Stiluri cognitive si strategii de invatare

STILURI COGNITIVE SI STRATEGII DE INVATARE

JoAnn Salvisberg comenteaza teoriile SLA existente si posibilele lor aplicatii in clasa

Oamenii invata si proceseaza informatiile noi in mai multe feluri. De zeci da ani cercetatorii studiaza si compara trasaturile de personalitate si stilurile cognitive de invatare ale studentiloe pentru a descoperi tipare diferite (specifice studentilor de succes fata de alti studenti). Mai mult, multi cred ca daca atmosfera din clasa sau chiar modul de predare al profesorului poate fi adaptat in functie de stilurile de invatare ale elevilor, procesul de invatare si conceptia elevului despre sine se pot imbunatati. (Corazza, Gustin and Edelkind, 1995). Acest articol va oferi o scurta prezentare a diferentelor de stil si strategie si va dezbate influentele asupra predarii.

Stiluri de invatare

Stilul de invatare, care se refera la stilul cognitiv al unui individ (legatura dintre cunoastere si personalitate) intr-un context educational, indicamodul in care el abordeaza informatiile noi. Desi avem tipare, preferinte si chiar abordari similare in ceea ce priveste invatarea, fiecare dintre noi invata si proceseaza informatiile noi intr-un mod propriu. (Conner, 2003) Totusi, acestea sunt "tendinte", o persoana putand utiliza siverse stiluri in functie de imprejurari (Witkin and Goodenough, 1981). Cercetatorii exploreaza posibilele legaturi dintre stilul de invatare si procesul de invatare al unei limbi straine (SLA) si efectele in timpul orei de limba straina.

De exemplu, cercetatorii au descoperit ceea ce par a fi niste ipoteze paradoxale, conform carora atat independenta cat si dependenta de camp sunt legate de invatarea unei alte limbi. Se crede ca independenta de camp implica 'analiza, atentia la detaliu si stapanirea exercitiilor, repetarilor si altor activitati orientate' (Brown, 2000:115). Naiman et al (1978) a emis ipoteza ca oamenii care pot imparti un camp vizual dens si pot identifica anumite elemente in el (cum ar fi Testul Figurilor Ascunse care presupune ascunderea unor figuri geometrice intr-un tipar comlex) sunt independenti de camp si corespund celor care invata o limba straina putand identifica elemente specifice limbii intr-un context larg. Pe de alta parte, elevii dependenti de camp, care de obicei au inclinatii sociale, empatice si perceptive mai dezvoltate decat ceilalti, sunt mai buni la insusirea deprinderilor comunicative. Dupa parerea lui Brown (1977), desi elevii independenti de camp au mai mult succes in procesul de invatare si evaluare din clasa, cei dependenti de camp au mai multe avantaje, deoarece ei exceleaza in invatarea limbii straine intr-un mod natural (fara sprijinul teoretic al profesorului), iar aceasta insusire a limbii (spre deosebire de invatare) ii ajuta mai mult pe elevi sa comunica cu vorbitorii native.

Mai mult, studiile au aratat ca elevii de varste fragede, copiii, care sunt predominant dependenti de camp, isi insusesc limbajul functional in subconstient, in timp ca adultii invata acordand atentie mai multa formei (gramatica). Acest lucru vine in sprijinul teoriilor conform carora copiii care invata prima limba au un avantaj in fata adultilor care invata o a doua limba, precum si in sprijinul explicarii teoriei lui Krashen (1977) care sustine ca insusirea si invatarea unei limbi nu sunt sinonime. Nu trebuie insa sa presupunem ca toti adultii sunt dependenti de camp si incapabili de a-si insusi limba. Asa cum am mentionat mai devreme, desi indivizii pot utiliza in general anumite stiluri (de exemplu sa fie independenti de camp), in anumite conditii ei pot utiliza alte stiluri (de exemplu sa fie dependenti de camp). In timpul orei de limba straina profesorul trebui sa descopere inclinatiile fiecarui elev si sa ii incurajeze sa fie flexibili in alegerea stilului care li se potriveste cel mai bine intr-un anumit context.

