Pastelul in ciclul primar

PASTELUL IN CICLUL PRIMAR

In perioada scolaritatii mici se acorda o atentie deosebita studiului limbii si literaturii romane datorita contributiei acestei discipline scolare la cultivarea limbajului oral si scris al elevilor, la cunoasterea si folosirea corecta a limbii materne, la invatarea tehnicilor de baza ale activitatii intelectuale. De asemenea, prin intregul sau continut, in special prin continutul textelor literare, acest obiect de invatamant are menirea de a trezi interesul pentru cunoastere, de a forma capacitatea de a surprinde, de a descoperi continuturi si forme ale realitatii exprimate intr-o multitudine de modalitati de expresie.

Literatura, chiar la nivelul la care este repartizata in manualele de limba si literatura romana de la ciclul primar, prin diversitatea textelor, ofera elevilor oportunitatea de a parcurge cai specifice ale cunoasterii de la concret la abstract, de la intuitie la reprezentare si fantezie, ajungand in posesia unor multiple instrumente utile satisfacerii dorintei lor de a descoperii realitatea inconjuratoare.

O trecere in revista a textelor literare din manualele de limba si literatura romana dupa care se lucreaza in prezent in scoala noastra evidentiaza faptul ca textele in versuri sunt aduse in atentia elevilor inca din clasa intai, ca suport in realizarea alfabetizarii ( ,, Poveste de iarna", ,,Mamei", ,,Furnica Fanica", ,, Bondarul lenes" de E. Farago, ,,Vara" de M. Sorescu, ,, Somnoroase pasarele" de M. Eminescu). In clasa a doua, poezia reprezinta o treime din totalul textelor literare, in timp ce in clasele a treia si a patra ponderea ei inregistreza o usoara crestere.

Incercand o clasificare a poeziilor pe genuri si specii, se constata ca genul liric este cel mai bine reprezentat prin pasteluri (optsprezece), poezii religioase (noua, incluzand si colindele) si ode (sase), iar genul epic este ilustrat doar prin cinci fabule.

Textele lirice, fiind lipsite de subiect-actiune, de personaje care sa intruchipeze conceptii, sentimente, atitudini sau un anumit comportament, impun un mod aparte de analiza. In aceste texte, sentimentele, gandurile autorului sunt infatisate prin intermediul imaginilor artistice. De aceea, in analiza lor trebuie sa se porneasca, in primul rand, de la dezvaluirea modului specific de exprimare a sentimentelor, de la explicarea sensului figurat al limbajului folosit de autor. In aceste creatii, accentul se pune pe realizarea unor trairi emotionale puternice, prin intelegerea semnificatiei imaginilor artistice si apoi pe utilizarea in contexte noi a figurilor de stil intalnite.

Introducerea pastelurilor in manualele scolare, contribuie la familiarizarea elevilor cu aspecte ale naturii in diferite anotimpuri, oferind totodata prilejul de a-i orienta pe acestia in specificul intelegerii unei specii literare accesibile si cu o mare valoare artistica. Acest lucru se poate realiza fara nici un fel de teoretizare, ci doar prin angajarea elevilor la o interpretare corecta, specifica.

Primavara, surprinsa in poezia cu acelasi titlu a lui V. Alecsandri, este anotimpul exaltarii poetului indragostit de verdele campului, de cantul si zborul sprintar al pasarelelor prin ,,copacul inflorit", de harnicia albinelor, el insusi intampinand-o voios, ca pe o fiinta draga, mult asteptata. Bucuria reintoarcerii pasarilor calatoare este exprimata si de poetul G. Cosbuc in poezia Vestitorii primaverii. Sentimentului de tristete provocat de instrainarea temporara a cantaretelor care lasa codrii ,,de frunze si de cantec goi", ii ia treptat locul fericirea declansata de renasterea naturii. Pretuirea poetului pentru aceste necuvantatoare este sugerata de apelativul folosit ,,dragi pasari", pe care le cheama inapoi, carora le vorbeste ca unor persoane iubite, prilej de a insufla si sentimentul de dragoste fata de tara, unde ,,doine ca a noastre nu-s".

La hotarul dintre primavara si vara se situeaza momentul descris in poezia Furtuna de St. O. Iosif. In luna mai, intr-un colt de rai, sugerat prin repetitia substantivului flori, vremea frumoasa imbie copilul strengar si pe Grivei sa iasa la joaca. Fermecati, cei doi se zbenguie prin codru, cu nepasarea tineretii, fara sa ia seama la vitregiile naturii de care sunt totusi constienti: ,,Pe sus trec lenes nouri grei/ Noi nici nu ne gandim la ei". O furtuna de vara, sugerata printr-o alternanta de imagini vizuale si auditive le curma brusc veselia si-n inima se cuibareste pentru un moment teama. Dar copilul incepe sa se roage si se produce minunea: lumina biruieste asupra intunericului ,,Un colt de cer s-a luminat, / Si codru-i plin de soare . " Printr-o succesiune de intrebari, elevii pot fi condusi sa realizeze o paralela intre ziua de mai si viata omului si sa inteleaga faptul ca baiatul este chiar poetul, care ne atrage atentia ca de-a lungul existentei noastre ne confruntam si cu bune si cu rele, dar intotdeauna credinta este cea care ne salveaza.

Vara, personificata, este stapana focului din soare, este o zana care coace in cuptorul ei dogoritor fructe si legume din belsug, dar si stapana ploii, care vine si racoreste pamantul( Vara, Vladimir Pop Marcanu).Elevii sunt ajutati sa inteleaga ca poetul atribuie verii insusiri omenesti pentru a-si exprima intr-un mod deosebit, artistic, admiratia si iubirea fata de acest anotimp. Cu aceeasi intentie recurge la personificare si M. Sorescu in poezia cu titlu identic. Arsita insuportabila, care nu se mai sfarseste, este sugerata de personificarea soarelui ,, Merge soarele olog" si a cocostarcului care ,,umbla descheiat la gat" si prin reluarea, in finalul poeziei, a primei strofe usor modificata. Acelasi anotimp este infatisat elevilor prin fragmente din poeziile ,,Somnoroase pasarele" si ,,Freamat de codru" de M Eminescu.

De cele mai multe ori, cand prezinta aspectul toamnei, pastelul exprima sentimente de tristete, de nostalgie, impletite cu un ritm leganat, elegiac. Conceputa sub forma unui dialog intre poet si codrul cu atribute omenesti, poezia Ce te legeni prezinta schimbarile ce au loc in natura odata cu venirea toamnei, prilej pentru poet de a-si aminti ca are o viata trecatoare si ca greutatile si inaintarea in varsta ii reduc substantial puterile. Fragmentul din pastelul Rapsodii de toamna de G. Toparceanu, printr-o inlantuire de personificari ale florilor deznadajduite, prezinta toamna ca pe o zana rea, ,,spaima florilor", care trece nepasatoare cu alaiul ei de ,,frunze moarte", epitetul, deosebit de sugestiv, punctand sfarsitul trist al plantelor.

In poezia Toamna, O. Goga asociaza anotimpul cu sentimentul tristetii, sugerat de cenusiul decorului ,, norii suri isi poarta plumbul" si de vegetatia ofilita in lupta cu ,, vantul fara mila", dar se desprinde si un sentiment de simpatie pentru natura aflata sub puterea aspra a toamnei ( porumbul tremura asemeni unui om).

Singurul pastel cu aceasta tema al lui V. Alecsandri, Sfarsit de toamna, este realizat in aceeasi nota de tristete indusa de repetarea adjectivului ,,trist", de plecarea in pribegie a pasarilor calatoare, de vestejirea campiei, de suierul vantului care inspaimanta toate fapturile, insusi poetul fiind infrigurat: ,, Omul, trist, cade pe ganduri si s-apropie de foc".

Anotimpul iarna este si el prezentat in pasteluri de o neasemuita frumusete. Desigur ca la loc de cinste se situeaza poezia Iarna a bardului de la Mircesti, in care tabloul iernii este de un alb total, realizat prin repetitii, personificari ( ale iernii, ale tarii, ale soarelui), prin comparatii de o deosebita plasticitate si epitete sugestive. Imensitatea albului este accentuata de metafora ,,oceanul de ninsoare", iar starea sufleteasca este de bucurie potentata de aparitia saniei insotita de clinchetele de zurgalai.

Impresia de disparitie a lumii sub imensitatea zapezii o transmite in prima strofa si poezia Iarna a lui N. Labis: ,,Si viseaza sub zapezi / Satele-adormite parca", dar, abundenta de imagini vizuale, olfactive ,, prin odai miroase-a paine", auditive ,,zgreaptana la usa-un caine", tactile ,, moi podoabe pomii-ncarca" are menirea de a contrazice acest lucru. Daca aici copiii se multumesc s-o admire pe ,,Doamna iarna"privind pe geam, in Iarna pe ulita de G. Cosbuc acestia insufletesc tabloul descriptiv din primele doua strofe dandu-se cu sania, facand larma multa si bucurandu-se de venirea iernii.

Iarna nu este un anotimp ostil nici pentru micile vietuitoare. In poezia Stupul lor, Tudor Arghezi surprinde munca neobosita a ,,lucratoarelor" afate intr-un stup uitat de prisacar intr-o valcea, la vreme de iarna. Prin explicarea metaforei ,,blana de zapada", a comparatiei ,, iarna grea ca un plocat", a personificarii ,,sta pazit . de trei plopi inalti de nea", copiii inteleg ca natura le apara pentru ca ele muncesc neintrerupt, dand dovada de solidaritate. Sentimentele degajate de poezie sunt de admiratie, de multumire sufleteasca.

Indrumand elevii, prin dezvaluirea semnificatiei imaginilor artistice, spre intelegerea mesajului unor pastele, acestia isi vor putea fixa in mod intuitiv trasaturile definitorii ale acestei specii literare si, ca urmare, ei se vor putea orienta mai usor in abordarea ei. Daca adaugam la aceasta constatare faptul ca lecturarea pastelurilor contribuie la dezvoltarea sensibilitatii micilor cititori, ajutandu-i sa descopere frumosul, sa doreasca sa traiasca in prejma lui si sa-l creeze, ca le ofera modele de exprimare plastica, intelegem, o data in plus, necesitatea abordarii acestei specii literare in ciclul primar.

BIBLIOGRAFIE

1. Penes, M. - Abecedar, Ed. ANA, Bucuresti, 2007;

2. Pitila, T. - Limba si literatura romana, manual pentru clasa a II-a,

Mihailescu, C. Ed. Aramis, Bucuresti, 2007;

3. Pitila, T. - Limba si literatura romana, manual pentru clasa a III-a,

Mihailescu, C. Ed. Aramis, Bucuresti, 2007;

4. Pitila, T. - Limba si literatura romana, manual pentru clasa a IV-a,

Mihailescu, C. Ed. Aramis, Bucuresti, 2007;