QReferate - referate pentru educatia ta.
Referatele noastre - sursa ta de inspiratie! Referate oferite gratuit, lucrari si proiecte cu imagini si grafice. Fiecare referat, proiect sau comentariu il poti downloada rapid si il poti folosi pentru temele tale de acasa.



AdministratieAlimentatieArta culturaAsistenta socialaAstronomie
BiologieChimieComunicareConstructiiCosmetica
DesenDiverseDreptEconomieEngleza
FilozofieFizicaFrancezaGeografieGermana
InformaticaIstorieLatinaManagementMarketing
MatematicaMecanicaMedicinaPedagogiePsihologie
RomanaStiinte politiceTransporturiTurism
Esti aici: Qreferat » Referate romana

Pastelul IARNA de Vasile Alecsandri - comentariu








IARNA

V. Alecsandri



Vasile Alecsandri este o personalitate marcanta a epocii pasoptiste. Compune primele pasteluri in 1867, el fiind cel care creeaza aceasta specie si o impune in literatura romana. Pastelul „Iarna” a aparut la 1 aprilie 1868 in revista „Convorbiri literare”, printre alte pasteluri dedicate acestui anotimp.

Pastelul este o poezie descriptiva, in care autorul isi exprima trairile sufletesti legate de un colt de natura, un anotimp (V.Alecsndri-„Sfarsit de toamna”) sau aspecte din viata plantelor si a animalelor (V. Alecsandri-„Oaspetii primaverii”).






Poezia este compusa din patru catrene cu masura de 15-16 silabe. Ritmul este iambic.

In aceasta opera este descris anotimpul alb. Poezia poate fi structurata pe doua parti, prima cuprinzand primele trei strofe, unde ne este prezentat un peisaj in care gerul este cumplit si satele sunt ingropate in nameti. Partea a doua, care este de fapt ultima strofa, tabloul este insufletit de aparitia soarelui si de oprirea ninsorii.

Prima strofa contureaza tabloul unei ierni cumplite, dominata de ninsoare si ger. Elementele din planul terestru se imbina in aceasta strofa cu cele din planul cosmic: „din vazduh”, „plutesc in aer”, „pe ai tarii umeri dalbi”. Imaginea vizuala este subliniata prin folosirea personificarilor: „iarna cerne norii de zapada”(care subliniaza multimea fulgilor de zapada care cad din vazduh) si comparatiilor: „ca un roi de fluturi albi” (care subliniaza multimea fulgilor de zapada care cad din vazduh). Acestea au ca fundal culoarea alba conturata prin intermediul epitetelor: „norii de zapada”, „fluturi albi”, „umeri dalbi”.



Strofa a doua reprezinta o iarna care pare a nu se mai sfarsi: „Ziua ninge, noaptea ninge, dimineata ninge iar!”. Repetitia din primul vers creeaza impresia unei ninsori care nu se va opri niciodata. Figurile de stil care se regasesc in aceasta strofa sunt: personificare („se imbraca mandra tara”), pentru a scoate in evidenta abundenta ninsorii si faptul ca peste tot s-a asezat zapada, formand o „zale argintie”; epitete („mandra tara”, „rotund si palid”), folosite pentru a realiza mai bine tabloul iernii; iar in final este o comparatie(„ca un vis de tinerete”), care duce cu gandul la faptul ca peisajul este vazut din perspectiva batranetii, provocand o stare de melancolie („anii trecatori”).



In strofa a treia este terminat peisajul prezentat, acesta fiind dominat de elementele terestre. Prezenta iernii este redata prin enumeratii(„pe camp, pe dealuri, in departare”; „fara urme, fara drum”), iar pustietatea tinuturilor prin epitete si comparatii („satele pierdute”; „ca fantasme albe”). Totul pare ireal in aceasta strofa, plopii par a fi niste fantasme, iar satele se pierd sub viscolul iernii.





Ultima strofa readuce frumusete si insufletire peisajului, acestea fiind datorate soarelui, a carui importanta este evidentiata prin epitetul si inversiunea „doritul soare”, pentru ca apoi sa fie personificat ca cel care „dismiarda oceanul de ninsoare”. In aceasta ultima strofa, imaginea vizuala creata prin figurile de stil este completata de cea auditiva: „clinchete de zurgalai”, care rupe tacerea care predomina in intreaga poezie.

Pe parcursul intregii opere exista o corespondenta sentiment-natura, transmisa prin prezenta unei fiinte umane in acel tablou, care nu este descrisa. In prima strofa se simte sentimentul de singuratate, faptul ca peste tot se zareste doar zapada(„lungi troiene calatoare”). Strofa a doua pare a fi dominata de frica de o iarna fara de sfarsit, de a ajunge la batranete cu regretul trecerii anilor(„ca un vis de tinerete . ”). Ultima strofa din primul tablou creeaza impresia de o lume ireala, de ceva ce in nici un caz nu se poate intampla(„satele perdute sub clabuci albii de fum”). In ultima strofa, spre deosebire de celelalte, se simte sentimentul de iubire de frumos si inviorare, si chiar sentimentul de bucurie al vietii.



Verbele sunt folosite la timpul prezent cu scopul de a reda eternitatea timpului si pentru a apropia descrierea de artele plastice.



Datorita acestor trasaturi; corespondenta sentiment-natura, folosirea figurilor de stil pentru exprimarea sentimentelor, verbele la timpul prezent si descrierea care domina; putem incadra poezia „Iarna” de V. Alecsandri la specia pastel.

Pasteluri au mai scris: Ion Pillat, George Cosbuc si Tudor Arghezi.




Descarca referat

E posibil sa te intereseze alte referate despre:


Copyright © 2020 - Toate drepturile rezervate QReferat.ro Folositi referatele, proiectele sau lucrarile afisate ca sursa de inspiratie. Va recomandam sa nu copiati textul, ci sa compuneti propriul referat pe baza referatelor de pe site.
{ Home } { Contact } { Termeni si conditii }