Dimensiunile protecȚiei concurenȚei in romania Și stadiul adaptarii ei la crieriile uniunii europene in domeniu

DIMENSIUNILE PROTECȚIEI CONCURENȚEI IN ROMANIA ȘI STADIUL ADAPTARII EI LA CRIERIILE UNIUNII EUROPENE IN DOMENIU

1. Principalele prevederi ale Legii concurentei din Romania, privind protectia in acest domeniu

Elementele necesare functionarii corecte a pietelor in Romania si-au gasit expresie in prevederile Legii Concurentei nr.21/1996.

Legea Concurentei reglementeaza :

intelegerile si practicile concertate ( articolul 5)

abuzul de pozitie dominanta ( articolul 6)

controlul concentrarilor economice ( articolele 11-16)

Legea Concurentei prevede ca sunt interzise orice intelegeri intre agentii economici si practici concertate care pot afecta concurenta pe piata Romaniei sau pe o parte a acesteia, in special cele care urmaresc:

" fixarea concertata in mod direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare, a tarifelor a rabaturilor, a adaosurilor, precum si a oricaror alte conditii comerciale;

limitarea sau controlul productiei, distributiei, dezvoltarii tehnologice sau investitiilor;

impartirea pietelor de desfacere sau a surselor de aprovizionare, pe criteriul teritorial, al volumului de vanzari si achizitii ori pe alte criterii;

aplicarea, in privinta partenerilor comerciali, a unor conditii inegale la prestatii echivalente, provocand in acest fel, unora dintre ei , un dezavantaj in pozitia concurentiala;

conditionarea incheierii unor contracte de acceptare de catre parteneri a unor clauze stipuland prestatii suplimentare care, nici prin natura lor si nici conform uzantelor comerciale, nu au legatura cu obiectul acestor contracte;

participarea, in mod concertat, cu oferte trucate la licitatii sau la orice alte forme de concurs de oferte;

eliminarea de pe piata a altor concurenti, limitarea sau impiedicarea accesului pe piata si a libertatii exercitarii concurentei de catre alti agenti economici, precum si intelegerile de a nu cumpara de la sau de a nu vinde catre anumiti agenti economici fara o justificare rezonabila."

Nu trebuie uitat faptul ca exista prevazuta in lege si posibilitatea acordarii de exceptari a unor practici comerciale.

Legea spune ca detinerea unei pozitii dominante pe piata din Romania nu este interzisa, ci doar abuzul de pozitie dominanta prin recurgerea la fapte anticoncurentiale.

Concentrarile economice sunt interzise, daca creaza sau intaresc o pozitie dominanta, care prin exploatarea de o maniera abuziva conduce sau ar putea conduce la restrangerea sau denaturarea semnificativa a concurentei.

Concentrarile economice pot fi admise ca si in cazul pozitiei dominante, daca indeplinesc o serie de conditii vizand cresterea eficientei economice si a competitivitatii economice.

Operatiunea de concentrare are loc atunci cand :

doi sau mai multi agenti economici, anterior independenti, fuzioneaza;

una sau mai multe persoane detin deja controlul cel putin asupra unui agent economic ori unul sau mai multi agenti economici dobandesc , direct sau indirect, controlul asupra unuia sau mai multor agenti economici.

Operatiunile de concentrare economica se apreciaza dupa urmatoarele criterii :

necesitatea de a mentine si a dezvolta concurenta pe piata romanesca

cota de piata detinuta de catre agentii economici in cauza, puterea lor economica si financiara

alternative disponibile pentru furnizori si utilizatori

tendinta cererii si ofertei pentru bunurile si serviciile in cauza

masura in care sunt afectate interesele beneficiarilor sau ale consumatorilor

contributia la progresul tehnic si economic

Pentru a descuraja recurgerea la practici anticoncurentiale de catre agentii economici, Legea Concurentei prevede anumite sanctiuni.

Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savarsite astfel incat sa fie considerate infractiuni:

incalcarea de catre persoanele fizice a interdictiilor prevazute la articolul 36 din Legea nr 15/1990 privind reorganizarea unitatilor economice de stat ca regii autonome si a societatilor comerciale

oferta serviciilor de catre salariul exclusiv al unui concurent ori acceptarea unei asemenea oferte

dezvaluirea de catre salariatul unui comerciant a unor date secrete privind activitatea acestuia, catre un concurrent

incheierea de contracte prin care un comerciant asigura predarea unei marfi sau executarea unor prestatii in mod avantajos, cu conditia aducerii de catre client a altor cumparatori, cu care comerciantul ar urma sa incheie contracte asemanatoare

incheierea de contracte prin care cumparatorul ar urma sa primeasca un premiu, care depinde exclusiv de o tragere la sorti sau de hazard

comunicarea sau raspandirea in public de catre un comerciant , de afirmatii mincinoase asupra unui concurent sau marfurilor sale, afirmatii de natura sa dauneze bunului mers al intreprinderii

comunicarea facuta confidential este socotita un act de concurenta neloiala numai cand autorul comunicarii stia ca faptele nu corespund adevarului

oferirea, promiterea sau acordarea de daruri sau alte avantaje salariatului unui comerciant, sau reprezentantilor acestuia, pentru care prin purtare neloiala sa poata afla procedeele sale industriale, pentru a cunoaste sau a folosi clientela sa , ori pentru a obtine alt folos pentru sine ori pentru alta persoana in dauna unui concurent

deturnarea clientelei unui comerciant prin folosirea legaturilor stabilite cu aceasta clientela in cadrul functiilor detinute anterior la acel comerciant

concedierea unor salariati sau unui comerciant, in scopul infiintarii unei societati concurente care sa capteze clientii acelui comerciant sau angajarea salariatilor unui comerciant in scopul dezorganizarii activitatii sale

Infractiuni de concurenta neloiala sunt :

intrebuintarea unei firme, unei embleme, unor desemnari speciale sau a unor ambalaje de natura de a produce confuzie cu cele folosite legitim de alt comerciant

producerea in orice mod, importul, exportul, depozitarea, punerea in vanzare a unor marfuri purtand mentiuni false privind brevetele de investitii, originea si caracteristicile marfurilor, precum si cu privire la numele producatorului sau comerciantului, in scopul de a induce in eroare pe ceilalti comercianti si pe beneficiari.

Legea Concurentei prevede sanctiuni care au ca scop descurajarea recurgerii la practicile anticoncurentiale.

Pentru aplicarea acestei legi si tinand cont de acquis-ul comunitar in materie de concurenta, Consiliul Concurentei a adoptat la 28 februarie 1997 un set de Regulamente si instructiuni, aplicabile, incepand cu data de 6 martie 1997 :

Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice

Regulamentul pentru aplicarea prevederilor articolelor 5 si 6 din Legea Concurentei privind practicile anticoncurentiale

Regulamentul privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii de asociere ori practici concertate de la interdictia prevazuta in articolul 5 din Legea Concurentei nr.21/1996, prin care erau stabilite categoriile de intelegeri exceptate:

acorduri pentru distributie exclusiva

acorduri pentru cumparare exclusiva

acorduri de cercetare dezvoltare

acorduri de specializare

acorduri pentru transfer de tehnologie si/sau know-how

acorduri de franciza

acorduri de distributie, service si piese de schimb in perioada de gratie si postgratie, pentru autovehicule

acorduri in domeniul asigurarilor

instructiuni cu privire la definirea pietei relevante in scopul stabilirii partii substantiale de piata

instructiuni cu privire la calcularea cifrei de afaceri in cazurile de comportament anticoncurential prevazute in articolul 5 si 6 din Legea Concurentei si cazurile de concentrare economica

Prin adoptarea noului Regulament privind autorizarea concentrarilor economice (MO nr. 591 bis/ 9.08.2002), care a intrat in vigoare la data publicarii, s-a avut in vedere atat preluarea acquis-ului in materie de concentrari cat si valorificarea experientei acumulate de Consiliul Concurentei dupa 5 ani de control al concentrarilor economice.

Regulamentul cuprinde precizari menite sa clarifice atat obligatiile Consiliului Concurentei cat si pe cele ale partilor implicate:

termenul in care o operatie de concentrare economica trebuie sa fie notificata Consiliului Concurentei, fiind precizat momentul in care incepe sa curga termenul de notificare

procedura care trebuie urmata pentru obtinerea permisiunii de prezentare a unei notificari in forma simplificata

termenul in care Consiliul Concurentei poate solicita completarea unei notificari incomplete

sunt enumerate, exemplificativ, masurile ireversibile care nu pot fi luate de catre partile implicate intr-o operatiune de concentrare economica inainte de obtinerea autorizarii Consiliului Concurentei

Pentru asigurarea armonizarii complete cu acquis-ul comunitar in acest domeniu si pentru aplicarea in Romania a unor mecanisme similare celor din UE, Consiliul Concurentei are in vedere:

adoptarea unor instructiuni privind remediile care se solicita in cazul autorizarii conditionate a unor concentrari economice

completarea Regulamentului Consiliului Concurentei privind autorizarea concentrarilor economice cu prevederile privind procedura simplificata de analiza a concentrarilor economice precum si urmarirea si adaptarea la noua politica comunitara privind autorizarea operatiei de concentrare economica

Dupa 5 ani de aplicare a "Regulamentului privind acordarea exceptarii pe categorii de intelegeri, decizii ori practici concertate, de la interdictia prevazuta la articolul 5 aliniatul 1 din Legea Concurentei nr.21/1996" s-a simtit nevoia unei imbunatatiri a claritatii si transparentei reglementarilor cu privire la aplicabilitatea articolului 5 din Legea Concurentei.

Prin amendarea pana la 1 ianuarie 2004, a Legii Concurentei nr. 21/1996 se asigura:

abrogarea cerintei notificarii pentru intelegerile, deciziile si practicile concertate care se incadreaza intr-o categorie exceptata

alinierea pragurilor si a criteriilor pentru notificarea concentrarilor economice la practica comunitara

modificarea sistemului de sanctiuni de la unul in sume fixe la unul procentual

diminuarea posibilitatii Consiliului Concurentei de a actiona discretionar in domeniul concentrarilor economice prin eliminarea prevederilor privind interventia dupa realizarea unei operatiuni de concentrare economica in conditiile art.51 (3) din Legea Concurentei

cadrul necesar pentru continuarea procesului de armonizare legislativa prin preluarea completa a prevederilor comunitare in materie de concentrari economice , prin formularea unei politici similare cu cea a UE fata de intreprinderile care distorsioneaza grav concurenta si prin elaborarea legislatiei secundare sectoriale.

2. Exigente ale U.E in domeniul protectiei concurentei

Ratiuniile care justifica o politica a concurentei la nivelul UE, pot fi sintetizate astfel:

v    Economia UE este, indubitabil, o economie de piata, iar concurenta este o componenta a pietei;

v    Economia Europeana se construieste avand o Piata Interna, unica, cu cele patru libertati de miscare: a bunurilor, serviciilor, capitalului si persoanelor.'In cadrul Pietei Interne, competitia este un mijloc de a realiza o dezvoltare economica armonioasa si echilibrata, sustenabila, neinflationista, respectand mediul , cu un grad ridicat de convergenta a performantelor economice, un grad ridicat de ocupare a fortei de munca si a protectiei sociale, cu ridicarea standardului de viata, cu coeziune economica si sociala' (TEC Art.2)

v    In conditiile economice actuale, concurenta nu se mai limiteaza la spatiul national sau chiar regional, ci devine concurenta la nivel global.

Obiectivele mari pe care le are in vedere politica concurentei in UE sunt urmatoarele:

Integrarea pietelor prin fluidizarea comertului peste frontiere si a alocarii resurselor in functie de cele mai avantajoase conditii

Protejarea intreprinderilor mici si mijlocii, care contribuie la mentinerea unui mediu competitiv

Protejarea consumatorilor: maximum de beneficii pentru consumatori

Favorizarea atingerii obiectivului coeziunii economice si sociale

Dezvoltarea unor intreprinderi de dimensiuni optime pentru a face fata concurentei in plan global.

Se poate spune ca UE practica o politica mixta a concurentei, in care se au in vedere ambele obiective: protejarea consumatorilor si a firmelor mici, dar si favorizarea dezvoltarii firmelor in context global. Comisia Comunitatii Europene, prin Directia Generala pentru Concurenta (DG IV), are atributii in privinta aplicarii legislatiei in urmatoarele domenii:

Comportamentul intreprinderilor;

Interventiile statului.

1. Comportamentul firmelor se refera la

Incheierea unor intelegeri secrete anticoncurentiale

Sunt interzise toate intelegerile - pe orizontala sau/si verticala intre intreprinderi, cartelurile si practicile care au ca obiect sau efect ocolirea, restrictionarea sau distorsionarea concurentei in cadrul Pietei Comune, respectiv, in prezent, al Pietei Interne, si care pot afecta comertul intre statele membre. Asemenea intelegeri sau practici pot imbraca urmatoarele forme:

fixarea in mod direct sau indirect a preturilor de vanzare sau cumparare sau a oricaror altor conditii de comercializare (discount si conditii de creditare);

intelegeri de impartire a pietelor;

atitudine discriminatorie fata de anumiti clienti aflati in concurenta cu altii, ceea ce provoaca celor discriminati un dezavantaj competitiv;

boicotul colectiv, adica intelegere intre firme pentru a restrictiona intrarea unor potentiali concurenti sau a forta iesirea de pe piata a unor competitori;

impunerea in contracte a unor obligatii suplimentare, si anume, de a cumpara si alte produse, odata cu produsul care face obiectul contractului (asa-numitele 'contracte legate'). Aceasta se intampla mai ales atunci cand cererea de un anumit produs este acoperita de un singur ofertant (cazul unor produse de marca).

Exceptii pot fi admise doar atunci cand se dovedeste, dupa o examinare caz cu caz, ca respectiva cooperare are efecte pozitive pentru productie sau comercializare si pentru consumatori.

Abuzul de pozitie dominanta pe piata (care permite un comportament abuziv: practici comerciale anticoncurentiale).

Abuzul de pozitie dominanta poate lua forme precum:

promovarea de catre firma a unor politici care ameninta intrarea in domeniu a unor noi competitori sau dezvoltarea producatorilor existenti;

conditii diferite, discriminatorii, aplicate diferitilor parteneri comerciali la tranzactii similare; impunerea directa sau indirecta de preturi de cumparare sau a altor practici comerciale incorecte;

in absenta concurentei, firma poate restrictiona productia sau ajusta preturile produselor sale, in detrimentul consumatorilor;

limitarea productiei, a pietelor, a dezvoltarii tehnice, prejudiciind astfel, consumatorii;

refuzul de a vinde marfuri unui anumit client;

modificarea structurii competitive a unei piete prin achizitionarea de firme.

Fuziunile si achizitiile care duc la monopoluri

Art.82 a Tratatului de la Roma se refera la fuziuni ca metoda care permite intarirea pozitiei dominante a unei firme.Piata Interna a produs o reorganizare industriala, in conditiile unei noi dimensiuni a pietei, in special in domeniile de varf. Doua laturi ale fenomenului concentrarii s-au avut in vedere:

1. Concentrarea devine o conditie a sporirii competitivitatii industriei, facand posibila finantarea cercetarii si inovar
2. In conditiile EC, concentrarea este impulsionata si de nevoia sporirii competitivitatii externe, in fata concurentei firmelor, de mari dimensiuni, in special americane si japoneze.

2. Controlul ajutoarelor de stat

Ajutoarele de stat - sustineri pe care statul le acorda intreprinderilor, private sau publice, unor regiuni, unor institutii sau chiar consumatorilor.

Din perspectiva legii concurentei, ajutoarele de stat distorsioneaza concurenta atat in interiorul zonei, cat si in comertul cu alte state sau zone, deoarece creeaza un avantaj competitiv anumitor intreprinderi sau sectoare in raport cu altele.

Tratatul asupra EEC, Art. 87 (ex.92) stabileste ca orice ajutor dat de statele membre sau prin resursele acestora, in orice forma ar fi acesta, care distorsioneaza sau ameninta cu distorsionarea concurentei, favorizand anumite intreprinderi sau productia anumitor bunuri astfel incat este afectat comertul intre statele membre, este incompatibil cu Piata Comuna.

Ajutoare ce se considera compatibile cu Piata Interna: ajutoarele acordate in caz de dezastre naturale sau alte evenimente exceptionale, cele pentru regiuni subdezvoltate, cu rata ridicata a somajului si cu standard de viata scazut (Politica regionala); pentru a facilita dezvoltarea anumitor sectoare economice, daca acestea nu au efect advers asupra comertului, de natura sa afecteze interesul comunitar; ajutoare pentru promovarea culturii si conservarea mostenirii culturale; ajutoare sociale, acordate unor consumatori individuali, cu conditia nediscriminarii privind originea produselor; alte categorii de ajutoare pot fi acordate prin decizii, cu majoritate calificata, ale Consiliului de Ministri, la propunerea Comisiei .

Acquisul comunitar, respectiv normele juridice adoptate in baza tratatelor constitutive ale UE, in principal Tratatele de la Roma, Maastricht si Amsterdam, reprezinta totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea institutiilor UE, actiunile si politicile comunitare, si consta in:

continutul, principiile si obiectivele politice cuprinse in Tratatele originare ale Comunitatilor Europene si in cele ulterioare (Actul Unic European, Tratatul de la Maastricht si Tratatul de la Amsterdam);

legislatia adoptata de institutiile UE pentru punerea in practica a prevederilor Tratatelor (regulamente, directive, decizii, opinii si recomandari);

jurisprudenta Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene;

declaratiile si rezolutiile adoptate in cadrul Uniunii Europene ;

actiuni comune, pozitii comune, conventii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate in cadrul Politicii Externe si de Securitate Comuna (PESC) si al cooperarii din domeniul Justitiei si al Afacerilor Interne (JAI);

acordurile internationale la care CE este parte, precum si cele incheiate intre statele membre ale UE cu referire la activitatea acesteia.

Una dintre conditiile necesare pentru ca Romania sa adere la Uniunea Europeana a fost sa adopte si sa puna in practica legislatia europeana. Legislatia europeana (denumita acquis comunitar) este impartita in 31 de domenii (care fac obiectul asa-numitelor capitole de negociere).

Cap.1 Libera circulatie a marfurilor
Cap. 2 Libera circulatie a persoanelor

Cap.3 Libera circulatie a serviciilor

Cap. 4 Libera circulatie a capitalului

Cap. 5 Dreptul societatilor comerciale

Cap. 6 Concurenta

Cap. 7 Agricultura

Cap. 8 Pescuit

Cap. 9 Transporturi

Cap. 10 Impozitare

Cap. 11 Uniunea Economica si monetara

Cap. 12 Statistica

Cap. 13 Politica sociala si ocuparea fortei de munca

Cap. 14 Energie

Cap. 15 Industrie

Cap. 16 Intreprinderi mici si mijlocii

Cap. 17 Stiinta si cercetare

Cap. 18 Educatie, pregatire profesionala, tineret

Cap. 19 Telecomunicatii

Cap. 20 Cultura si audiovizual

Cap. 21 Politica regionala

Cap. 22 Protectia mediului inconjurator

Cap. 23 Sanatatea si protectia consumatorilor

Cap. 24 Justitie si afaceri interne

Cap. 25 Uniune vamala

Cap. 26 Relatii externe

Cap. 27 Politica externa si de securitate comuna

Cap. 28 Control financiar

Cap. 29 Prevederi financiare si bugetare

Cap. 30 Institutii

Cap. 31 Altele

Romania s-a angajat sa aplice acquis-ul comunitar, sa asigure pregatirea adecvata a functionarilor Consiliului Concurentei, sa dezvolte competenta administrativa a acestei agentii, sa monitorizeze acordarea ajutorului de stat si sa execute investigat

Capitolul 6 'Concurenta' a fost unul dintre ultimele doua capitole necesare finalizarii negocierilor de aderare. In acest scop, Romania s-a angajat sa indeplineasca criteriile U.E. in anumite domenii inclusiv ajutorului de stat, antitrust si capacitatea administrativa a autoritatilor insarcinate cu implementarea legislatiei concurentei.
Romania a inceput si va continua aplicarea standardelor europene privind concurenta: a adoptat legi care reflecta legislatia europeana in acest domeniu si a sporit sanctiunile pentru societatile care nu le respecta.

Principiile de baza ale politicii concurentei in Romania au fost statuate prin Acordul European instituind o Asociere intre Romania, pe de o parte, si Comunitatile Europene si statele membre ale acestora, pe de alta parte.

In general, legislatia privind concurenta care trateaza intelegerile, abuzul de pozitie dominanta si concentrarile economice, urmeaza, asa cum s-a apreciat si in ultimul Raport de evaluare asupra progreselor inregistrate de Romania, linia legislatiei Comunitatii: art.81 si 82 din Tratatul de la Amsterdam (inclusiv Regulamentul 17/1962 privind aplicarea acestor articole) se reflecta in Legea concurentei; Regulamentele CEE 4064/1989 si 3384/1994 privind controlul concentrarilor economice sunt preluate de Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice adoptat de Consiliul Concurentei.

Au fost de asemenea adoptate in acelasi spirit, Regulamentul privind exceptarea pe categorii de intelegeri, decizii sau practici concertate; Regulamentul de organizare, functionare si procedura al Consiliului Concurentei; Instructiuni cu privire la calculul cifrei de afaceri si Instructiuni pentru definirea pietei.

Cazul intreprinderilor publice

Domeniul utilitatilor - apa, energie (gaz, electricitate), transport feroviar, comunicatiile - traditional au apartinut statului sau, altfel spus, intreprinderilor publice, avand practic monopolul respectivelor domen Asemenea intreprinderi publice au necesitat masive subventionari din partea statului, modul lor de administrare si functionare ducand la ineficienta.

Nevoia deschiderii lor catre concurenta- In acest sens, au fost aplicate masuri de spargere a monopolurilor de stat, in primul rand prin dezintegrare verticala, prin separarea gestionarii infrastructurii de serviciile posibile de prestat apeland la respectiva infrastructura (similar separarii care s-a facut intre gestionarea aeroporturilor si serviciile prestate de diverse agentii, nationale sau straine), privatizarea, armonizarea standardelor in domeniu.

Primul domeniu al utilitatilor publice care s-a deschis concurentei si care a avansat cel mai mult pe acest drum este cel al telecomunicatiilor. Progresul tehnologic a dus la aparitia unor modalitati alternative de telecomunicatii (telefonie mobila, posta electronica etc.) si la dezvoltarea intr-un ritm incredibil a productiei si pietei echipamentelor aferente.

Piata energiei era mai putin accesibila concurentei nu numai datorita monopolului caracteristic acesteia, ci si aspectelor tehnice, infrastructura nefacand posibila furnizarea decat a unui anumit tip de servic

Treptat, politica comunitara s-a apropiat de liberalizarea pietei energiei prin masuri precum transparenta pretului pentru gaz si electricitate catre utilizatorii industriali si cei casnici; stabilirea de reguli comune pentru piata interna in domeniul electricitatii, si reguli comune pentru piata interna in domeniului gazelor naturale. Prin aceasta, piata respectivelor utilitati se liberalizeaza gradual.

Concurenta in domeniul achizitiilor publice

Achizitiile publice se refera la o piata de bunuri, servicii, lucrari pentru care utilizatorii- institutii ale statului (sanatate, invatamant, institutii administrative centrale si locale, politie, armata) sau intreprinderi publice, inclusiv cele din domeniul utilitatilor (transport, telecomunicatii, apa, energie), incheie contracte publice cu furnizori - firme private sau publice, nationale sau straine, plata facandu-se din fonduri nationale (bani publici, de la buget central sau local) si/sau din fonduri straine, respectiv comunitare.

