QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate stiinte politice

Aspecte generale privind raporturile dintre dreptul international si dreptul intern roman








Aspecte generale privind raporturile dintre dreptul international si dreptul intern roman


Sediul constitutional principal al raporturilor dintre dreptul international si dreptul intern roman este reprezentat de art. 11 alin. 1 si 2 din Constitutia revizuita.

Din analiza textelor mentionate rezulta aplicabilitatea articolului 11 exclusiv pentru sursele conventionale, adica tratate (internationale)[1].Aplicabilitatea este una directa in sensul ca tratatele se integreaza in ordinea juridica interna, nefiind necesara o alta lege care sa reia in cuprinsul sau intreg tratatul. Se adopta astfel teoria monista care statueaza ca dreptul international penetreaza dreptul intern, astfel incat daca se ratifica un tratat, acesta se va integra in ordinea juridica nationala.




Consecinta este ca pe langa natura lor de izvoare ale Dreptului international, tratatele prin care statul roman este legat din punct de vedere juridic, sunt, in egala masura, si izvoare ale dreptului intern roman. Din acest motiv tratatele la care Romania este parte dau nastere la drepturi si obligatii pentru subiectele din ordinea juridica interna si pot fi invocate si aplicate direct de autoritatile nationale, inclusiv de instantele judecatoresti[3].

Cat priveste modul in care Romania poate deveni parte la un tatat international, in dezvoltarea normelor constitutionale a fost adoptata Legea nr. 590/2003 privind tratatele[4] care consacra existenta urmatoarelor tipuri de tratatete internationale:

A)   tratatele in numele Romaniei (la nivel de stat) – incheiate de Presedintele Romaniei si ratificate, la care se adera sau acceptate de Parlament prin lege ori de Guvern prin ordonanta;

B)    tratatele la nivel guvernamental – ratificate la care se adera sau acceptate de Parlament prin lege ori de Guvern prin ordonanta;

C)    tratate in forma simplificata incheiate la nivelul Ministerului Afacerilor externe si al Ministerului Integrarii.

Ca urmare a asimilarii tratatelor in dreptul intern, art. 11 alin. 3 prevede ca in caz de contrarietate a unui tratat international cu Constitutia, tratatul va putea fi ratificat numai dupa revizuirea acesteia, pentru punerea de acord a normei constitutionale incalcate cu prevederile tratatului. Este consecinta logica a principiului suprematiei Constitutiei inscris in art. 1 alin. 5. Aceasta dispozitie trebuie corelata cu art. 148 lit. b conform careia Curtea Constitutionala se pronunta asupra constitutionalitatii tratatelor si altor acorduri internationale.

Concluzia fireasca a celor expuse este ca tratatele internationale au o pozitie infraconstitutionala, se afla deci sub Constitutie. Subliniem ca este vorba de pozitia tratatelor fata de dreptul intern in sistemul national de drept, deoarece in planul dreptului international (de ex. in fata instantelor internationale) intotdeauna dreptul international are suprematie, prioritate fata de normele nationale (acest principiu este inscris in Conventia de la Viena privind dreptul tratatelor).

Cat priveste forta juridica a tratatelor, in lipsa unor dispozitii exprese, urmeaza a se apela la principii, si anume la regula conform careia tratatul intentional dobandeste in dreptul intern, unde este direct aplicabil, forta jurica egala cu actul prin care statul si-a exprimat consimtamantul de a deveni parte la tratat. Asadar, in concret, in Romania un tratat internatioal aplicabil poate avea forta juridica egala cu a legii (ordonantei), cu a unei hotarari a Guvernului sau cu a unui act administrativ normativ al ministrului[5].

Distinct de situatia de drept comun  reglementata de art. 11 din Constitutie, sunt vizate expres raporturile dintre Dreptul international al drepturilor omului si dreptul national roman.