Acest lucru nu se aplica numai stilurilor dependente sau independente de camp. Exista alte stiluri cognitive, precum cele de mai jos, care ar trebui luate in considerare pentru efectele pe care le au asupra procesului de predare-invatare in cazul limbii straine.

Caracteristicile multor stiluri cognitive tind ori spre abordarea analitica ori spre cea holistica atunci cand este vorba de procesarea informatiilor noi. De aceea stilul cognitiv de invatare si personalitatea individului afecteaza direct strategiile de invatare utilizate.

Strategiile de invatare

Asa cum elevii au diverse preferinte legate de stilul cognitiv, care se pot schimba in functie de situatie, ei pot utiliza diverse strategii de invatare in functie de imprejurari. In procesul de invatare a celei de-a doua limbi, elevul poate selecta cele mai bune strategii (actiuni, comportamente) pentru a intelege, insusi si utiliza limba straina (Oxford, 1990). Dupa parerea lui Rubin (1975), elevii buni au prezic cu precizie si cu entuziasm; au o dorinta puternica de a comunica, adesea nu sunt inhibati; sunt atenti la forma cautand si analizand structuri; profita de toate ocaziile de a exersa; isi urmaresc discursul propriu, precum si pe al celorlalti; si se concentreaza pe inteles (sens).

Cercetarile arata ca mai multi factori influenteaza alegerea strategiei elevului: motivatia, sexul, cultura, atitudinile si credintele, varsta si nevelul de limba straina; stilul de invatare; tolerarea ambiguitatii (Oxford, 1990, 1994). Cercetatorii au dovedit de asemenea eficacitatea strategiilor de invatare in procesul de invatare a unei limbi straine, si anume: instruirea bazata pe strategii (SBI) si pregatireaautonoma (Brown, 2000).

Efectele asupra predarii celei de-a doua limbi

Unul dintre cuvintele la moda in cercurile de specialitate este instructia "centrata pe elev". Se crede ca invatandu-i pe elevi cum sa invete, profesorii ii vor pregati mai bine pentru drumul lor in invatarea limbii straine. Dupa parerea lui Wenden (1985), strategiile de invatare sunt cheia autonomiei elevului. Oxford enumera mai multe principii pe baza cercetarilor strategiilor de predare-invatare a limbii straine (1994):

strategiile de predare a L2 trebuie sa se bazeze pe atitudinile, credintele si nevoile elevilor.

strategiile trebuie sa fie alese in asa fel incat sa se imbine armonios si sa se potriveasca cerintelor activitatilor lingvistice, scopurilor elevilor si stilurilor de invatare ale acestora.

pregatirea trebuie integrata in activitatile obisnuite de limba straina pe o perioada lunga de timp.

elevii au nevoie de multe ocazii de a-si alege strategiile in timpul orelor de limba.

pregatirea strategiilor trebuie sa includa explicatii, fise, activitati, brainstorming si materiale de referinta si studiu acasa.

problemele afective (anxietatea, motivatia, credintele si interesele) - tot ceea ce influenteaza alegerea strategiei - trebuie abordate direct.

pregatirea strategiei trebuie sa fie explicita, relevanta si saofere suficient exercitiu in cadrul unor activitati variate cu materiale autentice in L2.

pregatirea strategiilor nu trebuie sa vizeze orele imediate, si sa ofere strategii care pot fi folosite si la alte sarcini de limba in viitor.

pregatirea trebuie cumva personalizata, deoarece elevii prefera sau necesita anumite strategii penntru anumite sarcini.

pregatirea strategiilor trebui sa ofere elevilor un mecanism de evaluare a propriului progres si sa evalueze succesul pregatirii si valuarea strategiilor in diverse sarcini.

Scopul nu este de a le cere tuturor elevilor sa utilizeze aceleasi strategii, ci sa devina din ce in ce mai activi, independenti, orientati asupra lor insisi si sa recunoasca strategiile care li se potrivesc cel mai bine.