REPREZENTAREA

DELIMITARI CONCEPTUALE

Procesul psihic care permite actiunea mintala cu obiectul in absenta acestuia cu conditia ca obiectul sa fi actionat candva asupra organelor de simt

Absolutizari:

H. Taine - celula intregului sistem psihic.

Herbart - materialul esential pentru toate constructiile asociative

Reductii:

Ziehen - senzatie redusa

Binet -teoria gandirii fara imagine.

Azi:

Marler si Terrace  au difrentiat trei sensuri psihologice si trei sensuri neurobiologice ale reprezentarii.

Ny  - " un fragment de informatii structurate, stocate, existent, in principiu, in memoria subiectului; perceptele, semnificatiile cuvintelor, notiunile sau conceptele, cunostiintele fiind clase de reprezentari."

- reprezentarile au o structura propozitionala si regleaza comportamentul.

Vauclair si Broncart " proces cu finalitate individuala prin care un organism isi structureaza cunoasterea sa in cadrul interactiunilor cu mediul, sub forma substitutelor interne ( indici, imagini), sau externe (simboluri, semnale)".

Richelle - doua tentinte - sens restrictiv "monopol uman"

- sens extensiv reprezentarea este valabila pentru toate organismele inclusiv calculatoare.

Reprezentarea se apropie de - perceptie sub raportul continutului

- gandire  prin mecanismul operational.

Caracterizarea psihologica a reprezentarii

a)       Continut informational

Reprezentarea este determinata de realitatea inconjuratoare , continutul informational fiind constituit din insusirile concrete  cele mai importante , mai caracteristice ale obiectelor, fenomenelor.

b)       Forma ideal - subiectiva

Ebbinghaus caracterizeaza imaginea din reprezentare

- mai stearsa, cu vivacitate si claritate reduse;datorata numarului perceptiilor, semnificatiei data de subiect, personalitatea subiectului.

- fluctuanta, instabila; datorita semnificatiei elementelor componente ale imaginii, evocari repetate sau accidentale.

- lacunara, lipsesc multe amanunte, din cauza slabiciunii momentane a sistemului nervos.

- Caracter generalizat determinat de legile vietii sociale.

Reprezentarea - este o conceptie pe jumatate realizata, pentru ca exploreaza urmele obiectelor si nu obiectele ca atare.

- obtine performante ce nu sunt accesibile perceptiei apropriindu-se de gandire.

Reprezantarile corespund unor motivatii puternice,unui scop fundamental,

Reprezentarea este fixata prin cuvinte ceea ce permite:

constientizarea ei, ca urmare organizarea si sintetixarea in sisteme stabile;

reprezentari comune pentru mai multi oameni;

abstragerea ei de la situatie concreta.

c)       Mecanisme

Cuvantul este mecanismul esential care asigura declansarea si formarea reprezentarilor.

Actiunea fixeaza si face posibila evocarea reprezentarilor, accentueaza selectivitatea.

3.Proprietatile reprezentarilor

a)       Figurativitatea - reprezentarea este un " portret rezumativ " al obiectelor sau a unei clase de obiecte.

b)       Operativitatea - Piaget defineste reprezentarea ca reconstructie operatorie. In realizarea ei sunt implicate mecanisme de asociere prin asemanare si contiguitate, de contrast, motricitate si mai ales idomotricitate.

c)       Panoramizarea - Lornov - reprezentarea presupune imbinarea in imaginea mintala a unor dimensiuni ce nu pot fi percepute decat succesiv.

Clasificarea  si rolul reprezentarilor in activitatea mentala

Dupa analizator: vizuale, auditive, kinestezece etc.

Dupa tipul de activitate : artistice, literare  etc.

Dupa gradul de generalitate: individuale si generale.

Dupa procesul psihic;   - reprezentari ale memoriei - evoca fapte cunoscute

anterior

reprezentari ale imaginatiei - evoca fapte pe care subiectul nu le-a perceput.

" reprezentarile sociale sunt modalitati de gandire practica, orientata spre comunicare, intelegere si stapanirea mediului social, material si ideal." S. Moscovici

BIBLIOGRAFIE

1. Chelcea Septimiu, Un secol de psihosociologie, Editura INI, Bucuresti, 1998;
2. Cosmovici, Andrei, Psihologie generala, Editura Polirom, Iasi, 1996;
3. Doron Roland, Parot Francoise, Dictionar de psihologie, Editura Humanitas, Bucuresti, 1999;
4. Ey Henry, Constiinta, Editura Stiintifica si Enciclopedica, Bucuresti, 1983;
5. Eysenk Hans, Eysenck Michael, Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora, Bucuresti, 1998;
6. Golu Mihai, Bazele psihologiei generale, Editura Universitara, Bucuresti, 2002
7. Hayes Nicky, Orrell Sue, Introducere in psihologie, Editura All, Bucuresti, 1997;
8. Popescu-Neveanu, Paul, Dictionar de psihologie, Editura Albatros, Bucuresti, 1986;
9. Radu Ion (coordonator), Introducere in psihologia contemporana, Editura Sincron, Cluj-Napoca, 1991;
10. Sillamy Norbert, Dictionar de psihologie, Editura Univers Enciclopedic, Bucuresti, 1996;
11. Schiopu, Ursula, Dictionar de psihologie, Editura Babel, Bucuresti, 1997;
12. Zlate, Mielu, Fundamentele psihologiei, Hyperion, Bucuresti, 1991;

13. Zlate, Mielu, Psihologia mecanismelor cognitive, Editura Polirom, Iasi, 1999.