Sediul materiei il reprezinta art. 20 din Constitutie[6]. Se poate observa ca alin. 1 al art. 20 reglementeaza raporturile dintre tratatele internationale in materia drepturilor omului si Constitutia Romaniei, in timp ce alin. 2 vizeaza raporturile acestora cu legile interne. Asadar, in continuare vom analiza urmatoarele chestiuni :

A) Raportul dintre Constitutie si tratatele internationale

B) Raportul dintre legislatia interna si tratatele internationale ;

A. In ceea ce priveste forta juridica a Constitutiei fata de tratatul international in materia drepturilor omului, nu se poate da un raspuns general valabil, situatia fiind diferita, de la caz la caz. Vom identifica asadar situatii de infraconstitutionalitate (situare pe o pozitie inferioara, ca forta juridica, a tratatului international fata de Constitutie), egalitate de forta juridica si supraconstitutionalitate a tratatului international.

1. Situatia pozitionarii tratatului international sub Constitutie se intalneste in doua ipoteze:

Cand dispozitiile tratatelor internationale sunt restranse, vagi, imprecise, nedeterminate, iar dispozitiile constitutionale sunt clare, precise si mai favorabile drepturilor omului, nu vom interpreta dispozitiile interne (mai favorabile) conform cu dispozitiile internationale (mai putin favorabile). Acest lucru este posibil datorita faptului ca tratatele internationale referitoare la drepturile omului nu contin decat un standard minim de garantie a drepturilor omului pe care statele trebuie sa-l respecte, de la care statele nu pot deroga, dar la care ele pot, la nivel national sa adauge o protectie sporita.

Daca atat norma internationala, cat si norma constitutionala sunt clare si precise, dar sunt contradictorii, nu mai e nevoie de interpretarea normei interne cu ajutorul normei internationale, deoarece alin. 1 al art. 20 vizeaza numai acele dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor care au nevoie de interpretare, numai in legatura cu acestea existand obligatia de a fi interpretate si aplicate in concordanta cu tratatele internationale. Dar daca norma constitutionala este limpede si precisa ea va fi aplicata tocmai in virtutea claritatii sale in mod autonom, fara a se mai face apel la norma internationala, asa incat nu se va mai face aplicarea art. 20 alin. 1.




2. Relativ la a doua situatie, in cazul identitatii de reglementare intre constitutie si tratatele internationale nu intervine nici un fel de problema de interpretare. In acest caz spunem ca tratatele au valoare constitutionala (se afla pe aceeasi pozitie cu constitutia).

3. Va exista o situatie de supraconstitutionalitate a tratatului international atunci cand norma constitutionala este imprecisa, nedeterminata, generica (de exemplu referirile la “situatii exceptionale”, “siguranta nationala”, “pericol public”) si, distinct exista  o norma internationala clara si mai favorabila pentru drepturile omului.

B. Alin. 2 al art. 20 se refera la neconcordanta cu o lege, statuand expres principiul fortei supralegislative a tratatului (tratatul are o forta juridica superioara legii interne). Legea interna contrara tratatului international nu este abrogata de tratat, ci ea devine inaplicabila. Astfel, in cazul incetarii aplicarii tratatului international, legea interna redevine activa.[7]

Concluzionand putem spune ca, intotdeauna in caz de conflict intre o norma internationala si una nationala in materia drepturilor omului se va aplica norma cea mai favorabila.




Corneliu Liviu POPESCU, Raporturile dintre Dreptul Uniunii Europene si Dreptul intern roman, in lumina dispozitiilor constitutionale revizuite, Revista Romana de Drept comunitar, nr. 2/2004, p. 36

Teoria dualista dimpotriva sustine ca nu este suficienta legea de ratificare a unui tratat, este necesara o « nationalizare » a tratatului printr o lege interna care sa reia tratatul international punct cu punct.

Corneliu Liviu POPESCU, Raporturile . ,p.37

Publicata in M. Of. Nr. 23/12.01.2004

Corneliu Liviu POPESCU, Raporturile . ,p.38

Art 20 are urmatoarea redactare : (1)Dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte.

(2) Daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.

Elena Simina TANASESCU, Stefan DEACONU, Op.cit., p. 47-49


loading...


Nu se poate descarca referatul
Acest referat nu se poate descarca

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }