serviciile comerciale prestate populatiei si aproape de 64% din volumul investitiilor. Accelerarea privatizarii in industrie a facut ca in ultimii 2 ani contributia sectorului privat la productia industriala sa creasca semnificativ.

Piata muncii a fost afectata de dezechilibre, la nivelul raportului dintre populatia activa si populatia inactiva, cat si in rate de ocupare. Diminuarea populatiei ocupate in economie s-a produs indeosebi in sectorul industrial, populatia ocupata in agricultura avand inca o pondere ridicata in totalul populatiei ocupate (38%). Gradul de extindere a saraciei (pragul acesteia fiind echivalent cu 60% din cheltuielile medii lunare de consum pentru un adult) a atins valoarea de 33,8% din totalul populatiei (28,2% in mediul urban, respectiv 40,5% in mediul rural). Relansarea activitatii economice a permis o imbunatatire a gradului de ocupare a fortei de munca. Rata somajului a fost la sfarsitul anului 2001 de 8,6% comparativ cu 10,5% la sfarsitul anului 2000. numarul somerilor inregistrati la finele lunii decembrie 2001 era de 827 de mii de persoane, in comparatie cu 1007 mii de persoane la finele anului 2000.

Evolutia mediului economic din anul 2001 a fost marcata de o reducere substantiala a inflatiei. Astfel, rata inflatiei a fost de 34,5% fata de 45,7% in anul anterior. Acest lucru a fost posibil datorita scaderii presiunilor exercitate asupra politicii monetare, aceasta putand sa se concentreze mai bine asupra obiectivului de scadere a ratei inflatiei in economie.

Evolutia economiei in perioada de tranzitie a aratat ca liberalizarea comertului exterior a condus la modificari importante in sfera comertului exterior al Romaniei, producand modificari structurale ale economiei in ansamblu. Liberalizarea comertului exterior, prin reducerea ratelor tarifare si a numarului de bariere de ordin administrativ, prin eliminarea treptata a restrictiilor cantitative si imbunatatirea cadrului institutional, a dus la o deschidere a economiei romanesti.

Persistenta unei rate inalte a inflatiei a fost una dintre cauzele principale ale scaderii ratei investitionale. Romania a cunoscut un flux de investitii straine directe (ISD) crescand de la un an la altul, dar in ritmuri diferite. Comparativ cu alte tari central si est europene, volumul ISD in Romania este relativ scazut, situatia fiind datorata atat unor factori de natura obiectiva (cererea mare de capital strain in lume, volumul limitat al ofertei de ISD, nivelul relativ scazut al dezvoltarii economice si sociale, lipsa unor elemente de infrastructura si a unor mecanisme de piata concurentiala institutionala) cat si a unor factori de natura obiectiva (ritmul lent al reformei economico-sociale, al privatizarii si restructurarii, instabilitatea legislativa, fiscalitatea ridicata, coruptia si birocratia foarte extinse).

Faptul ca cea mai mare parte a investitorilor straini din Romania provin din tarile Uniunii Europene releva influenta puternica pe care acestia o pot exercita in economia nationala in ceea ce priveste preluarea acquis-ului si aplicarea altor standarde ale Uniunii Europene, precum si dezvoltarea unui mediu concurential si de comportament specifice pietei interne unice a Uniunii Europene. Astfel, investitiile straine directe in Romania au fost de 1224 mil. USD in 1997, 2041 mil. USD in 1998, 1025 mil. USD in 1999, 1037 mil. USD in 2000, 1157 mil. USD in 2001. Aceasta situatie reflecta, pe de o parte, puternica dependenta a economiei romanesti fata de investitiile Uniunii Europene si pe de alta parte, impactul potential favorabil asupra participarii Romaniei la U.E. in perspectiva, in ceea ce priveste transferul de tehnologie, aplicarea schemelor manageriale si de competitivitate ale firmelor straine.

Cea mai mare parte a ISD din tarile U.E. se concentreaza in ramurile de comert, alimente si bauturi, industrie usoara si servicii, ceea ce reflecta un interes deosebit al investitorilor straini pentru piata interna, din punct de vedere al consumului si al exportului. ISD in industriile tehnologiilor de varf si capital intensive (constructii de masini, chimice si altele) cu valoare adaugata ridicata, sunt modeste, ceea ce poate explica atat slaba activitate a acestora pentru investitorii straini care nu beneficiaza de avantaje comparative, cat si prin nivelul inca scazut al privatizarii in ramurile respective.

O alta caracteristica a economiei Romaniei in perioada de tranzitie a fost aparitia dublului deficit (cel bugetar si cel de cont curent), in urma politicilor de liberalizare pe fondul unui sistem economic slab structurat.

Deficitul bugetar a fost cauzat de cresterea nivelului cheltuielilor bugetare in conditiile declinului economic, de deteriorarea capacitatii de colectare a veniturilor, precum si de insuficienta transparenta a exercitiului bugetar, care au permis canalizarea ineficienta a resurselor financiare. Propunandu-si ca principala ancora controlul deficitului bugetar, autoritatile au promovat politici fiscale severe. S-a demarat totodata procesul de aliniere a acestora la rigorile stabilite de Uniunea Europeana.

Deficitul contului curent a crescut in anul 2001 cu 72% fata de anul 2000, ajungand sa fie de 2349 mil. USD, ceea ce reprezinta 5,9% din P.I.B. Un factor de atenuare a deficitului l-au constituit transferurile curente private, in principal repatrierile de capital de la muncitorii romani care lucreaza in strainatate, al caror flux net a fost de 1,2 mld. USD in 2001, in crestere cu peste 300 mil. USD fata de anul 2000. Deficitul contului curent a fost finantat in proportie de 73,6% prin influxuri nete de investitii straine directe si investitii de portofoliu.

La sfarsitul anului 2001, rezervele valutare (fara aur si DST) ale statului administrate de Banca Nationala a Romaniei insumau 3,9 mld. USD, fata de 2,5 USD cat s-a inregistrat la 31 decembrie 2000. Majorarea rezervelor valutare ale intregului sistem bancar de la 4,5 mld. USD la 5,9 mld. USD, respectiv cu 1,4 mld. USD, a contribuit la cresterea gradului de acoperire in luni de import de la 3,1 la 4,3.

Datoria externa a Romaniei acumulata in perioada de tranzitie se situeaza la un nivel inca modest in comparatie cu alte state candidate, ceea ce inlesneste promovarea unor politici mai active de atragere a capitalului strain catre economia reala, bazate pe cresterea gradului de indatorare.

Performanta economica pentru aceeasi perioada analizata s-a datorat in mod deosebit conjuncturii internationale favorabile care s-a naruit, exporturile si investitiile jucand pana acum principalul rol in crestere. In 2003 problema a fost cu totul alta. Declinul economic al tarilor care compun zona euro este o certitudine, singura necunoscuta fiind amploarea si durata recesiunii economice. Uniunea Europeana, fiind principalul partener comercial al Romaniei, prin reducerea cererii, va contribui la incetinirea ritmului de crestere economica. Ca efect imediat, diminuarea veniturilor exportatorilor va atrage stoparea proiectelor de investitii, cresterea somajului, reducerea gradului de utilizare a capacitatilor de productie si, in final, reducerea consumului prin scaderea nivelului de trai comparativ cu anul anterior.

Industriile, care raportau niveluri de crestere cuprinse intre 10 si 20% anual, sunt puse acum in fata unei dileme extreme: ori produc pe stoc in asteptarea unor vremuri mai bune, ori concediaza o parte din angajati, si functioneaza la cota de avarie. Este cazul industriei textile, cu o reducere de peste 25% din cauza scaderii cererii din Uniunea Europeana, dar si a IT-ului (pentru care se prevede o stopare a cresterii). Potrivit unui studiu intocmit la nivel guvernamental, ponderea la export a industriei va scadea cu 40-50%, ceea ce ar putea insemna intre 50 si  60.000 de angajati trimisi in somaj tehnic si o reducere cu 25-30% a investitiilor in tehnologizare.

Prognoza efectuata de Comisia Europeana[3] pentru Romania este mai optimista decat prognozele analistilor autohtoni. In grupul celor trei tari care vor adera cel mai devreme in 2007, cresterea economica a Romaniei se va situa intre 4,5% si 5% in 2003 si 2004. Totusi, se atrage atentia ca in situatia actuala, caracterizata de incertitudine atat politic cat mai ales economic, pot aparea fenomene care sa reduca ritmul de dezvoltare.

Cresterea de anul trecut s-a bazat pe investitii si consum intern mai mult decat in restul tarilor candidate. De aceea s-a apreciat ca aceasta tendinta trebuie sa continue pentru a se obtine ratele preconizate de crestere a P.I.B. in sensul micsorarii decalajelor fata de tarile candidate, care au incheiat deja tranzitia. Consumul intern s-a majorat pe seama accelerarii procesului investitional, iar formarea bruta de capital ar fi trebuit sa atinga un nivel mediu de 3,5% in 2003, iar in 2004 sa depaseasca 6,5%.

Solutia pentru a iesi din aceasta situatie consta in realizarea unor serii de masuri regasite in „Strategia nationala de dezvoltare economica a Romaniei pe termen mediu”, adoptata de Guvernul Romaniei in 16 martie 2000. Acest document are ca obiectiv fundamental crearea unei economii de piata functionale, compatibile cu principiile, normele, mecanismele, institutiile si politicile Uniunii Europene.

Optiunile strategiei vizeaza crearea de conditii pentru:

asigurarea cresterii economice pe baza sporirii ratei investitiilor prin participarea semnificativa a capitalului national si prin atragerea resurselor externe, mai ales sub forma de investitii directe, in conditii de deplina transparenta, astfel ca ritmurile medii anuale de crestere a produsului intern brut sa se situeze intre 4 si 6%. Se estimeaza ca produsul intern brut pe locuitor, evaluat la paritatea puterii de cumparare, ar putea ajunge la circa 7250 EURO in 2004, fata de circa 6000 in 1999.



Tabel nr. 14

Produsul Intern Brut

structura – in %









Consumul privat






Consumul guvernamental






Formarea bruta de capital






Exporturile de marfuri si servicii






Importurile de marfuri si servicii







Sursa: Strategia nationala de dezvoltare a economiei romanesti pe termen mediu,

Guvernul Romaniei, 2000.


continuarea masurilor de stabilizare macro-economica prin asigurarea unor deficite bugetare suportabile, in jurul a 3% din produsul intern brut, reducerea deficitului cvasi-fiscal, gestionarea corespunzatoare a datoriei publice si deficitului contului curent, astfel incat sa se asigure reducerea treptata a inflatiei, care la nivelul anului 2004 sa poata fi exprimata printr-o singura cifra.

Tabelul nr. 15

Componente ale balantei de plati







Exporturile de marfuri si servicii (mld. USD)






Importurile de marfuri si servicii (mld. USD)








Deficitul de cont curent (mld. USD)






Fluxul de investitii straine directe nete (mld. USD)






Datoria externa (% din PIB)






Datoria externa totala (mld. USD)






Rezerva valutara bruta (mld. USD)







Sursa: Strategia nationala de dezvoltare a economiei romanesti pe termen mediu,

Guvernul Romaniei, 2000.


Se estimeaza ca ponderea datoriei publice totale in produsul intern brut va oscila in jurul a 30%, iar aceea a dobanzilor anuale aferente va scadea de la 5,65% in 2000 la 4,55% in 2004.


Tabelul nr. 15

Situatia datoriei publice








Dobanzile la datoria publica (% din PIB)






Datoria publica totala (% din PIB)









Sursa: Strategia nationala de dezvoltare a economiei romanesti pe termen mediu,

Guvernul Romaniei, 2000.


Aceste evolutii sunt de natura sa intareasca increderea pietelor financiare si a operatorilor straini in soliditatea dezvoltarii economiei romanesti.

promovarea unor politici coerente, compatibile cu mecanismele Uniunii Europene, vizand ajustarea structurala a economiei, dezvoltarea si modernizarea infrastructurii fizice, stiintifice si sociale, revitalizarea si retehnologizarea industriilor cu potential competitiv, construirea unei agriculturi intemeiate pe exploatatii de dimensiuni optime, sprijinirea activitatilor bazate pe tehnologia informatiei si crearea unui mediu prielnic pentru extinderea si dezvoltarea turismului, diversificare serviciilor financiare, a sectorului tertiar in general.

crearea unui mediu de afaceri prielnic, bazat pe un cadru legal coerent si stabil care sa asigure dezvoltarea competitiei de piata, reducerea costurilor de tranzitie si diminuarea poverii fiscale, promovarea unor masuri specifice de stimulare a intreprinderilor mici si mijlocii, definirea clara a drepturilor de proprietate, asigurarea unor structuri administrative si juridice adecvate, capabile sa asigure aplicarea legii si respectarea obligatiilor contractuale.

modernizarea si dezvoltarea serviciilor de utilitate publica astfel incat acestea sa raspunda cat mai bine nevoilor cetatenilor si economiei nationale, asigurandu-se treptat apropierea de standardele tarilor membre ale U.E.

elaborarea si asumarea unui program ape termen lung pentru eliminarea riscurilor de accidente ecologice si reducerea continua a nivelurilor de poluare a mediului inconjurator.

transpunerea in viata a tuturor acestor optiuni va permite sporirea veniturilor reale ale populatiei si inregistrarea de progrese efective in combaterea saraciei. Rata somajului – de 13% in 2000 -, se va reduce la circa 9% in 2004.


Tabelul nr. 16

Somajul si salariul real (rate sau variatii anuale, %)







Rata somajului (sfarsit de an, %)






Numarul de someri (mii persoane)






Salariul real net (%)






Sursa: Strategia nationala de dezvoltare economica a economiei romanesti pe termen mediu, Guvernul Romaniei, 2000.



Concluzia principala a Strategiei este ca, asigurandu-se suportul financiar si legislativ necesar, prin eforturi perseverente si o autentica solidaritate a fortelor sociale, exista premise ca, Romania sa poata indeplini conditiile esentiale de Aderare la Uniunea Europeana.







www.Institutul National de Statistica din Romania.

„Programul Economic de preaderare”, Guvernul Romaniei, Bucuresti, 2002.

Capital, Colectia pentru anul 2003, nr. 16.


loading...



Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }