Procedurile sintsctice pe care le prefera Alecs in opera sa poetica , in majoritatea lor , sint specifice poeziei .Un procedeu sintactic folosit cu feluri expresive este repetitia . Se intilneste repetitia verbului la forma personala in rezultatul caruia se formeaza doua proportii dintre care prima se termina si a doua incepe cu acelas :
"Afara ninge ,ninge si apriga furtuna "
(Scrile de la Mircesti)
Se poate mentiona repetarea imediata a derivatelor aceluiasi cuvint :
"Tu zimbesti ? .. Zimbirea-ti zice ,
Ca e buna pentru noi "
(Sania )
Repetitiile la distanta sint foarte variate prin structura lor . Substantivul repetat poate sa fie insotit de un determenativ adjectiv sau pronume
posesiv :
" O!farmec , dulce farmec a vetii calatoare"
(Scrile la Mircesti)
" Crivatil din meaza-noapte vijie prin vijelie"
(Viscolul)
" Admirind jocul lumiei pe splindoarele verdetii ,
Admirind in umbra calda florile de prin poeme "
(Vinatorul)
Frecventa in limba poeziei lui V.A. este repetarea prepozitiei , care introduce parti de propozitee anogene :
"Si pe-ntinderia pustie , fara urme , fara drum"
(Iarna)
Se poate mentiona intribuintarea aceleias conjunctii la inceputul mai multor propozitii interative , de obicei - la inceput de vers.Astfel este conjunctia cind, cum , ca etc.
"Si privesc cum apa curge si la cotiri ea se pierde
Cum se shimba-n valure pe prundisul lumecos
Cum adoarme la bulboace , sapind malul nisipos "
(Malul Siretului)
La fel de des este intribuintata particula "iata" , cind se prezinta o succesiune de tablouri . In pastelul "concertul in lumea" cinci versuri in care se prezinta oaspetii veniti sa asculte privighetoarea , se incep cu "iata " :
"Iata vin si gindacui in hlamide zmaltuite ,
Iata-n urma si albine aducind in gura miere"
(Concertul in lumea)
Studiind repetitia la V.A. putem observa , ca nu in totdeauna se poate trage o linie de demarcare intre repetitia subiectiva si cea obiectiva . Sint multe cazuri , cind poetul , prezentind un fel de a fi a unui obiect ori al unei actiuni , manifesta si atidudinea sa subiectiva fata de cele prezentate .De exemplu in versul :
"Afara ninge , ninge si apriga furtuna "
(Scriile la Mircesti)
functia obiectiva durativa a actiunii verbului repetat nu este singura functie a repetitie ; tot odata se manifesta si atitudinea subiectiva a autorului fata de actiunea exprimata de verb.
Avind o baza si fiind prezentata in toata amploarea ei in pozitia lui V.A. si a urmasilor lui , repetitia a intrat in limba literara contemporana ca norma sintactica .Se poate presupune ca V.A. , cu mult mai larg dectt predecesorii sai , in chip de sistema a adus repetitia din poasia populara in cea culta , a contribuit intr-o buna masura la stabilire acestui procedeu ca norma grammaticala a limbii literare contemporane .
Un procedeu sintactic cu functie asemanatoare repetitie il constitue partile amogeiu . Roul carora este de a sublimia , de a prezenta mai larg ideea cuprinsa intr-un cuvint . In limba poezii poetului cea mai frecventa este observata caracterizarea multipla a unui obiect prin atribute omogene ce pot fi exprimate printr-un substantiv ori printr-un pronume :
" E umbra unor nouri ; albii , usori , marunti"
(Tunetul)
"Frumoasa , alba , juma , cu formele rotunale
Cu pulpa marmurie , cu simal dulce val
Ea pare "
(Scrile la Mircesti)
Dintre complementele circumstatiale cel mai des este intribuintaria mai frecventa a circumstantialelor omogeni de loc , avind la rindul lor determinative . Ele pot fi exprimate prin adverbe locative ori prin substantive cu prepozie , cu sens locativ :
"In gradini , in cimpi , pe dealuri ,
prin poeni si prin vii "
(Dimineata)
"In fund , pe cer albastru , in zare departata ,
La rasarit , sub soare , un negru punct s-arata . "
(Oaspetii primaverii)
In poezia lui V.Alecsandri este intilnita vorbire directa cu cele doua forme ale ei - dialogul si monologul .Dupa cum se stie , vorbirea directa , de obicei se introduce intr-o verb al zicerii . Astfel de verb in poezia poetului poate fi situat in postpozitie , interpozitie si prepozitia ei :
" un bitlan
--- Nu-i perea lumii vinatorul e poet ! "
(Balta)
"Ce sa fie ? Cuib de fiara?
O!minune!----"zice el"
(Cositul)
In vorbirea directa la Alecsandri de obicei vorbeste un om ori colectivitate de oameni , poetul da glas pasarilor , copacilor , sau chiar razei de soare :
"Cind o pasare maiastra , peste lan trecind usor ,
Zice : Dulce-a mai fi piinea de la snopurile lor !.. "
(Secerisu)
"El se scutura si zice :
--- In zadar tu , vrajitoare "
(Bradu)
"---De ce plingi ?.. zice-o raza
pe -a ei frunte stralucind "
(Puntea)
Un alt procedeu sintactic ce este des intribuintat in poezia lui V.Alecsandri este interogatia si exclamatia , avind bogate functii expresive .
In cazul cind in raspuns se cuprinde un compliment al predicatului , exprimat in interogatie , aceasta poate fi simplu sau dezvoltat sau raspunsul poate cuprinde pur si simplu o urmare a gindului ori a actiunii exprimate in interogativa :
"Tu o rupi ?Ea te stropeste cu fulg albi racoritori "
(Sania)
Exclamatile in ciclurile de pasteluri pot avea structura si functie diferita .Se pot deosebi :
Exclamatii afective ce sunt exprimate , de obicei printr-un interjectie .
Exclamatii - adrtesari ce este exprimata prin doua verbe in repetitie , printr-un substantiv si o particula :
"Dar tacere !..Sus pe un frasin un lin freamat se aude !.."
(Concertul in lunca)
Exclamatia explicativa mai dese ori este exprimata printr-o propozitie intreaga :
"Ce sa fie ?Cuib de feara ?O !minune !-zice el ,
Si zimbind , se pleaca iute de culege un cercel ! "
(Cositul)
Explamatea comparativa :
"Printre stuhul ce se misca iata - o luntre vinatoare"
(Balta)
La cercetarea felurilor de propozitie in limba poeziei lui V.Alecsandri mai mult am atras atentia propozitiilor principale legate prin coordonale si propozitiile secundare .In pastelul "Semanatorii" sunt 17 principale coordonate si 1 secundara temporala , "Cositul " sunt numai 2 propozitii secundare si acelea fiind locative legate prin coordonare , a doua fiind eliptica de conjuntie :
"Mai devale-n cea dumbrava cu poiana tainuita
Unde umbra pare verde si de flori e-mblasmuita "
(Cositul)
Propozitiile finale se introduc prin locutiunea conjunctionala "ca" sau "ori" se exprima numai prin conjunctiv :
"Iar pe fete de copile infloreste trandafiri ,
Sa ne aduca viu aminte de-ale verii inflorit "
(Gerul)
Cele mai putin frecvente este propozitiile secundare comparative introduse prin conjunctia "precum" :
"Precum un riu de munte
Se varsa peste maluri "
(Tunetul)
In linii generale putem observa ca poetul a depus o mare munca de alegerea , de combinarea , de sintetizare pentru asi reda gindul si simtirea in modul cel mai simplu si tot odata cel mai expresiv .
Cea ce caracterizeaza intr-o mare masura limba unui scriitor este lexica : cuvintele si reunirele de cuvinte-acel material de constructie necesar oricarui creatie .