Dimensiunea mare a pietei achizitiilor publice.

Dominanta era filozofia protectiei furnizorilor nationali si excluderea concurentei.

Deschiderea pietei cerea crearea conditiilor de concurenta pentru acordarea nediscriminatorie a contractelor publice si pentru o cheltuire rationala a banilor publici.

Initial- preferinta acordata producatorilor europeni (continutul in produse de origine europeana sa fie de cel putin 50% sau, daca nu, pentru a castiga contractul, pretul ofertei sa fie cu cel putin 3% mai mic fata de cel mai scazut pret de oferta din EC).

3. Stadiul actiunilor intreprinse de Romania in perioada de preaderare pentru adecvarea protectiei concurentei la exigentele U.E

Integrarea in Uniunea Europeana este unul dintre cele doua obiective strategice ale Romaniei. Integrarea este vazuta ca o solutie la mai multe probleme ale societatii romanesti aflata in cautarea mijloacelor de modernizare si transformare economica. Inapoierea economica si sociala este o trasatura a Romaniei (ca si a altor tari est-europene) care isi au radacinile adanci in istorie, dinainte de caderea comunismului.

Eforturile autoritatilor romane pentru aderarea la Uniunea Europeana s-au desfasurat intr-un cadru institutionalizat incepand cu februarie 1993, data semnarii Acordului de Aderare. In iunie 1995 Romania si-a depus in mod oficial candidatura pentru aderare. O prima evaluare a indeplinirii criteriilor a fost facuta de catre UE in Agenda 2000, document adoptat in iulie 1997. In decembrie 1999, Consiliul European decide inceperea negocierilor de aderare cu asa-numitul "grup de la Helsinki", format din 6 tari, intre care si Romania.

In ceea ce priveste strategia pentru aderare, cel mai important dintre evenimente a fost adoptarea Strategiei Economice pe Termen Mediu; privind compatibilitatea cu reglementarile UE, cel mai important eveniment a fost inceperea negocierilor asupra unor capitole. Dintr-un numar de 31 de capitole de negociere, Romania a incheiat negocierile la 5 dintre ele, anume: intreprinderi mici si mijlocii, invatamant si tineret, stiinta si cercetare, relatii externe, politica externa si de securitate comuna. Alte patru capitole care au fost deschise spre negociere sunt: statistica, cultura si audiovizual, telecomunicatii si tehnologia informatiei, concurenta. Se urmareste ca la inceput sa fie negociate capitolele relativ usoare, lasand problemele spinoase - precum agricultura -pentru o abordare ulterioara.

Raportul din 2000 al Comisiei Europene referitor la Romania este critic in mai multe privinte. Astfel, coruptia este considerata ca fiind foarte raspandita, ritmul de lucru al legislativului scazut, iar deciziilor Guvernului le lipseste coerenta. Cu privire la aspectele economice, au fost remarcate unele rezultate pozitive (o usoara crestere economica, cresterea exporturilor, diminuarea deficitului fiscal); oricum, intarzierea reformelor structurale face ca Romania sa nu fie vazuta ca o economie de piata functionala.

In ceea ce priveste adoptarea aquis-ului comunitar, Raportul considera ca Romania a inregistrat imbunatatiri in legislatia privind concurenta, protectia marcilor si a drepturilor de autor si transporturile. Progrese limitate - se spune in Raport - au fost inregistrate la libertatea de miscare a bunurilor, persoanelor si a capitalului, protectia sociala si politicile de combatere a somajului; in acelasi timp este nevoie de mai multe progrese la capitolele referitoare la mediu, agricultura, telecomunicatii, tehnologia informatiei si protectia consumatorului.

Buna si rapida derulare a negocierilor si adoptarea aquis-ului comunitar nu aduc insa automat Romania mai aproape de integrarea in UE. Aceasta deoarece reducerea distantei ce ne separa de UE nu este numai o problema politica, legislativa sau tehnica, ci mai ales una de dezvoltare.

Consiliul de la Copenhaga a adoptat in decembrie foaia de parcurs pentru Romania in vederea aderarii la Uniune in 2007. Documentul cuprinde obligatiile care trebuie indeplinite pana la acel moment, punand accent pe imbunatatirea capacitatii administrative si judiciare. Consiliul a decis totodata sa mareasca progresiv sprijinul financiar acordat Romaniei: cu 20% in 2004, cu 30% in 2005 si 40% in 2006, atunci cand fondurile de pre-aderare vor atinge nivelul de 1 miliard Euro; Romania va deveni astfel beneficiarul celui mai mare sprijin oferit vreodata de Uniunea Europeana unui stat din afara sa.

Fata de Raportul Periodic din anul precedent, Romania a inregistrat progrese suplimentare in acest domeniu. In domeniul antitrust, Romania a adus modificari substantiale Legii Concurentei in mai 2004. Noua legislatie elimina obligativitatea notificarilor individuale in cadrul "exceptarilor pe categorii" si inlatura posibilitatea de a acorda exceptari pentru practici anticoncurentiale ce constau in abuz de pozitie dominanta. De asemenea, este majorat pragul cifrei de afaceri, dupa depasirea caruia notificarea fuziunilor devine obligatorie. In vederea recanalizarii resurselor, noua lege elimina suprapunerea de atributii, prin crearea unei singure autoritati de concurenta.

Consiliul Concurentei, care este organismul national de luare a deciziilor, a desfasurat o activitate de reglementare semnificativa, prin emiterea de legislatie secundara, de implementare, si a continuat sa-si imbunatateasca capacitatea de implementare a legislatiei in domeniul antitrust. In perioada de referinta, Consiliul Concurentei a adoptat un numar total de 226 decizii, inclusiv 18 decizii emise in domeniul intelegerilor restrictive, 9 decizii privind abuzuri de pozitie dominanta, 199 decizii privind fuziunile. Ca urmare a investigatiilor intreprinse in sectorul tigarilor si asigurarilor, Consiliul Concurentei a aplicat unele amenzi semnificative. De asemenea, Consiliul Concurentei a continuat activitatile de pregatire a personalului si actiunile de promovare a culturii concurentei.

In domeniul ajutorului de stat, in decembrie 2003 si in august 2004 au fost introduse modificari importante in Legea Ajutorului de Stat a Romaniei. Noua versiune a Legii abandoneaza vechea clasificare a ajutoarelor de stat, in favoarea unei abordari similare cu cea existenta in legislatia europeana. De asemenea, Legea stipuleaza ca ajutorul de stat prevazut in proiecte de acte normative sau instrumente administrative trebuie notificat si va putea fi acordat doar ca urmare a autorizarii de catre Consiliul Concurentei. Ulterior adoptarii noii Legi a Ajutorului de Stat, o activitate importanta a fost desfasurata in vedera emiterii sau amendarii unui numar mare de reglementari de implementare. In iunie si august 2004 au fost aduse amendamente legislatiei romanesti privind zonele libere si zonele defavorizate, in scopul alinierii masurilor de ajutor fiscal prevazute in aceste domen

In ceea ce priveste activitatile de implementare, Consiliul Concurentei a aprobat 92 decizii, din care 43 decizii de aprobare a ajutoarelor, 14 de aprobare conditionata si 33 prin care nu se constatau masuri de ajutor de stat. In perioada de referinta au fost emise 2 decizii negative.

Capacitatea administrativa a fost imbunatatita in continuare, datorita fuziunii celor doua autoritati de concurenta existente anterior: Consiliul Concurentei este acum unica autoritate in domeniul ajutorului de stat. Ca urmare a reorganizarii, Consiliului Concurentei i-au fost alocate 350 de posturi si va fi de asemenea prezent la nivelul celor 41 de judete si in Bucuresti. Structurile teritoriale vor monitoriza ajutoarele de stat acordate de la bugetele locale, unde fondurile sunt administrate autonom.

Raportul anual privind ajutoarele de stat din anul 2003 a fost inaintat de Romania in septembrie 2004. Pe parcursul perioadei de referinta au continuat sa fie luate masuri pentru asigurarea respectarii mai stricte a obligativitatii de notificare ex-ante. Consiliul Concurentei a initiat un grup de lucru interministerial pe teme legate de ajutor de stat, in perioada de referinta avand loc doua reuniuni. Lucrarile grupului reunesc reprezentanti ai autoritatilor furnizoare de ajutor de stat si alte parti interesate si se concentreaza pe schimbul de informatii si dialogul profesional. Activitati de pregatire profesionala au fost organizate pentru personalul Consiliului Concurentei, autoritatile furnizoare de ajutor de stat si judecatori.

In ceea ce priveste sectorul siderurgic, Romania a actualizat si aprobat Strategia Nationala pentru Restructurarea Sectorului Siderurgic in aprilie 2004.

Nivelul de aliniere a legislatiei, precum si gradul de implementare a legislatiei in materie de concurenta sunt, in mare masura, satisfacatoare. Legea Concurentei contine principiile majore ale reglementarilor comunitare in domeniul politicii de concurenta si se refera la intelegeri restrictive, abuz de pozitie dominanta si controlul fuziunilor.

Noua Lege a Ajutorului de Stat pune bazele pentru exercitarea unui control corespunzator al ajutoarelor de stat. Adoptarea definitiva a legislatiei de implementare ar trebui confirmata cat mai urgent. Totodata, Romania trebuie sa se asigure ca toate proiectele de ajutoare de stat, inclusiv acelea din zone sensibile, referitoare la privatizari si intreprinderi mari de stat, sunt supuse unui control strict al ajutoarelor de stat, exercitat de Consiliul Concurentei. Consiliul Concurentei trebuie sa imbunatateasca de asemenea gradul de implementare a legislatiei. Trebuie sa devina mai activ in eforturile sale de aplicare a legislatiei si sa isi perfectioneze capacitatea de a evalua masuri de ajutor de stat. Pana in prezent, legislatia nu a fost aplicata cu acuratete, iar analiza ajutoarelor de stat efectuata in cadrul deciziilor ar trebui imbunatatita semnificativ. In plus, masurile de ajutor fiscal inca nu par a fi supuse unui control suficient al ajutoarelor de stat. Consiliul Concurentei trebuie sa finalizeze evaluarea tuturor ajutoarelor de stat existente si sa se asigure ca aceste masuri sunt in conformitate cu legislatia, in special in domeniul ajutorului fiscal.

Sunt necesare eforturi importante pentru a asigura notificarile ex-ante a tuturor masurilor de ajutor de stat nou introduse, controlul adecvat al cumularilor si aplicarea integrala a regulilor de ajutor de stat legate de cazurile de restructurare, intarzieri la plata si masuri aferente privatizar Urmarirea activa a implementarii efective a deciziilor este, de asemenea, esentiala.

Decizia de a stabili o singura autoritate de concurenta va facilita intarirea in continuare a cadrului administrativ de aplicare a regulilor din domeniul concurentei si ajutorului de stat.

Cu toate acestea, in ceea ce priveste nivelul de personal, numai cateva din noile posturi create in 2003 au fost ocupate. Expertiza Consiliului Concurentei in domeniul concurentei si ajutorului de stat ar trebui ambunatatita, iar pregatirea judecatorilor ar trebui perfectionata.

In sectorul siderurgic trebuie respectata transparenta cu privire la ajutorul de stat, conform prevederilor Protocolului 2 la Acordul European. Desi a fost facut un pas inainte prin adoptarea unei strategii de restructurare revizuita, sunt necesare clarificari suplimentare, in special cu privire la nivelul si intensitatea ajutorului de stat acordat companiilor individuale pentru viabilizare.

In Opinia sa din 1997, Comisia a concluzionat ca progrese remarcabile fusesera inregistrate in armonizarea legislatiei din domeniul politicii de concurenta. Pe de alta parte, Comisia a concluzionat si ca, in ceea ce priveste ajutorul de stat, nu fusesera inregistrate progrese semnificative pana la acea data, si, pe termen mediu, erau necesare eforturi considerabile pentru indeplinirea cerintelor in domeniul controlului ajutoarelor de stat, in special referitor la cresterea transparentei printr-un inventar credibil al ajutoarelor si adoptarea reglementarilor necesare pentru monitorizarea credibila a ajutoarelor de stat.

Fata de Opinie, au fost inregistrate progrese semnificative, prin transpunerea acquis-ului referitor la ajutorul de stat si concurenta, dar gradul de implementare in domeniul ajutorului de stat nu a mentinut acelasi ritm. Cunoasterea si respectarea regulilor de ajutor de stat ramane restransa in randul autoritatilor furnizoare de ajutor de stat. Negocierile la acest capitol continua. Romania nu a solicitat perioade de tranzitie in acest domeniu.

In vederea pregatirii aderarii, o atentie deosebita ar trebui sa fie acordata finalizarii alinierii la acquis, imbunatatirii capacitatii administrative si imbunatatirii gradului de implementare a legislatiei referitoare la concurenta, dar mai ales la ajutor de stat. In ceea ce priveste concurenta, Consiliul Concurentei trebuie sa se concentreze asupra prevenirii distorsiunilor grave ale concurentei. In ceea ce priveste ajutorul de stat, eforturi majore trebuie intreprinse pentru solutionarea problemei alinierii schemelor incompatibile de ajutor de stat si implementarii regulilor de ajutor de stat. Calitatea deciziilor privind ajutorul de stat trebuie sa fie ameliorata considerabil. Cunoasterea principiilor majore ale ajutorului de stat trebuie sa fie perfectionata in randul autoritatilor furnizoare. Cu privire la planurile Romaniei de a acorda ajutoare de stat companiilor din sectorul siderurgic, vor fi necesare ajustari suplimentare ale strategiei nationale de restructurare, in vederea asigurarii conformitatii cu Protocolul 2 la Acordul European. Legislatia necesara pentru finalizarea alinierii la acquisul din domeniul ajutorului de stat este in prezent in pregatire. Totodata, au fost intreprinse masuri pentru imbunatatirea gradului de implementare a legislatiei in materie de ajutor de stat de catre Consiliul Concurentei. Aceste eforturi trebuie intensificate in permanenta.